Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E tatarahapa anei te Atua?

E tatarahapa anei te Atua?

E haafatata ˈtu i te Atua

E tatarahapa anei te Atua?

TE MAU TAVANA 2:11-18

EI TAATA tia ore, e tatarahapa tatou paatoa i te tahi mau taime. Ei hiˈoraa, ia taa ia tatou e ua hape tatou. Te mea maere, te parau ra te Bibilia e e tatarahapa Iehova. E na ô paha oe: ‘E Atua tia roa hoi oia. Eita oia e hape!’ I roto ïa i teihea auraa e tatarahapa ˈi oia? E tauturu mai te pahonoraa ia taa i te tahi mea faahiahia roa: E huru aau to Iehova e e ohipa ta tatou e rave i nia ia ˈna. A hiˈopoa i Te mau tavana 2:11-18.

Te faatia ra tera buka Bibilia i te hoê tau arepurepu o te tuatapaparaa o Iseraela. Tei Kanaana, te fenua ta te Atua i fafau ia Aberahama, te nunaa i teie nei. I te roaraa o te mau senekele i muri iho, e nehenehe te haerea o Iseraela e faataa-poto-hia ei nanairaa tamau o na tuhaa e maha: taivaraa, haavîraa, tiaororaa, e faaoraraa. *

Taivaraa. A hema ˈi Iseraela i to Kanaana, ua ‘faarue ratou ia Iehova’ no te pee i te mau atua ěê, e ua ‘haamori râ ia Baala e ia Asetarota.’ * E taivaraa teie. Ua ‘faatiˈotiˈoo ïa Iseraela ia Iehova,’ te Atua o tei faaora ia ratou mai Aiphiti mai.—Irava 11-13; Te mau tavana 2:1.

Haavîraa. No to ˈna riri tia, aita Iehova i paruru faahou ia Iseraela tei faarue ia ˈna. Ua topa ˈtura ratou “i te rima o to ratou ra mau enemi,” o tei haere atu e haru i te fenua.—Irava 14.

Tiaororaa. No to ratou ahoaho rahi, ua tatarahapa Iseraela e ua tiaoro i te Atua, ia au i te parau “autâ [no] te feia i haafao [aore ra haavî] mai ia ratou.” (Irava 18) E pinepine ratou i te tiaoro i te Atua. (Te mau tavana 3:9, 15; 4:3; 6:6, 7; 10:10) Ua aha oia?

Faaoraraa. Ua faaroo Iehova i te autâ a Iseraela e ua “tatarahapa.” E “taui to ˈna manaˈo aore ra opuaraa” te auraa atoa o te parau Hebera tei hurihia ei “tatarahapa.” Te na ô ra te hoê buka: “No ta ratou autâ, ua taui Iehova i ta ˈna opuaraa e faautua ei faaoraraa.” No to ˈna aroha, ua ‘faatupu oia i te mau tavana’ o tei faaora i to ˈna nunaa i to ratou mau enemi.—Irava 18.

Ua tapao anei oe eaha tei turai i te Atua ia tatarahapa aore ra ia taui i to ˈna manaˈo? O te tauiraa ïa to ˈna nunaa i te haerea. Ei hiˈoraa: Ia aˈo te hoê metua tane î i te here i ta ˈna tamarii, e faaere paha o ˈna ia ˈna i te tahi mau maitai. Ia ite râ oia e te tatarahapa mau ra te tamarii, e faaore oia i ta ˈna faaotiraa.

Eaha ta teie faatiaraa e haapii maira no nia ia Iehova? E tupu iho â to ˈna riri no te hara opuahia, e aroha râ oia i te feia aau tatarahapa. E haamanaˈo tatou e e ohipa ta tatou e rave i nia i to ˈna mau huru aau. No te aha e ore ai e haapii e nafea ia ‘faaoaoa i to ˈna aau’? (Maseli 27:11) Eita roa ˈtu oe e tatarahapa.

[Nota i raro i te api]

^ E tuhaa Te mau tavana 2:11-18 o te hoê haapotoraa matamua o te haerea o Iseraela, tei faatia-huˈahuˈa-hia i to muri iho mau pene.

^ O Baala te atua rahi o to Kanaana, e o Asetarota te ruahine tei hiˈohia ei vahine na ˈna.