Eaha to roto?

Tapura tumu parau

‘E anaana te feia parau-tia mai te anaana o te mahana’

‘E anaana te feia parau-tia mai te anaana o te mahana’

‘E anaana te feia parau-tia mai te anaana o te mahana’

“Ei reira te feia parau-tia e anaana mai ai i te basileia o to ratou ra Metua mai te anaana o te mahana.”—MAT. 13:43.

1. Ua faaohipa Iesu i te mau faahohoˈaraa no te faataa i teihea mau tuhaa o te Basileia?

 UA FAAOHIPA Iesu Mesia e rave rahi faahohoˈaraa, aore ra parabole, no te faataa i te mau tuhaa rau o te Basileia. ‘Ua parau parabole atu oia i te nahoa taata, i na te parabole anaˈe ra hoi oia i te haapiiraa ˈtu ia ratou.’ (Mat. 13:34) I roto i ta Iesu mau faahohoˈaraa no nia i te ueueraa i te huero o te parau mau o te Basileia, ua haapapu oia e tei te huru o te aau o te taata e farii ai oia i te poroi e e tuhaa atoa ta Iehova i roto i ta ˈna haereraa i mua i te pae varua. (Mar. 4:3-9, 26-29) Ua faahohoˈa atoa Iesu i te maraaraa rahi o te taata e farii i te poroi o te Basileia noa ˈtu e eita e ite-oioi-hia te reira. (Mat. 13:31-33) Ua faaite atoa oia e e ere o ratou pauroa te auraro maitai i taua Basileia ra.—Mat. 13:47-50. *

2. I roto i ta Iesu parabole o te sitona e te zizania, eaha te huero maitai?

2 Tera râ, te faataa ra te hoê faahohoˈaraa a Iesu i te haaputuputuraa o te feia e faatere e o Iesu i roto i to ˈna Basileia. E pinepine te taata i te faahiti i te reira ei parabole o te sitona e te zizania, tei papaihia i roto i te Mataio pene 13. I roto i te tahi atu faahohoˈaraa, te faaite maira Iesu e o “te parau o te basileia” te huero i ueuehia. I roto râ i teie parabole, te faaite maira oia e o ‘te tamarii o te basileia’ te huero maitai. (Mat. 13:19, 38) E ere ratou i te feia auraro i te Basileia, e “tamarii” râ, aore ra feia tufaa, aore ra aiˈa o te Basileia.—Roma 8:14-17; Gal. 4:6, 7.

Te parabole o te sitona e te zizania

3. A faataa i te fifi o te taata o te parabole e ua nafea oia.

3 Teie te parabole: “E au te basileia o te ao [aore ra raˈi] i te hoê taata i ueue i te huero maitai i roto i ta ˈna ra aua. Ia taoto râ te taata ra, ua haere maira to ˈna enemi, ua ueue ihora i te zizania i roto i te sitona, e haere ê atura. E tupu aˈera te raau rii, e hotu ihora, itea ihora te zizania. Ua haere maira te mau tavini, ua parau maira i to ratou fatu, E to matou fatu, e huero maitai hoi ta oe i ueue i roto i te aua na oe nei, nohea iho nei hoi te zizania? Ua parau atura oia ia ratou, Na te enemi te reira i rave. Ua parau maira te mau tavini ia ˈna, E tii anei matou e vaere? Ua parau atura oia, Eiaha; oi pee atoa te sitona ia vaere outou i te zizania. E vaiiho noa ia tupu apipiti noa na e ia auhune; e ia tae i te tau auhune ra, na ˈu e parau atu i te feia ooti, E mata na i te rave i te zizania e ruuruu no te auahi, e hopoi râ i te sitona i roto i tau fare vairaa.”—Mat. 13:24-30.

4. (a) O vai te taata ueue o te parabole? (b) Inafea e mea nafea to Iesu haamataraa i te ueue i te huero maitai?

