Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E titauhia anei ia tia to oe haerea i te mau taime atoa?

E titauhia anei ia tia to oe haerea i te mau taime atoa?

E titauhia anei ia tia to oe haerea i te mau taime atoa?

E HAEREA tia to te taata i te tahi taime; no e rave rahi, i te rahiraa ïa o te taime. Ehia râ ta oe i matau o te tutava nei i te faaite i te haerea tia i te mau taime atoa?

I teie mahana, aita e ite-faahou-hia ra te haerea tia i roto i te mau tuhaa rau o te oraraa. Ua matauhia hoi to te Atua manaˈo no nia i te reira, mai te vau o na Ture Ahuru: “Eiaha roa oe e eiâ.” (Exodo 20:15) No e rave rahi râ, e fariihia te eiâraa aore ra te tahi atu huru haerea tia ore ia au i te tupuraa. E hiˈopoa anaˈe e toru tupuraa o te eiâraa e farii-noa-hia ra.

E tumu anei te veve no te eiâ?

Ua parau te hoê tia hau Roma: “O te veve te tumu rahi o te ohipa ino.” E manaˈo paha te taata veve e e mea tano ia eiâ. E farii paha te feia e hiˈo atura. Eaha to Iesu manaˈo? Mea aumauiui roa oia i roto i ta ˈna mau haaraa e te feia rii. Ua ‘aroha oia ia ratou.’ (Mataio 9:36) Aita roa ˈtu râ oia i farii i te eiâ noa ˈtu eaha te tupuraa. Ia nafea ïa te taata veve?

Mea aumauiui te Atua i te feia e tutava mau ra i te auraro ia ˈna e e haamaitai oia i ta ratou mau haaraa ia noaa ta ratou e hinaaro. (Salamo 37:25) Te fafau ra te Bibilia: “E ore te feia parau-tia e pohe i te poia ia Iehova; area te taoˈa a te paieti ore ra, e ravea-ê-hia ïa e ana.” (Maseli 10:3) E nehenehe anei te taata veve e tiaturi i teie mau parau? E, ua papu roa ia Victorine.

Ei vahine ivi e pae tamarii haere haapiiraa, e ere i te mea ohie no Victorine. Te ora ra oia i te hoê fenua navai ore e mea iti roa te tauturu totiare. I rapae, te vahi e mea rahi roa te eiâraa, e tupu ai te oraraa utuafare i te rahiraa o te taime. Aita râ Victorine i hema i te eiâ. Ua haa noa oia i te faaravai i ta ˈna moni ei vahine hoohoo haerea tia. No te aha oia i tapea noa ˈi i te haerea tia?

“A tahi, te tiaturi ra vau e e haerea tia to te Atua e hoê â atoa ïa to ˈna haerea i nia ia ˈu ia pee au i to ˈna huru. A piti, e haapii ta ˈu mau tamarii i te haerea tia mai te peu noa e e ite ratou ia ˈu ia haa mai te reira.”

Mea nafea oia i te manuïaraa? “E maa, e ahu, e e nohoraa to matou. I te tahi râ taime, ua ani au i te tauturu i te mau hoa, no te aufau paha i te mau haamâuˈaraa manaˈo-ore-hia no te maˈi. Ua fanaˈo noa vau i ta ˈu i hinaaro. No te aha? Ua ite to ˈu mau hoa e ua faaite au ma te haavare ore i to ˈu mau tupuraa e aita vau i titau hau atu i tei hinaarohia.”

“Ua paari mai te mau tamarii ma te haerea tia. Aita i maoro aˈenei, ua ite te hoê taata tapiri i te mau moni huˈahuˈa i nia i te airaa maa e ua ani maira e aita anei au e taiâ ra e ia rave te mau tamarii i te reira. Mea fifi roa no ˈna ia tiaturi i to ˈu parauraa ˈtu e eita roa ˈtu ratou e na reira. Ma te ite-ore-hia e au, ua opua oia e tamata ia ratou. Ua vaiiho huna ˈtu oia i roto i te fare e piti moni 20 toata i te hoê vahi ite-maitai-hia e te tamarii. Ia ˈna i hoˈi mai i te mahana i muri iho, ua maere oia i te iteraa e tei reira noâ te moni. Mea hau aˈe te tamarii haerea tia i te taoˈa materia e rave rahi.”

