Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Hoê nǎnǎ, hoê tiai

Hoê nǎnǎ, hoê tiai

Hoê nǎnǎ, hoê tiai

“E parahi atoa outou, o tei pee mai ia ˈu nei, i nia iho i te terono hoê ahuru e ma piti i te haavaraa i te mau opu o Iseraela tino ahuru ma piti.”—MAT. 19:28.

1. Ua aha Iehova i te huaai o Aberahama, e no te aha e ere ai i te auraa e ua tâuˈa ore oia i te tahi atu mau taata?

 NO TO Iehova here ia Aberahama, ua here noa Oia i to ˈna huaai. I te roaraa 15 tiahapa senekele, ua faariro oia i te nunaa Iseraela, te huaai o Aberahama, ei nunaa maitihia e ana, ei “pǔpǔ taata hau ê” no ˈna. (A taio i te Deuteronomi 7:6.) Te auraa anei ïa e aita Iehova i tâuˈa aˈe i te taata o te tahi atu mau fenua? Aita. I te roaraa o taua taime ra, ua faatiahia te feia e ere i te Iseraela o te hinaaro e haamori ia Iehova ia ati atu i to ˈna nunaa taa ê. Ua faarirohia teie mau peroseluto ei melo o te nunaa, ei taeae. (Lev. 19:33, 34) E ua titauhia ia haapao ratou i te mau ture atoa a Iehova.—Lev. 24:22.

2. Eaha ta Iesu i parau ma te maere, ma te faahiti mai i teihea nau uiraa?

2 Ma te maere râ, ua parau Iesu i te mau ati Iuda o to ˈna ra tau: “E hopoi-ê-hia te basileia o te Atua nei ia outou, e e tuuhia ˈtu i te nunaa e faahotu mai i te huero.” (Mat. 21:43) O vai ma teie nunaa apî, e e nafea teie tauiraa e ohipa ˈi i nia ia tatou i teie mahana?

Te nunaa apî

3, 4. (a) Mea nafea to te aposetolo Petero faataaraa i te nunaa apî? (b) O vai ma teie nunaa apî?

3 Ua faataa maitai te aposetolo Petero i teie nunaa apî. Ua papai oia i to ˈna mau hoa Kerisetiano: “E ui maitihia . . . outou, e autahuˈa arii, e nunaa moˈa, e feia hoohia; ia faaite hua outou i to ˈna maitai, tei parau ia outou i to roto i te pouri, ia tae i to ˈna ra maramarama umerehia.” (Pet. 1, 2:9) Mai tei tohuhia, o te mau ati Iuda pae tino tei farii ia Iesu ei Mesia te mau melo matamua o tera nunaa apî. (Dan. 9:27a; Mat. 10:6) I muri aˈe, ua amui-atoa-hia ˈtu e rave rahi taata e ere i te Iseraela i teie nunaa, i na ô ai Petero: “O outou, e ere i te taata no te Atua i mutaa ihora, i teie nei râ, e taata ïa no te Atua.”—Pet. 1, 2:10.

4 Te parau ra Petero ia vai ma? I te omuaraa o ta ˈna rata, te na ô ra oia: “O [te Atua] tei faafanau faahou ia tatou no te rahi o to ˈna ra aroha, ia noaa te manaˈo ora i te tia-faahou-raa o Iesu Mesia mai te pohe maira, ia noaa te tufaa ino ore ra, e te viivii ore, e te maheahea ore, o tei vaiihohia i nia i te raˈi no outou.” (Pet. 1, 1:3, 4) O te mau Kerisetiano faatavaihia ïa, e tiaturi ra e ora i nia i te raˈi, teie nunaa apî. O ratou ‘te Iseraela o te Atua.’ (Gal. 6:16) Ua ite orama te aposetolo Ioane e 144 000 teie mau Iseraela pae varua. Ua “tauihia teie nei feia no roto i te taata nei, ei oho matamua na te Atua e na te Arenio” no te tavini ei “tahuˈa” e no te faatere ‘e o Iesu hoê tausani matahiti.’—Apo. 5:10; 7:4; 14:1, 4; 20:6; Iak. 1:18.

To roto atoa anei te tahi atu mau taata?

5. (a) Te faataa ra te parau ‘Iseraela o te Atua’ ia vai ma? (b) No te aha e auraa ê atu ai to te parau “Iseraela”?

5 Mea papu e no te mau Kerisetiano faatavaihia anaˈe te parau ‘Iseraela o te Atua’ i roto i te Galatia 6:16. Teie râ, te vai ra anei te tahi atu â mau Kerisetiano ta Iehova i faahohoˈa i te nunaa Iseraela? E itehia te pahonoraa i roto i teie mau parau a Iesu i ta ˈna mau aposetolo haapao maitai: “Mai tau Metua i haapao i te tahi [faufaa no te] basileia no ˈu ra; ua haapao atoa vau [i te tahi faufaa] ia outou; ia amu atoa outou e ia inu hoi i ta ˈu ra amuraa maa i to ˈu ra basileia, e ia parahi i nia i te terono i te haavaraa i na opu tino ahuru ma piti o Iseraela.” (Luka 22:28-30; MN) E tupu te reira i “te faahouraa,” aore ra faaapîraa, i te roaraa o te Faatereraa tausani matahiti a te Mesia.—A taio i te Mataio 19:28.