4 O vai te taata i ueue i te huero maitai i roto i ta ˈna aua? Ua horoa Iesu i te pahonoraa i muri iho i to ˈna faataaraa i ta ˈna mau pǐpǐ: “Tei ueue i te huero maitai ra, oia te Tamaiti a te taata.” (Mat. 13:37) Ua faaineine Iesu, “te Tamaiti a te taata,” i te aua no te tanu i te roaraa o ta ˈna taviniraa i te fenua e toru matahiti e te afa. (Mat. 8:20; 25:31; 26:64) E mai te Penetekose 33 mai to ˈna haamataraa i te ueue i te huero maitai, ‘te tamarii o te basileia.’ Ua haamata te reira i to Iesu, ei tia a Iehova, niniiraa i te varua moˈa i nia i te mau pǐpǐ, ma te faatavai ia ratou ei tamaiti a te Atua. * (Ohi. 2:33) Ua paari mai te huero maitai ei sitona. No reira, te fa o te ueueraa i te huero maitai, o te haaputuputuraa ïa i te numera taatoa o tei riro ei feia aiˈa e ei arii e o Iesu i roto i to ˈna Basileia.

5. O vai te enemi o te parabole, e o vai ma te zizania?

5 O vai te enemi, e o vai ma te zizania? Te parau maira Iesu e “o te diabolo ïa” te enemi. Te faataahia ra te zizania mai ‘te tamarii a te varua ino.’ (Mat. 13:25, 38, 39) Mea taero te zizania ta Iesu i faahiti e ua hohoˈa roa i te sitona ia oteo mai hou raua a paari ai. E tano maitai tera hohoˈa i te mau faahua Kerisetiano, e parau ra e e tamarii ratou no te Basileia, aita râ e faahotu ra i te maa maitai! Teie mau Kerisetiano haavarevare e parau ra e e pǐpǐ ratou na te Mesia, e tuhaa mau â ratou o te huero o Satani te Diabolo.—Gen. 3:15.

6. Inafea te zizania i te tanuraahia, e mea nafea te taata i “taoto” ai i tera taime?

6 Inafea te tanuraahia teie mau Kerisetiano e au i te zizania? Ua parau Iesu: “Ia taoto râ te taata ra.” (Mat. 13:25) Inafea ïa? E ite tatou i te pahonoraa i roto i ta te aposetolo Paulo i parau i te mau matahiapo no Ephesia: “Ua ite hoi au, ia reva ê atu vau e ô mai ai te urî taehae roa i roto ia outou na, e ore e faaherehere i te nǎnǎ. E tia mai hoi te taata i roto ia outou iho, e parau mai i te parau piˈo, ia peehia ratou e te pǐpǐ.” (Ohi. 20:29, 30) Ua aˈo oia i taua mau matahiapo ra ia vai ara i te pae varua. Ia varea te mau aposetolo, o tei “tapea” i te taivaraa, i te taoto i roto i te pohe, e rave rahi Kerisetiano tei varea i te taoto i te pae varua. (A taio i te Tesalonia 2, 2:3, 6-8. *) I reira te haamataraa te taivaraa rahi e te faraa mai te mau Kerisetiano e au i te zizania.

7. Ua riro mai anei te tahi mau sitona ei zizania? A faataa.

7 Aita Iesu i parau e e riro mai te sitona ei zizania, ua ueuehia râ te zizania i roto i te sitona. Aita ïa teie parabole e faahohoˈa ra i te mau Kerisetiano mau tei faarue i te parau mau. Te faataa ra râ i te opuaraa mau a Satani e haaviivii i te amuiraa Kerisetiano ma te faaô mai i te mau taata iino. Ua ite-maitai-hia teie taivaraa i te ruhiruhiaraa o te aposetolo hopea o Ioane.—Pet. 2, 2:1-3; Ioa. 1, 2:18.

“E vaiiho noa ia tupu apipiti noa na e ia auhune”

8, 9. (a) No te aha te mau pǐpǐ a Iesu i taa ˈi i te mau faaueraa a te Fatu i ta ˈna mau tavini? (b) I te tupuraa mau, mea nafea te sitona e te zizania i te tupu-apipiti-raa?