“Te na reira nei hoi te taatoaraa”

Eiâ i te vahi raveraa ohipa, mea matauhia ïa. No reira e rave rahi taata e manaˈo ai e, “Te na reira nei hoi te taatoaraa, eita ïa vau?” Te na ô ra râ te Bibilia: “Eiaha oe e pee i te feia rahi i te parau ino.” (Exodo 23:2) Ua pee Victoire i teie aˈoraa. Ua hoona anei te taime?

I te 19raa o to ˈna matahiti, ua rave oia i te ohipa i te fare taviriraa hinu tamara. Ua ite oioi oia e te faatapuni nei na vahine rave ohipa e 40 i te mau huero tamara i roto i ta ratou mau ete no te afai atu i rapae. I te mau hopea hebedoma atoa, e hoo ratou i te huero no te hoê faito e toru aore ra e maha mahana moni ohipa. Te faatia ra Victoire: “Te na reira nei hoi te taatoaraa. Ua manaˈo ratou e e apiti atoa ˈtu vau, ua patoi râ vau ma te parau atu e na te haerea tia e aratai ra ia ˈu. Ua faaooo mai ratou i te na ôraa e ‘o oe iho â te ere.’”

“I te hoê mahana a faaoti ai matou, ua tia taue maira te taata faatere. Ua paheru oia i te mau ete atoa e ua itea maira te mau huero i roto i ta vera ma eiaha râ ta ˈu. I nia i te mau vahine atoa i noaahia, ua tihati-roa-hia vetahi e ua ohipa noa vetahi atu e piti hebedoma ma te aufau-ore-hia. I taua taime ra, ua papu i teie mau vahine e aita roa vau i ere.”

“Na ˈu i ite, na ˈu iho â ïa”

Eaha to oe huru ia ite oe i te hoê taoˈa ta te tahi taata i moe? No e rave rahi, e faatupu oioi te reira i te manaˈo e ‘Na ˈu tera,’ ma te hinaaro ore e faahoˈi atu. “Na ˈu i ite, na ˈu iho â ïa,” o ta ratou ïa philosophia. No vetahi, aita e ino i ravehia. E feruri ratou, ‘No te fatu, ua moe ïa taoˈa.’ No vetahi atu, e ere na ratou e imi i te fatu, e mea ohipa rahi.

Eaha to te Atua manaˈo? Te faaite ra te Deuteronomi 22:1-3 e e vai noa te hoê taoˈa i te taata i ite, ‘ia imi râ te fatu, e faahoˈi atu oia i te reira ia ˈna ra.’ Aita anaˈe oia e faaite atu, e parihia oia i te eiâ. (Exodo 22:9) E au noa anei te reira i teie mahana? E, ua papu roa ia Christine.

Te faatere ra Christine i te hoê fare haapiiraa e ere na te hau. Ua aufauhia oia e mai tei matauhia i Afirika tooa o te râ, ua potaro oia i ta ˈna moni avaˈe e tuu noa ˈtura i te reira i roto i ta ˈna pute. Ua tarape o ˈna i te hoê faurao no te faahoro oioi ia ˈna i te hoê putuputuraa. I to ˈna taeraa ˈtu, imi ihora i te tahi moni huˈahuˈa no te aufau i te taata faahoro. I roto i te poiri, aita Christine i ite e ua marua ta ˈna potaro moni.

Tau minuti i muri aˈe, mea na taua aroâ atoa ra o Blaise, 19 matahiti, e taata matau-ore-hia hoi i tera vahi. Ua faanaho oia i te farerei i te hoê hoa i te putuputuraa to reira Christine. Ua itea ia Blaise te potaro moni e ua tuu atura i roto i to ˈna pute ahu. Ia oti te putuputuraa, faaite atura i to ˈna hoa e ua itehia ia ˈna te tahi mea i rapae e e nehenehe te taata o tei moe te tahi ohipa e taniuniu ia ˈna no te faaite i ta ˈna i moe.

I to Christine hoˈiraa ˈtu i te fare, ua hitimahuta oia, ua moe ta ˈna moni. I te hebedoma i muri iho, i to ˈna faaiteraa i te reira i to ˈna hoa ia Josephine, parau mai nei oia e ua itea mai te tahi mea e te hoê taata i tae mai i te putuputuraa. Ua niuniu Christine ia Blaise e ua faataa ˈtu i te tino moni i moe. Ua oaoa roa oia i to Blaise faahoˈiraa ˈtu i te reira. E o Blaise? Hoê hebedoma te moni i te vai-noa-raa ia ˈna ra, ua parau râ oia, “Ua oaoa aˈe au i te faahoˈiraa ˈtu i te moni i te tapearaa mai.”

