Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E faatiahia te huru faatereraa a Iehova!

E faatiahia te huru faatereraa a Iehova!

E faatiahia te huru faatereraa a Iehova!

“E mana to Tei Teitei ra i te basileia o te taata.”—DAN. 4:17.

1, 2. Eaha te tahi mau tumu i ore ai te faatereraa a te taata i manuïa?

 AITA iho â te faatereraa a te taata i manuïa! Te hoê tumu rahi, oia hoi te ere ra te taata i te paari no te faatere maitai. Te ite-maitai-hia ra te reira i teie mahana, e mea “miimii” hoi e rave rahi taata faatere, mea ‘nounou moni, faaahaaha, teoteo, viivii, tahemo parau au, pari haavare noa, haapao ore, iria, au ore i te taata maitatai, haavare, e te faateitei.’—Tim. 2, 3:2-4.

2 Ua patoi to tatou na metua matamua i te faatereraa a te Atua e mea maoro aˈenei. Ua manaˈo paha raua e e tiamâ mai raua. Aita roa ˈtu, ua auraro noa ˈtu raua i ta Satani faatereraa. Ua faatupu te faatereraa ino a te taata e ono tausani matahiti, i raro aˈe i te mana puai o Satani “te arii o teie nei ao,” i te ahoaho i te roaraa o te tuatapaparaa. (Ioa. 12:31) Ia hiˈohia te huru tupuraa o te huitaata i teie mahana, te parau ra te hoê buka e aita e faufaa “ia imi i te hoê ao tia roa.” Oia atoa: “Eita te reira e itehia mai e e faatupu atoa te tamataraa i te haamau i te reira i te ati, te faanahoraa poritita haavî, e te mea ino roa ˈtu â, te tamaˈi.” (The Oxford History of the Twentieth Century) E faˈiraa ïa teie e aita te faatereraa a te taata i manuïa!

3. Mai te aha te huru faatereraa a te Atua ahani aita Adamu raua Eva i hara?

3 Mea peapea mau â te patoiraa to tatou na metua matamua i te huru faatereraa otahi o te manuïa, oia hoi ta te Atua! Parau mau, aita tatou i ite roa e nafea Iehova e faanaho ai i ta ˈna huru faatereraa i te fenua ahani Adamu raua Eva i tapea i to raua taiva ore ia ˈna. Mea papu râ e e faatere mai te Atua, ta te taata atoa e farii, ma te here e te paetahi ore. (Ohi. 10:34; Ioa. 1, 4:8) Ia hiˈohia te paari faito ore o te Atua, mea papu atoa e ahani te taata i auraro i ta Iehova faatereraa, e apehia ïa te mau hape atoa a te feia tei paturu i te faatereraa taata. E tia i te faatereraa a te Atua ia “haamâha . . . i te hiaai o te mau mea ora atoa.” (Sal. 145:16) E faatereraa tia roa ïa. (Deut. 32:4) Auê te peapea te patoiraa te taata i te reira!

4. Ua faatiahia Satani ia faatere i roto i teihea mau otia?

4 Mea maitai râ ia haamanaˈo e noa ˈtu e ua faatia Iehova i te taata ia faatere ia ratou iho, aita roa ˈtu oia i haapae i to ˈna tiaraa e faatere i ta ˈna mau mea ora i poiete. Ua farii te arii puai atoa o Babulonia i te pae hopea e “e mana to Tei Teitei ra i te basileia o te taata.” (Dan. 4:17) E faatupu te Basileia o te Atua i to ˈna hinaaro. (Mat. 6:10) Parau mau, ua faatia Iehova no te hoê taime ia haa Satani ei “atua o teie nei ao” no te horoa i te hoê pahonoraa papu i te mau mârôraa a taua patoi ra. (Kor. 2, 4:4; Ioa. 1, 5:19) Aita roa ˈtu râ i tia ia Satani ia na nia ˈˈe i ta Iehova i faatia. (Par. 2, 20:6; a hiˈo i te Ioba 1:11, 12; 2:3-6.) Hau atu â, e taata noa iho â tei auraro i te Atua i roto i te hoê ao faaterehia e to ˈNa Enemi rahi.

