Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Mai te aha te raˈi?

Mai te aha te raˈi?

Mai te aha te raˈi?

NO VETAHI, eita roa e nehenehe e ite, no te mea aita aˈenei e taata i pou mai mai te raˈi mai no te faaite mai i te reira. Ua moe paha ia ratou i ta Iesu i parau: “I pou mai nei . . . au mai te raˈi mai.” (Ioane 6:38) Ua na ô atoa oia i te tahi mau aratai haapaoraa: “No raro nei outou, no nia vau.” (Ioane 8:23) Eaha ta Iesu i parau no nia i te raˈi?

Ua haapapu Iesu e tei te raˈi Iehova. Ua pii oia i te Atua “taˈu Metua i te rai.” (Mataio 12:50, V.C.J.S. *) E ere râ hoê anaˈe auraa to te taˈo “raˈi” i roto i te Bibilia. Ei hiˈoraa, te faaohipa ra te Bibilia i te taˈo “raˈi” no te reva, mai te parau ra “te mau manu o te raˈi.” (Ieremia 4:25) Te ora ra râ Iehova i nia ˈˈe i te reva. Te na ô ra te Bibilia: “E na ˈna, na te parahi i nia i te hugo o te fenua nei.”—Isaia 40:22.

Te ora ra anei te “Metua i te rai” e te mau fetia? I roto i te mau Papai Moˈa, ua parau-atoa-hia “raˈi” no te ao nui. A hiˈo na i ta te hoê fatu salamo i papai: “Ia hiˈo vau i te mau raˈi i te ohipa a to rima ra; te marama e te mau fetia ta oe i faaau ra, Eaha te taata nei i manaˈo mai ai oe ia ˈna?”—Salamo 8:3, 4.

Eita te hoê tamuta e ora i roto i te afata vairaa taihaa ta ˈna i hamani, hoê â atoa no te Atua ra o Iehova, eita oia e ora i roto i te ao nui ta ˈna i poiete. No reira, i to ˈna pûpûraa i te hiero i Ierusalema na Iehova, ua parau te arii Solomona: “E parahi mau mai â te Atua i te ao nei? inaha hoi te raˈi nei, e te raˈi teitei roa ra, e ore oe e mau i reira; a tae atu ai i teie nei fare i faatiahia e au nei?” (Te mau arii 1, 8:27) I te mea e eita te Atua ra o Iehova e parahi i roto i te ao nui, eaha ïa te raˈi tei reira oia?

Noa ˈtu e ua hiˈopoa te taata i te mau raˈi e te mau hiˈo fetia puai roa ˈˈe, e ua tere vetahi na te reva teitei, e parau mau noâ ta te Bibilia: “Aore e taata i ite i te Atua.” (Ioane 1:18) No te aha? Teie ta Iesu i faataa: “E Varua te Atua.”—Ioane 4:24.

E mea ora hau ê te varua i te taata nei. Eita te mea ora varua e itehia e te mata taata, aita hoi to ˈna e tino iˈo e toto. No reira, i to Iesu parauraa e tei pihai iho oia i to ˈna Metua i te “raˈi,” e huru oraraa hanahana aˈe ïa to ˈna i to te tahi noa ˈˈe huru oraraa taata. (Ioane 17:5; Philipi 3:20, 21) O taua ao varua ra ta te Bibilia e parau ra “raˈi.” Mai te aha tera raˈi? Eaha to reira?

E vahi ohiparaa oaoa

Ia au i te Bibilia, e vahi ohiparaa rahi te raˈi, e ua tausani hoi te tausaniraa mea ora varua taiva ore i reira. (Daniela 7:9, 10) Tena mea ora varua to ˈna huru. Mea nafea tatou i te iteraa? I roto i te taatoaraa o te poieteraa ite-mata-hia, aita e piti mea hoê â roa hohoˈa. E haapapuraa ïa o te rauraa e vai ra i te raˈi. Te mea faahiahia, te ohipa amui ra ratou paatoa. E taa-ê-raa rahi ïa e te fenua nei e mea varavara hoi te reira.

A tapao na i ta te Bibilia faataaraa i taua ohiparaa ra i te raˈi. “E haamaitai ia Iehova, e to ˈna ra mau melahi e, o tei hau i te puai, e ua haapao i ta ˈna faaueraa, i te faarooraa i tana reo ia parau. E haamaitai ia Iehova, outou atoa, o to ˈna ra mau pǔpǔ; o to ˈna ra mau tavini, tei rave i to ˈna ra hinaaro.” (Salamo 103:20, 21) E ohipa rahi teie e ravehia nei, e mea papu e e ohipa mauruuru tera.

Hou a poietehia ˈi te fenua, te tavini ra te mau melahi i te Atua ma te oaoa. Ia au i te Bibilia, i to Iehova poieteraa i te fenua, ‘ua fatu te mau tamarii atoa a te Atua i te himene e ua pii noa ratou i te oaoa.’ (Ioba 38:4, 7) Ua ohipa taa ê te hoê o ratou e te Atua i te poieteraa i te mau mea atoa nei. (Kolosa 1:15-17) E faatupu paha teie faataaraa o taua ohiparaa oaoa ra i te mau uiraa no nia i te raˈi e te huitaata.

No te raˈi anei te taata?

I te mea e te tavini ra te mau melahi i te Atua i nia i te raˈi hou te fenua a poietehia ˈi, e au ra ïa e aita na taata matamua i poietehia no te faaî i te raˈi. Ua parau râ te Atua ia raua: “Ia fanau orua, e ia rahi roa, e faaî i te fenua nei.” (Genese 1:28; Ohipa 17:26) O Adamu te huru ora matamua i te fenua nei tei nehenehe e haapii o vai te Atua e e tavini ia ˈna ma te haapao maitai. O oia te metua o te huitaata e ora ra i te fenua nei. “Te mau raˈi ra, na Iehova ïa mau raˈi; area te fenua nei, ua horoa mai oia i te reira na te tamarii a te taata nei.”—Salamo 115:16.

Eita te taata e hinaaro e pohe, ua poietehia hoi ratou no te ora noa. Ua faahiti te Atua i te pohe ia Adamu ei faautuaraa noa no te auraro-ore-raa. Ahani Adamu i auraro, eita roa ˈtu ïa oia e pohe.—Genese 2:17; Roma 5:12.

E ere atura ïa i te mea maere e aita te Atua i faahiti aˈe ia Adamu e e haere oia i nia i te raˈi. E ere te fenua i te hoê vahi i reira te taata e tamatahia ˈi no te ite e e au anei ia ratou ia ora i nia i te raˈi. Ua poietehia te taata no te ora e a muri noa ˈtu i nia i te fenua, e fatata tera opuaraa a te Atua i te tupu. Te fafau ra te Bibilia e “e parahi te feia parau-tia i nia i te fenua, e parahi tamau â ratou i reira.” (Salamo 37:29) Papu maitai ïa e, i te omuaraa, e ere te taata no te raˈi. No te aha ïa Iesu i fafau ai i ta ˈna mau aposetolo i te hoê oraraa i te raˈi? Te auraa anei e e haere paatoa te feia maitai i nia i te raˈi?

[Nota i raro i te api]

^ Huriraa Katolika reo Tahiti.