Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

Gucané Biblia laacabe para bichaacabe

Gucané Biblia laacabe para bichaacabe

Gucané Biblia laacabe para bichaacabe

¿XI BICAA ti hombre ni bibani casi rastafari guchaa modo nabani ne gusaana de guni menu hombre blancu? ¿Xi bicaa ti joven ni guyuu lade ca traficante de droga gusaana guiráʼ cosa feu ni bi’ni’? Guidúʼyanu xi nácabe.

“Bisaanaʼ de guneʼ menu binni de sti raza» (HAFENI NGHAMA)

PANDA IZA NÁPABE: 34 IZA

PADÉ LAABE: ZAMBIA

NI NAQUIIÑEʼ GÁNNALUʼ: GÚCABE RASTAFARI

MODO BIBANEʼ DXIQUÉ: Cumu guyuu guerra ndaaniʼ guidxi Namibia la? bixooñelú jñaaʼ de raqué ne bieegube Organización del Pueblo de África del Suroeste (SWAPO, pur modo ricá ni inglés). Bicaalú grupu riʼ modo cayuni mandar gobiernu de Sudafrica ndaaniʼ guidxi Namibia. Ne últimu yendá jñaaʼ lu ti campu de refugiadu de Zambia, ne raqué nga guleʼ.

Biniiseʼ ndaaniʼ gadxé gadxé campu de refugiadu hasta ra bisaaʼ quince iza. Lu ca campu riʼ bisiidicabe ca joven cadi gucaalúsicaʼ para guireecaʼ xaʼnaʼ náʼ gobiernu de Sudafrica, sínuque laaca bisiidicabe laacaʼ de política ne gaca nanaláʼdxicaʼ ca hombre blancu.

Gucalaʼdxeʼ ñuneʼ confirmación stinneʼ casi cristianu dxi napaʼ 11 iza. Ngue runi guyaaʼ ti yu’du’ ni nuu lu campu que, raqué laaca rié ca católicu, luterano, ne anglicano. Peru pastor ni nuu raqué qué ñacané naa ñuneʼ confirmación que. Guizáʼ gulee ngue gana naa dede maʼ qué ñuneʼ cré Dios. Ne cumu qué riuuladxeʼ modo ruquiichinácabe ca binni negru de África la? ngue runi, dxi maʼ napaʼ 15 iza bieeguaʼ grupu rastafari, ne laaca purtiʼ guyuuladxeʼ música reggae stícabe. Bineʼ jma trenza iqueʼ casi runi ca rastafari, guduubaʼ marihuana, gucaʼ vegetarianu ne nabé bicaaluaʼ para gusaana de guquiichinácabe ca binni negru. Peru qué nusaanaʼ de ñapaʼ ti vida inmoral ne qué nusaanaʼ de ñuuyaʼ película ra nabé ridinde binni. Ne qué nusaanaʼ de niniéʼ diidxaʼ guidxa.

XIMODO GUCANÉ BIBLIA NAA BICHAAʼ: Lu iza 1995, dxi napaʼ biaʼ gande iza, guníʼ iqueʼ xi guneʼ né xpidaʼ. Neca maʼ ziniaʼ ti tiempu de cayuundaʼ ca publicación stiʼ ca rastafari que la? para naa cadi biaʼsi diʼ ni ná ca ni neca riquiiñecabe caadxi textu de lu Biblia. Ngue runi, gudixheʼ iqueʼ maʼ naa piaʼ guundaʼ Biblia.

Ti xhamiguaʼ rastafari bidii naa ti libruhuiiniʼ stiʼ ca testigu stiʼ Jehová. Biindaʼ ni casi gucuaaʼ ni ne bixheleʼ lu Biblia stinneʼ ca textu cá luni. Despué maʼ gunieniaʼ ca Testigu, laacabe jmaruʼ si gucanécabe naa guiziideʼ. Peru dede ante guʼndanécabe naa bichaaʼ stale cosa lu xpidaʼ.

Guizáʼ nagana guca para naa gusaanaʼ de cubaʼ gueza ne de xhudxeʼ (2 Corintios 7:1). Laaca bichaaʼ modo ruzuchaahueʼ, dede bigayaʼ ca trenza que. Ma’ qué ñuuyaʼ película ra cadíndecabe nin pornografía, ne bisaanaʼ de guiniéʼ diidxaʼ guidxa (Efesios 5:3, 4). Ra zidi’di’ tiempu bisaanaʼ de guneʼ menu ca hombre blancu (Hechos 10:34, 35). Peru laaca gupa xidé bisaanaʼ de gucaadiaʼgaʼ música racista ne maʼ qué nidxaagaʼ ca amigu ni rucaa naa guneʼ cosa malu que.