Te faatereraa te Atua ia Iseraela

5. Eaha ta Iseraela i fafau i te Atua?

5 Mai te tau o Abela e tae atu i te tau o te mau patereareha, ua haamori te tahi mau taata taiva ore ia Iehova e ua auraro i ta ˈna mau faaueraa. (Heb. 11:4-22) I te tau o Mose, ua faaau Iehova i te hoê faufaa e te huaai o te patereareha o Iakoba, o tei riro mai ei nunaa Iseraela. I 1513 hou to tatou tau, ua fafau Iseraela e to ratou huaai e farii ia Iehova ei Faatere, ma te na ô: “Te mau parau atoa ta Iehova i parau, e rave ïa matou.”—Exo. 19:8.

6, 7. A faatere ai te Atua ia Iseraela, mai te aha to ˈNa huru?

6 E opuaraa ta Iehova i to ˈna maitiraa i te mau Iseraela ei nunaa no ˈna. (A taio i te Deuteronomi 7:7, 8.) E ere noa no te maitai o Iseraela. No to ˈNa atoa râ iˈoa e mana arii, e mea faufaa roa hoi. Ia riro Iseraela ei ite no te mea ra e o Iehova te Atua mau hoê roa. (Isa. 43:10; 44:6-8) No reira Iehova i parau ai i taua nunaa ra: “E feia moˈa . . . outou no to outou Atua ra no Iehova, e ua maiti Iehova ia outou, no roto i te mau nunaa atoa o te ao nei, ei pǔpǔ taata mau no ˈna ihora.”—Deut. 14:2.

7 A faatere ai te Atua ia Iseraela, aita i moe ia ˈna e e taata tia ore ratou. I te hoê â taime, mea tia roa ta ˈna mau ture o te faaite ra i to ˈNa mau huru maitatai. Ua haapapu maitai ta Iehova mau faaueraa i horoa na roto ia Mose i to ˈNa moˈaraa, hinaaro i te parau-tia, hinaaroraa e faaore i te hara, e faaoromai rahi. I muri aˈe, i te tau o Iosua e te feia o to ˈna ui, ua auraro te nunaa i te mau faaueraa a Iehova e ua fanaˈo i te hau e te haamaitairaa pae varua. (Ios. 24:21, 22, 31) Ua faaite tera area tau o te tuatapaparaa o Iseraela i te manuïaraa o te huru faatereraa a Iehova.

Faahopearaa ia faatere te taata

8, 9. Eaha te aniraa paari ore a Iseraela, e eaha te faahopearaa?

8 I te roaraa râ o te tau, ua faarue pinepine te mau Iseraela i te faatereraa a te Atua e ua ere i ta ˈna parururaa. Ua ani atura ratou na roto i te peropheta Samuela i te hoê arii taata. Ua parau Iehova ia Samuela ia faaroo i ta ratou aniraa e ua na ô atoa râ: “E ere . . . o oe ta ratou i faarue, ua faarue râ ratou ia ˈu, eiaha vau ei arii i nia iho ia ratou.” (Sam. 1, 8:7) Ua faatia Iehova ia arii te hoê taata i nia ia Iseraela e ua faaara râ e e faahopearaa to te reira.—A taio i te Samuela 1, 8:9-18.

9 Ua faaite te tuatapaparaa i te tanoraa o ta Iehova faaararaa. Ua fifi roa Iseraela i to ratou faatereraahia e te hoê arii taata, ia taiva iho â râ oia. E ere ïa i te mea maere i ore ai te faatereraa a te taata aita i ite ia Iehova, i manuïa i te roaraa o te tau i te hopoi mai i te maitai tamau. Parau mau, e tiaoro te tahi mau tia poritita i te Atua ia haamaitai i ta ratou mau tutavaraa e faatupu i te hau e te ino ore. E nafea hoi te Atua e nehenehe ai e haamaitai i te feia aita e auraro ra i ta ˈna huru faatereraa?—Sal. 2:10-12.

Te hoê nunaa apî i raro aˈe i te faatereraa a te Atua

10. No te aha Iseraela i monohia ˈi e te nunaa ta te Atua i maiti?

10 Aita te nunaa Iseraela i hinaaro e tavini ia Iehova ma te haapao maitai, e ua patoi atura i te Mesia faatoroahia a te Atua. Ua faarue Iehova ia ratou e ua opua e mono ia ratou na roto i te hoê pǔpǔ taata o te riro ei nunaa apî. E i te matahiti 33 o to tatou tau, ua haamauhia te amuiraa Kerisetiano o te mau tavini faatavaihia a Iehova. E nunaa apî hoi taua amuiraa ra i raro aˈe i te mana faatere o Iehova. Ua faahiti Paulo ia ratou mai ‘te Iseraela o te Atua.’—Gal. 6:16.