E haerea tia to ratou i te mau taime atoa, no te aha?

Aita Victorine, Victoire, e Blaise e ora ra i te hoê â vahi, e aita atoa ratou i matau. Hoê râ mea tei taai ia ratou. E Ite no Iehova ratou o te paturu ra i ta te Bibilia e parau ra no nia i te haerea tia. Te tiai ra ratou i te tupuraa o te parau fafau a te Atua o te hoê ao apî. “Te tatari nei . . . tatou i te raˈi apî e te fenua apî ta ˈna i parau maira, i te vai-mau-raa o te parau-tia.” E taata parau-tia e te haerea tia ïa te taatoaraa e ora ra i reira.—Petero 2, 3:13.

Aita Victorine e manaˈo ra e e maitai roa mai to ˈna tupuraa i te pae moni e tae atu ai i te mahana e taui ai te Atua i te mau mea. E taoˈa rahi râ ta ˈna i te pae varua, ta te moni hoi e ore roa e nehenehe e hoo. E haerea tia e e peu maitai ta ta ˈna mau tamarii. I te mau Tapati atoa, te oaoa ra ratou i te paraparau i to ratou taata-tupu no nia i te maitai o te Atua e i te faataa e nafea oia e haamâha ˈi i “te feia atoa i tiaoro atu ia ˈna ma te haavare ore” e e tiai ai i “te feia i hinaaro ia ˈna.”—Salamo 145:7, 18, 20.

Ua faarue Victoire i ta ˈna ohipa i te fare taviriraa hinu tamara. Na ˈna iho â ta ˈna ohipa i teie nei, e hoo i te garri (te hoê faraoa ota hamanihia e te maniota) i te matete. No to ˈna haerea tia, e rave rahi ta ˈna hoani. Ua nehenehe ïa oia e faaiti i to ˈna taime i te matete no te paraparau hau atu â ia vetahi ê no nia i te tiaturiraa e ora i roto i te hoê ao aita faahou e haerea tia ore. Ua faaipoipo oia e e tavini taime taatoa raua ta ˈna tane i teie nei.

Ua moe ta Christine moni i mua i te Piha a te Basileia a te mau Ite no Iehova. Aita Blaise i matau i te taatoaraa tei tae mai i te putuputuraa, ua ite râ oia e o to ˈna mau taeae e tuahine Kerisetiano tera o te tutava ra i te faaite i te haerea tia i te mau taime atoa.

Ehia rahiraa taata ta oe i matau o te tutava mau ra i te faaite i te haerea tia i te mau taime atoa? A feruri na ia oe i rotopu e 50, 100, aore ra e 200 taata haerea tia. Tera ta te mau Ite no Iehova e fanaˈo ra ma te oaoa i ta ratou Piha a te Basileia. No te aha e ore ai e haere i reira e e haamatau ia ratou?

[Parau iti faaôhia i te api 8]

“Mea hau aˈe te tamarii haerea tia i te taoˈa materia e rave rahi.”—VICTORINE

[Tumu parau tarenihia i te api 10]

Te farii ra anei te Maseli 6:30 ia eiâ?

Te na ô ra te Maseli 6:30: “Eita e faaruehia te eiâ ia eiâ ei haamâha i to ˈna hiaai ia pohe i te poia ra.” Te farii ra anei teie parau ia eiâ? Aita roa ˈtu. Te faaite ra te mau irava tapiri e no te Atua, e amo iho â te taata eiâ i ta ˈna hapa: “Ia itea râ, e tataihitu ïa ta ˈna ia faahoˈi mai; e parau roa tei to ˈna ra utuafare i te hopoi mai.” (Maseli 6:31) Noa ˈtu e e ere hoê â faito faahaparaa to te taata e eiâ ra no te poia e to te taata e eiâ ra no to ˈna nounou aore ra no te faaino i te tahi atu taata, e mea tia ia “faahoˈi” oia i ta ˈna i eiâ. Noa ˈtu eaha te tupuraa, eiaha roa ˈtu te feia e hinaaro ra i te farii maitai a te Atua ia eiâ.