Bisaanaʼ siaʼ ca cosa malu ca maʼ guyaaʼ ra ti Yoo stiʼ Reinu. De raqué nga maʼ bizulú biindanécabe naa Biblia ne gudixheʼ iqueʼ chuaanisaʼ. Peru qué ñuulaʼdxiʼ xfamiliaʼ ora gunna ni. Ne laaca gudxi jñaaʼ naa zaa chuaaʼ lade sti religión ni rábicabe «cristina», peru menu si lade ca Testigu. Ne ti stiuaʼ, ni napa ti puestu risaca né gobiernu, guiráʼ si biaje riníʼ mal de naa pur ni racala’dxe’ guneʼ que.

Neca bicaalú xfamiliaʼ naa ne bi’ni’ búrlacaʼ naa la? qué nireeʼ gana purtiʼ yenandaʼ guiráʼ ni biziideʼ de ejemplu stiʼ Jesús ne ca ni bisiidibe. Ne ra bichaagaʼ ni ná Biblia ne ni rusiidiʼ ca testigu stiʼ Jehová, bidieeʼ cuenta laacabe nga religión ni dxandíʼ. Biiyaʼ rúnicabe ni canabaʼ Stiidxaʼ Dios laacabe gúnicabe, pur nga runi predicárcabe (Mateo 28:19, 20; Hechos 15:14). Ne qué riuucabe lu política (Salmo 146:3, 4; Juan 15:17, 18).

XI MA’ GULEENDUÁʼ: Guizáʼ huayacané ca conseju stiʼ Biblia naa para guibaneʼ jma galán. Ma’ qué riguʼbaʼ marihuana, lu viciu ca guizáʼ biniteʼ gayuaa dólar lu ti beeu ne nabé bininá ni xquendabiaaneʼ. Peru yanna maʼ nuaa’ nazaaca.

Yanna huaxa maʼ nabaneʼ nayecheʼ, casi peʼ gucalaʼdxeʼ nibaneʼ dede dxi nahuiineʼ. Peru ni jma risaca para naa nga maʼ runeʼ sentir nuaa’ jma gaxha de Dios (Santiago 4:8).

«Ma’ randa rucueezaʼ naa para cadi guidxiicheʼ» (MARTINO PEDRETTI)

PANDA IZA NÁPABE: 43 IZA

PADÉ LAABE: AUSTRALIA

NI NAQUIIÑEʼ GÁNNALUʼ: BIITIBE DXIQUÉ NE BITOOBE DROGA

MODO BIBANEʼ DXIQUÉ: Dxi nahuiineʼ, nabé yendeza familia stinneʼ gadxé gadxé lugar. Gulézadu ndaaniʼ chupa chonna guidxihuiiniʼ, gulézadu ndaaniʼ ti guidxi roʼ. Ne laaca guyuʼduʼ ti tiempu ti lugar ni nuu fuera de guidxi, raqué racanécabe ca binni indígena de Australia. Nabé galán bibaneniáʼ ca xprimuaʼ ne ca stiuaʼ. Riuudu guuzeʼ benda, rinaazedu maniʼ guiʼxhiʼ ne ruzadu bumeranes, ti juguete de yaga, ne xcaadxi cosa.

Cumu guca bixhozeʼ boxeador la? dede nahuiineʼ bisiidibe naa tindeʼ, ngue runi nabé gudindeʼ. Ra maʼ gucaʼ ti adolescente maʼ yeguee’ ndaaniʼ ca bar ne xadxí nga riuaaʼ ndaaniʼ ca ni. Naa ne ca xhamiguaʼ guyuuláʼdxidu gucáʼludu binni para tíndedu. Rizanedu navaja ne bate de béisbol ne rucáʼludu grupu de gande binni o jma.

Bituaaʼ droga ne mercancía ni ribaʼnaʼ ca binni runi dxiiñaʼ ra muelle para gapaʼ bueltu. Laaca bineʼ cobrar xpueltu ca traficante de droga, riguneʼ cobrar ca binni nuzaabiʼ laacabe ne rizayaniáʼ guiibaʼ para guchibeʼ laacaʼ ti quíxecaʼ. Ti diidxaʼ ni nabé guniéʼ nga: «O guteʼ laacabe la? o guuticabe naa». Ni gucuá iqueʼ nga gacaʼ ti matón.