8 Ua faaara te mau tavini i te Fatu i te fifi e ua ui: “E tii anei matou e vaere [i te zizania]?” (Mat. 13:27, 28) E maere paha tatou i ta ˈna pahonoraa. Ua parau oia ia ratou e vaiiho noa ia tupu apipiti te sitona e te zizania e tae noa ˈtu i te tau auhune. Ua taa maitai i te mau pǐpǐ a Iesu tera faaueraa. Mea fifi roa hoi ia faataa i te sitona e te zizania. Ua ite atoa te feia faaapu e e tafifi te aˈa o te zizania e to te sitona. * No reira te Fatu i faaue ai e tiai!

9 Oia atoa, i te roaraa o te mau senekele, ua faatupu te mau pǔpǔ faaroo iti a te Amuiraa faaroo Kerisetiano e rave rahi roa zizania, na mua i roto i te mau ekalesia Katolika e Orthodoxe e i muri aˈe i roto i te mau pǔpǔ Porotetani rau tei fa mai. I te hoê â taime, ua ueuehia te tahi noa mau huero sitona maitatai i te ao nei. Ua tiai maoro te fatu o te parabole mai te taime tupuraa e tae roa ˈtu i te tau auhune huru poto.

Te tau auhune tiai-ru-hia

10, 11. (a) Afea te tupuraa te tau auhune? (b) E nafea te sitona taipe e hopoihia ˈi i roto i te fare vairaa a Iehova?

10 Ua parau Iesu: “Te auhune ra, o te hopea ïa o teie nei ao; e te feia ooti ra, o te mau melahi ïa.” (Mat. 13:39) I te anotau hopea o teie nei ao ino, e tupu te hoê faataa-ê-raa, e haaputuputuhia te mau tamarii o te Basileia e e faataa-ê-hia i te feia e au i te zizania. Te na ô ra te aposetolo Petero no nia i te reira: “Ua tae . . . i te tau e tupu ai te [“haavaraa,” MN] i te utuafare o te Atua nei: e e na ǒ nei atu ia tatou nei . . . i te tupu, eaha ra hoi te hopea o te feia aore i faaroo i te evanelia o te Atua?”—Pet. 1, 4:17.

11 I muri iti aˈe i te haamataraa o te anotau hopea, ua haavahia na mua tei faahua Kerisetiano mau, ei ‘tamarii mau anei ratou o te basileia’ aore ra ei ‘tamarii a te varua ino.’ I te haamataraa o te auhune, ua topa Babulonia Rahi na mua e i muri iho, ua haaputuputuhia te mau tamarii o te Basileia. (Mat. 13:30) I teie nei râ, e nafea te sitona taipe e hopoihia ˈi i roto i te fare vairaa a Iehova? Ua hopoihia tei ootihia i roto i te amuiraa Kerisetiano o te turu nei i te haamoriraa viivii ore, i reira Iehova e farii maitai e e paruru ai ia ratou, aore ra ua noaa ia ratou te utua maitai i te raˈi.

12. Eaha te maoro o te auhune?

12 Eaha te maoro o te haavaraa? Ua faahiti Iesu i te auhune ei “tau” ootiraa, e tupu ïa te reira i te hoê area tau. (Apo. 14:15, 16) E haavahia te melo taitahi faatavaihia i te roaraa o te tau hopea e ia hope noa ˈtu ratou i te tapaohia.—Apo. 7:1-4.