11, 12. Eaha te tuearaa no nia i te tiaauraa i rotopu ia Iseraela e ‘te Iseraela o te Atua’?

11 I rotopu i te nunaa matamua o Iseraela e ‘te Iseraela apî o te Atua,’ te vai ra te taa-ê-raa e te tuearaa. Aita e arii taata ta te amuiraa Kerisetiano e aita i titauhia ia pûpû ratou i te tusia animara no te feia hara, taa ê roa ia Iseraela i tahito ra. Te hoê tuearaa i rotopu i te nunaa Iseraela e te amuiraa Kerisetiano, o te faanahoraa ïa o te mau matahiapo. (Exo. 19:3-8) Aita tera mau matahiapo Kerisetiano e faatere nei i te nǎnǎ. Te tiai nei râ ratou i te amuiraa e te tiaau nei ma te tuutuu ore i te mau ohipa Kerisetiano. Te poihere nei ratou i te melo taitahi o te amuiraa, ma te faatura ˈtu.—Kor. 2, 1:24; Pet. 1, 5:2, 3.

12 Ia feruriruri ‘te Iseraela o te Atua’ e to ratou mau hoa o te “mamoe ê atu” i te mau haaraa a te Atua e o Iseraela, e mauruuru atu â ratou ia Iehova e ta ˈna huru faatereraa. (Ioa. 10:16) Te faaite ra te tuatapaparaa e ua haamaitai aore ra ua faaino rahi te feia faatere o Iseraela i to ratou mau taata. Te taa ra ïa i te mau aratai i rotopu i te mau Kerisetiano e e ere ratou i te arii mai tera mau arii no tahito ra. Tera râ, e mea tia ia horoa noa ratou i te hiˈoraa maitai o te faaroo.—Heb. 13:7.

Ta Iehova huru faatereraa i teie mahana

13. Eaha te hoê ohipa faufaa roa i tupu i 1914?

13 Te faaite haere nei te mau Kerisetiano i to te ao e ua fatata te faatereraa a te taata i te mou. I 1914, ua haamau Iehova i to ˈna Basileia i nia i te raˈi e o Iesu Mesia te Arii ta ˈna i faatoroa. I taua taime ra, ua horoa oia ia Iesu i te mana e haere e “haapau atu, e ia pau atu â.” (Apo. 6:2) Ua parauhia i te arii apî: “E arii . . . oe i rotopu i to mau enemi.” (Sal. 110:2) Tera noa râ, ua patoi noa te mau nunaa i te auraro i te faatereraa a Iehova. Ua haa noa ratou mai te huru ra e “aore e Atua.”—Sal. 14:1.

14, 15. (a) E nafea te Basileia o te Atua e faatere ai ia tatou i teie mahana, e eaha ïa ta tatou e uiui? (b) E nafea te hau-ê-raa o te faatereraa a te Atua e itehia ˈi i teie mahana?

14 Tau melo faatavaihia o ‘te Iseraela o te Atua’ te toe nei e te haa noa nei teie mau taeae o Iesu ei tia na te Mesia. (Kor. 2, 5:20) Ua faatoroahia ratou ei pǔpǔ o te tavini haapao maitai e te paari no te haapao e no te horoa i te maa varua na tei faatavaihia e na te hoê nahoa Kerisetiano e rahi noa ˈtura, tau mirioni i teie nei, e tiaturi ra e ora i te fenua e a muri noa ˈtu. (Mat. 24:45-47; Apo. 7:9-15) Ua farii Iehova i taua faanahoraa ra, te maitai nei hoi ta ˈna mau tavini mau i te pae varua.

15 Mea maitai ia uiui tatou taitahi: ‘Te farii roa ra anei au i te mau hopoia e mea tia ia amo vau i roto i te amuiraa Kerisetiano? Te paturu maitai ra e te oaoa roa ra anei au i te auraro i te Basileia o Iehova? Ua faaoti papu anei au e faaite noa i to ˈna Basileia ia vetahi ê ia tia ia ˈu?’ E auraro iho â tatou paatoa i te aratairaa a te Tino aratai e e haa amui tatou e te mau matahiapo o te amuiraa. Mea na reira tatou e faaite ai e te farii ra tatou i te huru faatereraa a te Atua. (A taio i te Hebera 13:17. *) Te faatupu ra te auraro-noa-raa ˈtu i te reira i te auhoêraa i te fenua atoa, e mea otahi hoi i roto i teie ao amahamaha. Te faatupu atoa ra te reira i te hau e te parau-tia e te faahanahana ra ia Iehova. E faaiteraa ïa e ta ˈna te faatereraa maitai roa ˈˈe.