XIMODO GUCANÉ BIBLIA NAA BICHAAʼ: Dede nahuiineʼ maca binadiagaʼ de ca testigu stiʼ Jehová. Peru ra maʼ napaʼ biaʼ gande iza nga maʼ gunabadiidxaʼ jñaaʼ pa huayuuyaʼ laacabe. Chupa gubidxa despué bixhidxi ti Testigu ni láʼ Dixon ra puertaʼ lidxeʼ. Byuidu diidxaʼ ti ratu, de raqué bi’ni’ invitarbe naa chaaʼ ti reunión stícabe. Raqué nga bizuluáʼ guyaaʼ reunión ne yanna maʼ ziniaʼ gande iza de riaaʼ ca ni. Guizáʼ guyuuladxeʼ siempre né Biblia bicábicabe ca pregunta stinneʼ.

Bisiidicabe naa nabé rizaalaʼdxiʼ Dios binni, dede né ca ni huayuni cosa ni qué riuuláʼdxibe (2 Pedro 3:9). Laaca biziideʼ neca guirutiʼ tu gulabi naa la? laabe zápabe naa purtiʼ nadxiibe naa casi Bixhozeʼ. ¡Aque biecheʼ ora gunnaʼ zuni perdonarbe ca pecadu stinneʼ pa guchaaʼ modo naa! Nuu ti textu ni nabé yendá ndaaniʼ ladxiduáʼ, laani nga Efesios 4:22-24. Textu ca ná: «Naquiiñeʼ gusaanatu modo bibánitu dxiqué» ne «laguibani modo racala’dxi’ Dios casi ora ñácutu ti lari nacubi».

Ni dxandíʼ la? guca nagana para naa guchaaʼ modo nabaneʼ que. Chupa chonna gubidxa randa riaanaʼ sin cubaʼ droga, peru inque si gunda fin de semana ruzuluáʼ riguubaʼ ni purtiʼ ridxaaga’ ca xhamiguaʼ. Bidieeʼ cuenta qué zanda guchaaʼ pa guidxaagaruá’ laacabe, ngue runi yendezaʼ sti guidxi para maʼ cadi guidxaagaʼ laacabe. Dxi maʼ chaaʼ que yené chupa chonna de laacabe naa, peru laga ziuudu neza bidiicabe naa cubaʼ marihuana. Peru gudxeʼ laacabe maʼ gudixheʼ iqueʼ gusaanaʼ viciu que, ne ora yendadu ra ruzulú guidxi que, bisaanacabe naa ne maʼ stubeʼ yendayaʼ ra ziaaʼ que. Despué gunnaʼ qué nindaa yendánacabe ti bancu ne yenécabe ti escopeta.

XI MA’ GULEENDUÁʼ: Ra maʼ bisaanaʼ de guidxaagaʼ ca xhamiguaʼ que, maʼ qué ñaca nagana para naa nuchaaʼ modo naa. Ne lu iza 1989 guyuaanisaʼ casi Testigu. Despué laaca guyuunisa bizanaʼ, jñaaʼ ne bixhozeʼ.

Yanna riʼ maʼ napaʼ diecisiete iza de bichaganayaʼ ne napaʼ chonna xiiñeʼ. Ne laaca zanda guiniéʼ maʼ randa rucueezaʼ naa para cadi guidxiicheʼ, neca gucaalúcabe naa. Ma’ biziideʼ gannaxhieeʼ guiráʼ clase binni, neca de gadxé raza o idioma laacaʼ (Apocalipsis 7:9). Qué ziuu dxí gusiaandaʼ ca diidxaʼ guníʼ Jesús, purtiʼ naa piaʼ huayuuyaʼ dxandíʼ ni ná ca ni: «Pa qué guixéletu de ni rusiideʼ, dxandíʼ peʼ discípulo stinneʼ laatu; zunibiaʼtu ni dxandíʼ, ne zuni ni dxandíʼ riʼ laatu libre» (Juan 8:31, 32).

[Ni caníʼ/Epígrafe]

Gupa xidé bisaanaʼ de gucaadiaʼgaʼ música racista para bichaaʼ modo naa

[Ni caníʼ/Epígrafe]

Naa ne ca xhamiguaʼ, guyuuláʼdxidu gucaaludu binni para tíndedu. Rizanedu navaja ne bate de béisbol ne rucáʼludu grupu de gande binni o jmra