13. E nafea te zizania e faaturori e e rave ai i te ohipa ino?

13 O vai ma te haaputu-ê-hia i te Basileia, e e nafea ratou e faaturori e e rave ai i te ohipa ino? (Mat. 13:41) Ua haavare te pǔpǔ ekalesiatiko a te Amuiraa faaroo Kerisetiano e au i te zizania i te mau mirioni taata i te roaraa o te senekele. Ua na reira ratou na roto i te mau haapiiraa e faaino ra i te Atua, o te “faatupu i te hapa,” aore ra faaturori, mai te haamauiuiraa mure ore i roto i te po auahi e te Toru Tahi miterio e te taa ore. Ua horoa e rave rahi aratai haapaoraa i te hiˈoraa ino i to ratou mau taata na roto i to ratou auhoaraa faaturi e teie nei ao e to ratou haerea taiata i te tahi taime. (Iak. 4:4) Ua faatia noa atoa te Amuiraa faaroo Kerisetiano i te peu tia ore a to ratou mau melo. (A taio i te Iuda 4.) Teie râ, e hohoˈa paieti noa to ratou. Te oaoa mau ra te mau tamarii o te Basileia i to ratou faataa-ê-raahia i teie mau ohiparaa e haapiiraa viivii e au i te zizania o te faaturori.

14. E nafea tei au i te zizania e oto e e auau ai i to ratou niho?

14 E nafea tei au i te zizania e oto e e auau ai i to ratou niho? (Mat. 13:42) Te mauiui nei ‘te tamarii a te varua ino’ no te mea te faaite ra ‘te tamarii o te basileia’ i ta ratou mau ohiparaa e haapiiraa viivii. Te peapea atoa ra ratou no te itiraa o te turu a to ratou mau melo e no te ereraa i te mana i nia ia ratou.—A taio i te Isaia 65:13, 14.

15. Eaha te auraa e tahuhia tei au i te zizania i te auahi?

15 Eaha te auraa e haaputuhia e e tahuhia te zizania i te auahi? (Mat. 13:40) Te faahiti ra te reira i te faahopearaa o te zizania. Te faaite ra to ratou huri-taipe-raahia i roto i te auahi ura e e haamouraa mure ore to mua ia ratou. (Apo. 20:14; 21:8) E mou roa te mau Kerisetiano haavare e au i te zizania i roto i te “ati rahi.”—Mat. 24:21.

‘E anaana ratou mai te anaana o te mahana’

16, 17. Eaha ta Malaki i tohu no nia i te hiero o te Atua, e mea nafea te reira i te haamataraa i te tupu?

16 Afea tei au i te sitona e ‘anaana ˈi mai te anaana o te mahana’? (Mat. 13:43) No nia i te tamâraa i te hiero o te Atua, ua tohu Malaki: “Te Fatu ta outou e imi na, o te tae vave mai ïa i to ˈna ra hiero, te vea a te faufaa ta outou i oaoa na: inaha, o te tae mai ïa, te parau maira Iehova sabaota ra. E tia râ ia vai ra ia faaoromai ia tae i te mahana e haere mai ai oia ra? e o vai te mau ia fa mai oia ra? e au hoi oia i te auahi a te tamâ moni ra, e mai te puˈa a te tamâ ahu ra: e parahi mai oia mai te tamâ e te haamaitai i te ario ra: e na ˈna e tamâ i te tamarii a Levi, e haamaitai hoi ia ratou mai te auro e te ario ra, e na ratou e hopoi mai i te tusia parau-tia ia Iehova ra.”—Mal. 3:1-3.

17 I teie tau, ua haamata mau â teie parau tohu i te tupu i 1918 i to Iehova raua Iesu Mesia, “te vea a te faufaa,” hiˈopoaraa i te hiero pae varua. Te faaite ra Malaki i tei tupu ia oti teie tamâraa: “Ei reira outou e ite ai i te huru-ê-raa i te taata parau tia e te taata parau ino, i te taata i haamori i te Atua, e te taata e ore e haamori ia ˈna.” (Mal. 3:18) Te faataa maitai ra te ohipa rahi a te mau Kerisetiano mau tei itoito faahou mai, i taua tau ra mai te haamataraa o te tau auhune.

