Salt la conţinut

Salt la cuprins

Ajută-ţi copilul să înfrunte încercările

Ajută-ţi copilul să înfrunte încercările

Ajută-ţi copilul să înfrunte încercările

TINERII noştri trebuie să facă faţă unor presiuni foarte mari. Ei sunt expuşi spiritului lumii lui Satan şi trebuie să lupte cu „dorinţele tinereţii“ (2 Tim. 2:22; 1 Ioan 5:19). În plus, deoarece se străduiesc să-şi ‘aducă aminte de Marele lor Creator’, ei trebuie să le facă faţă celor care li se împotrivesc din cauza credinţei lor şi îi batjocoresc, ba chiar îi hărţuiesc (Ecl. 12:1). Privind în urmă la perioada adolescenţei, un frate pe nume Vincent spune: „Întotdeauna cineva mă hărţuia sau mă provoca pentru că eram Martor. De multe ori, situaţia devenea atât de tensionată, încât nu mai voiam să mă duc la şcoală“. *

Totuşi, fiii sau fiicele noastre trebuie să lupte nu numai împotriva presiunilor lumii, ci şi a propriei dorinţe de a fi în rând cu colegii. „Nu e deloc uşor să fii considerat altfel decât ceilalţi“, spune Cathleen, o soră de 16 ani. Alan, un frate care are 21 de ani, afirmă: „De nenumărate ori am fost invitat să-mi petrec weekendurile cu colegii de şcoală şi, sincer, chiar îmi doream să merg“. De asemenea, probabil că mulţi tineri îşi doresc să participe la evenimentele sportive organizate de şcoală. Acolo însă ar putea găsi asocieri nepotrivite. „Îmi place mult sportul“, spune Tania, o soră de 19 ani. „Antrenorii de la şcoală încercau mereu să mă convingă să intru în echipa şcolii. Mi-a fost foarte greu să-i refuz.“

Cum îţi poţi ajuta copilul să înfrunte încercările? Iehova le-a încredinţat părinţilor responsabilitatea de a-şi îndruma copiii (Prov. 22:6; Ef. 6:4). Obiectivul părinţilor care se tem de Dumnezeu este să cultive în inima copiilor dorinţa de a asculta de Iehova (Prov. 6:20–23). Astfel, aceştia vor fi motivaţi să reziste presiunilor lumii chiar şi când nu sunt văzuţi de părinţi.

Pentru părinţi este o adevărată provocare să-şi întreţină familia, să-şi educe copiii şi, în acelaşi timp, să se achite de responsabilităţile teocratice. Unii dintre ei sunt părinţi fără partener, iar alţii se confruntă cu opoziţia partenerului, care nu le împărtăşeşte convingerile religioase. Totuşi, Iehova le cere părinţilor să-şi rezerve timp pentru a-şi învăţa copiii şi pentru a le oferi ajutor. Aşadar, ce poţi face ca să-l ajuţi pe copilul tău să facă faţă presiunilor, tentaţiilor şi hărţuielilor cu care se confruntă zi de zi?

Prietenia cu Iehova

Mai întâi de toate, copiii noştri trebuie să-l considere pe Iehova o Persoană reală. Ei au nevoie de ajutor ca ‘să-l vadă pe Cel nevăzut’ (Evr. 11:27). Vincent, menţionat mai înainte, îşi aminteşte cum l-au ajutat părinţii să cultive o relaţie de prietenie cu Iehova. Iată ce spune el: „M-au ajutat să înţeleg importanţa rugăciunii. Îmi amintesc că de mic mă rugam lui Iehova înainte să merg la culcare. Iehova era o Persoană reală pentru mine“. Te rogi cu copilul tău? Eşti atent la ceea ce îi spune lui Iehova în rugăciune? Cum sunt rugăciunile lui: simple repetări ale unor cuvinte sau exprimări sincere ale sentimentelor sale faţă de Iehova? Ascultând rugăciunile copilului tău, vei şti dacă progresează pe plan spiritual.