Ta Iehova faatereraa te upootia

16. Ia faaoti te taata atoa i teie mahana e aha?

16 Te piri oioi maira te taime e faaafarohia ˈi te mau mârôraa i tupu i Edene. No reira, teie te taime e rave ai te taata taitahi i te faaotiraa. E farii anei i ta Iehova huru faatereraa aore ra e turu noa i ta te taata. E fanaˈoraa taa ê na tatou e tauturu i te feia haehaa ia rave i te faaotiraa maitai. Ua fatata te huru faatereraa a Iehova i te mono roa i te mau faatereraa a te taata i raro aˈe i te mana o Satani i Aramagedo. (Dan. 2:44; Apo. 16:16) E mou te faatereraa a te taata e na te Basileia o te Atua e faatere i te fenua taatoa. I reira ïa e faatia-roa-hia ˈi te huru faatereraa a Iehova.—A taio i te Apokalupo 21:3-5.

17. Eaha te tauturu i te feia haehaa ia rave i te faaotiraa maitai no nia i te faatereraa?

17 E mea maitai ia feruri te feia aitâ i faaoti papu atura e auraro ia Iehova i roto i te pure i te mau maitai ta te huru faatereraa a te Atua e hopoi mai na te huitaata. Aita i ore te ohipa ino, mai te ohipa totoaraa, i te faatereraa a te taata. E haamou te faatereraa a te Atua i te feia ino atoa i nia i te fenua. (Sal. 37:1, 2, 9) Ua faatupu noa te faatereraa a te taata i te tamaˈi, area ta te Atua ra, e “faaore” ïa i te reira “e tae roa aˈenei i te hopea fenua.” (Sal. 46:9) E tupu atoa te hau i rotopu i te taata e te animara! (Isa. 11:6-9) Ua ite-noa-hia te veve e te poia a faatere ai te taata, ia faatere râ te Atua, e ore ïa te reira. (Isa. 65:21) Aita i ore te maˈi e te pohe i te feia faatere e opuaraa maitai roa ˈˈe ta ratou, ia faatere râ te Atua, e apî faahou te ruhiruhia e te feia maˈi. (Ioba 33:25; Isa. 35:5, 6) E riro mau â te fenua ei paradaiso i reira atoa te feia pohe e faatiahia mai ai.—Luka 23:43; Ohi. 24:15.

18. E nafea ia faaite e te tiaturi nei tatou e o ta te Atua te huru faatereraa maitai roa ˈˈe?

18 E faaore iho â te faatereraa a te Atua i te ino atoa ta Satani i faatupu i to ˈna turairaa i to tatou na metua matamua ia faarue i to raua Atua Poiete. A feruri na, fatata e 6 000 matahiti to Satani faatupu-noa-raa i te ino, i roto noa râ 1 000 matahiti e ore roa ˈi te reira i te Atua, na roto i te Mesia! Auê ïa haapapuraa rahi roa ˈˈe o te hau-ê-raa o te huru faatereraa a te Atua! Ei Ite no Iehova, te farii ra tatou ia ˈna ei Faatere no tatou. No reira, e faaite anaˈe i te mau mahana atoa, oia hoi i te mau taime atoa, o to tatou oraraa e e tavini tatou na Iehova, o te auraro ra i to ˈna Basileia, e o te oaoa roa nei i te riro ei Ite no ˈna. E e faaite anaˈe i te taata atoa o te faaroo mai e o ta Iehova te huru faatereraa maitai roa ˈˈe.

[Nota i raro i te api]

^ Hebera 13:17: “E faaroo i to outou mau aratai, e auraro atu outou; te faaitoito ra hoi ratou [ia outou], e faaitehia hoi ta ratou parau; ia na reira râ ratou ma te oaoa, eiaha ma te oto: e ore hoi e faufaahia ta outou i te reira.”

Eaha ta tatou i haapii mai no nia i te faatereraa i roto i te . . .

Deuteronomi 7:7, 8?

Samuela 1, 8:9-18?

Hebera 13:17?

Apokalupo 21:3-5?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 27]

Ua tapea noa Iehova i to ˈna tiaraa faatere

[Hohoˈa i te api 29]

E auhoêraa i te ao nei tei tupu no te auraro-noa-raa i te faatereraa a Iehova