18. Eaha ta Daniela i tohu e tupu i teie tau?

18 Ua faahiti te peropheta Daniela i to tatou tau i to ˈna tohuraa: “Te feia i haapii i te parau maitai ra, e anaana mai ïa mai te anaana o te raˈi ra; e o tei faafariu i te taata e rave rahi i te parau-tia ra, mai te mau fetia atoa ra ïa e a muri noa ˈtu.” (Dan. 12:3) O vai ma te anaana roa? O te mau Kerisetiano faatavaihia ïa, te sitona mau ta Iesu i faahiti i roto i ta ˈna faahohoˈaraa o te sitona e te zizania. Te ‘haaputu-ê-raa’ o te mau Kerisetiano e au i te zizania, te ite-maitai-hia ra ïa e te nahoa rahi e au i te mamoe e maraa noa ˈtura. I to ratou amuiraa i te toea o te Iseraela pae varua, te anaana atoa ra te feia auraro a muri aˈe i te Basileia i roto i teie nei ao poiri.—Zek. 8:23; Mat. 5:14-16; Phil. 2:15.

19, 20. Eaha ta ‘te tamarii o te basileia’ e tiai ru nei, e eaha ta tatou e hiˈopoa i to muri iho tumu parau?

19 I teie mahana, te tiai ru nei ‘te tamarii o te basileia’ i ta ratou utua maitai faahiahia i te raˈi. (Roma 8:18, 19; Kor. 1, 15:53; Phil. 1:21-24) Ia vai taiva ore râ ratou, ma te tamau i te anaana roa e i te faataa ê ia ratou i ‘te tamarii a te varua ino’ e tae roa ˈtu i taua taime ra. (Mat. 13:38; Apo. 2:10) E oaoa mau â tatou no te mea ua ite tatou i te faahopearaa o te reira.

20 Eaha râ te taairaa i rotopu i teie mau tamarii o te Basileia e te nahoa rahi e maraa noa ˈtura o te tiaturi ra e ora e a muri noa ˈtu i te fenua ei feia auraro i te Basileia? E pahono to muri iho tumu parau i teie uiraa.

[Nota i raro i te api]

^ No te mau haamaramaramaraa hau o teie mau faahohoˈaraa, a hiˈo i Te Pare Tiairaa o te 1 no Tiurai 2008, api 22-31.

^ I roto i teie parabole, aita te ueueraa e faahohoˈa ra i te pororaa e te faariroraa i te taata ei pǐpǐ, o te riro ei Kerisetiano apî faatavaihia. No nia i te huero maitai tei ueuehia i roto i te aua, ua na ô Iesu: “O te tamarii ïa o te basileia,” eiaha râ e e riro mai ratou ei tamarii o te basileia. Te faahiti ra te ueueraa i te faatavairaa o teie mau tamarii o te Basileia i te ao atoa nei.

^ I roto i te reo tumu, te taˈo tei hurihia i ǒ nei ei “taiva,” e tano ïa no te mau Kerisetiano mau na mua ˈˈe o tei faarue i muri iho e no te mau Kerisetiano haavare tei ueuehia e te Diabolo i roto i te amuiraa Kerisetiano.

^ No te mea e e tafifi roa te aˈa o te zizania e to te sitona, e pohe ïa te sitona ia hutihutihia mai te zizania hou te auhune.—A hiˈo i te Étude perspicace des Écritures, buka 1, api 836.

Te haamanaˈo ra anei outou?

I roto i ta Iesu faahohoˈaraa o te sitona e te zizania, eaha te auraa o teie mau tuhaa?

• Te huero maitai

• Te taata ueue i te huero

• Te ueueraa o te huero

• Te enemi

• Te zizania

• Te tau auhune

• Te fare vairaa

• Te oto e te auauraa niho

• Te auahi ura

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 20]

Ua haamata te ueueraa o te huero maitai i te Penetekose 33

[Hohoˈa i te api 23]

Te hopoihia nei te sitona taipe i roto i te fare vairaa a Iehova

[Faaiteraa i te tumu]

Pictorial Archive (Near Eastern History) Est.