De asemenea, copilul tău se va apropia de Iehova dacă citeşte cu regularitate din Biblie. Cathleen, menţionată anterior, spune: „Încă de mică am citit Biblia în întregime, iar asta m-a ajutat foarte mult; mi-a întărit încrederea că Iehova mă susţine chiar dacă unii oameni mi se împotrivesc“. Are copilul tău un program de citire a Bibliei? (Ps. 1:1–3; 77:12)

E adevărat, fiecare copil reacţionează diferit la îndrumarea părinţilor, iar vârsta poate influenţa şi ea progresul spiritual. Totuşi, unui tânăr i-ar fi greu să-l considere pe Iehova o Persoană reală dacă n-ar fi îndrumat de cineva. Părinţii trebuie să întipărească în inima copilului cuvintele lui Iehova. Astfel, în orice situaţie, el va auzi, figurativ vorbind, glasul lui Iehova (Deut. 6:6–9). Copilul tău trebuie să creadă că Iehova se îngrijeşte personal de el.

Comunică eficient

Comunicarea este un alt mijloc important prin care îţi poţi ajuta copilul. Bineînţeles, a comunica eficient înseamnă mai mult decât a vorbi cu el. Comunicarea presupune să pui întrebări şi să asculţi cu răbdare răspunsurile, chiar dacă acestea s-ar putea să nu-ţi fie pe plac. Iată ce spune Anne, mamă a doi băieţi: „Le pun întrebări ca să înţeleg ce gândesc şi ce probleme întâmpină“. Simte copilul tău că într-adevăr îl asculţi când îţi vorbeşte? Tania, citată anterior, spune: „Părinţii mei mă ascultau cu adevărat şi ţineau minte conversaţiile noastre. Ştiau cum îi cheamă pe colegii mei; mă întrebau despre ei şi despre lucruri discutate cu alte ocazii“. Aşadar, comunicarea eficientă înseamnă să asculţi şi să-ţi aduci aminte lucrurile discutate.

În cazul multor familii, mesele sunt ocazii potrivite pentru a comunica eficient. Vincent explică: „În familia noastră era important să luăm masa împreună. Făceam asta ori de câte ori era posibil. În timpul mesei nu dădeam drumul la televizor sau la radio şi nici nu citeam. Conversaţiile plăcute purtate cu aceste ocazii erau pentru mine momente de linişte, care mă ajutau să fac faţă presiunilor şi haosului de la şcoală“. El adaugă: „Pentru că eram obişnuit să vorbesc cu părinţii la masă, discutam deschis şi când aveam nevoie de ajutor în chestiuni mai importante“.

Întreabă-te: „De câte ori pe săptămână iau masa cu familia? Ar trebui să fac unele schimbări pentru a comunica mai des şi mai eficient cu copilul meu?“.

Punerile în scenă sunt utile

O seară pe săptămână dedicată închinării în familie este o ocazie potrivită în care membrii ei pot comunica eficient, iar tinerii pot fi ajutaţi să-şi rezolve problemele. Alan, menţionat mai înainte, spune: „În timpul studiului în familie, părinţii ne ajutau să ne exprimăm liber. Abordau subiecte care aveau legătură cu problemele noastre“. Mama lui Alan adaugă: „Puneam în scenă anumite situaţii prin care puteau trece copiii noştri. Astfel îi ajutam să înveţe să-şi apere credinţa şi să demonstreze adevărul propriilor convingeri. Aceasta le dădea curaj să facă faţă încercărilor“.

Într-adevăr, când se confruntă cu presiuni din partea colegilor, copiii nu trebuie doar să refuze un anumit lucru şi să plece. Ei trebuie şi să poată explica de ce fac sau de ce nu fac un anumit lucru. De asemenea, trebuie să fie pregătiţi pentru situaţiile când vor fi ridiculizaţi din cauza credinţei. Dacă nu ar şti cum să-şi apere convingerile, le-ar fi greu să ia poziţie fermă de partea închinării adevărate. Punerile în scenă îi pot ajuta să fie pregătiţi.

 Chenarul de la pagina 18 prezintă câteva situaţii care ar putea fi puse în scenă în timpul închinării în familie. Adu contraargumente la replicile copilului tău, pentru ca aceste puneri în scenă să fie cât mai realiste. De asemenea, analizează unele lecţii practice desprinse din relatările biblice. Fără îndoială, în urma acestei instruiri, copilul tău va fi pregătit să înfrunte încercările, inclusiv pe cele de la şcoală.

Este casa ta o oază de linişte?

Aşteaptă copilul tău cu nerăbdare să se întoarcă acasă după orele de şcoală? Dacă se simte în siguranţă acasă, copilul tău va înfrunta mai uşor încercările. O soră care acum slujeşte la Betel spune: „În copilărie mă simţeam în siguranţă acasă, iar asta m-a ajutat foarte mult. Ştiam că, indiferent ce probleme întâmpinam la şcoală, odată ajunsă acasă, totul avea să fie bine“. Ce atmosferă este la tine acasă? Au loc mereu ‘izbucniri de mânie, dispute şi dezbinări’? Sau, dimpotrivă, domnesc ‘iubirea, bucuria şi pacea’? (Gal. 5:19–23) Dacă apar adesea situaţii tensionate, depui eforturi să faci schimbările necesare pentru ca locuinţa ta să fie o oază de linişte?

Copilul tău va reuşi să facă faţă încercărilor şi dacă îl vei ajuta să petreacă timp în compania unor persoane spirituale. De exemplu, invită surori şi fraţi din congregaţie la activităţile recreative ale familiei tale. Pregăteşte o masă simplă şi invită-l pe supraveghetorul de circumscripţie sau pe alţi fraţi care slujesc cu timp integral. Sau poate cunoşti misionari ori betelişti cu care copilul tău să ţină legătura prin scrisori, e-mail sau telefon. Aceste relaţii de prietenie îl pot ajuta să umble pe calea cea dreaptă şi să-şi fixeze obiective spirituale. Gândeşte-te la influenţa benefică pe care apostolul Pavel a avut-o asupra tânărului Timotei (2 Tim. 1:13; 3:10). Prietenia strânsă cu Pavel l-a ajutat pe Timotei să-şi păstreze mintea aţintită asupra lucrurilor spirituale (1 Cor. 4:17).

Laudă-ţi copilul

Iehova se bucură să vadă tineri care iau poziţie de partea sa, în pofida presiunilor lumii lui Satan (Ps. 147:11; Prov. 27:11). În mod sigur, şi tu te bucuri când îi vezi pe tinerii noştri alegând un mod de viaţă înţelept (Prov. 10:1). Spune-i copilului tău ce simţi faţă de el şi nu ezita să-l lauzi. Iehova este un exemplu excelent pentru părinţi. El a spus la botezul lui Isus: „Tu eşti Fiul meu, cel iubit! Eu te-am aprobat“ (Mar. 1:11). Această asigurare din partea Tatălui său i-a dat în mod sigur lui Isus tăria de a face faţă încercărilor care aveau să se abată asupra lui. Asigură-ţi şi tu copilul că îl iubeşti şi laudă-l pentru lucrurile bune pe care le face.

Este adevărat că nu îl poţi ocroti complet de presiuni, hărţuieli şi batjocuri. Totuşi poţi face multe pentru el. În ce fel? Ajută-l să cultive o relaţie de prietenie cu Iehova. Creează în familie o atmosferă prielnică discuţiilor ziditoare. Străduieşte-te ca seara dedicată închinării în familie să conţină lecţii practice, iar casa ta să fie o oază de linişte. În felul acesta, îţi vei ajuta copilul să înfrunte încercările.

[Notă de subsol]

^ par. 2 Unele nume au fost schimbate.

[Chenarul/Fotografia de la pagina 18]

 PUNERI ÎN SCENĂ

În continuare sunt enumerate câteva situaţii prin care ar putea trece tinerii. Încercaţi să le puneţi în scenă cu ocazia închinării în familie.

▸ Un antrenor o invită pe fiica ta să intre în echipa şcolii.

▸ Fiului tău i se oferă o ţigară în timp ce vine acasă de la şcoală.

▸ Nişte băieţi îl ameninţă pe fiul tău că îl vor bate dacă îl mai văd predicând.

▸ Fiica ta întâlneşte o colegă în timp ce predică din casă-n casă.

▸ Fiica ta este întrebată în faţa clasei de ce nu salută drapelul.

▸ Un băiat îşi bate mereu joc de fiul tău pentru că este Martor.

[Legenda fotografiei de la pagina 17]

Are copilul tău propriul program de citire a Bibliei?

[Legenda fotografiei de la pagina 19]

Inviţi surori şi fraţi spirituali la activităţile recreative ale familiei tale?