6, 7. Ia au i te Mataio 19:28 e te Luka 22:30, o vai ma “na opu tino ahuru ma piti o Iseraela” i ǒ nei?

6 E tavini na 144 000 ei arii, tahuˈa, e haava i nia i te raˈi i te roaraa o te Faatereraa tausani matahiti. (Apo. 20:4) E haava e e faatere ratou ia vai ma? Ia au i te Mataio 19:28 e te Luka 22:30, e haava ratou i “na opu tino ahuru ma piti o Iseraela.” O vai ma ta teie “na opu tino ahuru ma piti o Iseraela” e faahohoˈa ra i ǒ nei? I te feia atoa ïa e tiaturi ra e ora i te fenua, e tiaturi ra i te tusia o Iesu, aita râ i roto i te pǔpǔ autahuˈa arii. (Aita hoi te opu o Levi i roto i na opu 12 o Iseraela pae tino.) E fanaˈo ratou i te mau maitai pae varua o te taviniraa autahuˈa a na 144 000. Teie feia haamaitaihia e ere i te tahuˈa, e nunaa atoa ratou no te Atua, e here ra e e farii ra ia ratou. Mea tano ïa ia faaauhia ratou i to ˈna nunaa i tahito ra.

7 I muri aˈe i to te aposetolo Ioane iteraa i na Iseraela pae varua 144 000 i te tapao-roa-raahia hou te ati rahi, ua ite atoa oia i te “feia rahi roa” eita e pau ia taio “no te mau fenua atoa.” (Apo. 7:9) E ora ˈtu ratou i te ati rahi i raro aˈe i te Faatereraa tausani matahiti a te Mesia. E amui atu te mau miria taata e faatia-faahou-hia mai ia ratou. (Ioa. 5:28, 29; Apo. 20:13) O ratou paatoa “na opu tino ahuru ma piti o Iseraela” taipe te haavahia e Iesu e na faatere apiti 144 000.—Ohi. 17:31; 24:15; Apo. 20:12.

8. E nafea te mau tupuraa i te Mahana Taraehara tamatahiti e faahohoˈa ˈi i te taairaa i rotopu i na 144 000 e te toea o te huitaata?

8 Ua faahohoˈahia teie taairaa i rotopu i na 144 000 e te toea o te huitaata i tei tupu i te Mahana Taraehara tamatahiti. (Lev. 16:6-10) Ua titauhia ia pûpû te tahuˈa rahi, na mua roa, i te hoê puaatoro oni ei tusia no te hara “na ˈna e na to ˈna atoa ra fetii.” No reira to Iesu tusia na mua roa, no to ˈna ïa utuafare autahuˈa, te feia e tavini e o ˈna i nia i te raˈi. Ua pûpû-atoa-hia e piti puaaniho no te hara a te tahi atu mau Iseraela i tauâ Mahana Taraehara ra. I roto i teie tupuraa, te faahohoˈa ra te opu autahuˈa i na 144 000 e te toea o Iseraela i te feia atoa e tiaturi ra e ora i te fenua. I roto i te Mataio 19:28, e ere te parau “te mau opu o Iseraela tino ahuru ma piti” no te mau tahuˈa faatavaihia i te varua a Iesu, no te tahi atu mau taata atoa râ e tiaturi ra i te tusia o Iesu. *

9. I roto i ta Ezekiela orama o te hiero, o vai ma ta te mau tahuˈa e faahohoˈa ra, e o vai ma ta te mau Iseraela e ere i te tahuˈa e faahohoˈa ra?

9 Teie te tahi atu hiˈoraa. Ua ite orama te peropheta Ezekiela i te hiero o Iehova. (Ezek. pene 40-48) I roto i taua orama ra, te tavini ra te mau tahuˈa i roto i te hiero ma te haapii i te taata. Ua aˈo Iehova ia ratou ma te faatitiaifaro atoa i te nunaa. (Ezek. 44:23-31) Te haere atoa maira te mau taata o te mau opu rau o Iseraela e haamori e e pûpû i te tusia. (Ezek. 45:16, 17) I ǒ nei, te faahohoˈa ra te mau tahuˈa i te mau Kerisetiano faatavaihia, e te mau Iseraela no te mau opu e ere i te tahuˈa, i te feia ïa e tiaturi ra e ora i te fenua. Te haapapu ra teie orama e te haa amui ra na pǔpǔ e piti ma te au maite. Na te pǔpǔ autahuˈa râ e aratai i te haamoriraa viivii ore.

10, 11. (a) Ua ite tatou i teihea tupuraa o te mau parau a Iesu o te haapuai i te faaroo? (b) Eaha te uiraa no nia i te mau mamoe ê atu?

10 Ua faaite Iesu e e ere hoê â aua to te mau “mamoe ê atu” e to te “nǎnǎ iti” o ta ˈna mau pǐpǐ faatavaihia. (Ioa. 10:16; Luka 12:32) Ua na ô oia: “E aratai atoa mai au ia ratou e tia ˈi, e faaroo mai hoi ratou i to ˈu reo, ia hoê aˈe nǎnǎ, e hoê hoi tiai.” Ua puai mau â to tatou faaroo i te iteraa i te tupuraa o teie mau parau. Ua tahoê e piti pǔpǔ taata, te pǔpǔ iti o tei faatavaihia e te feia rahi roa o te mau mamoe ê atu. (A taio i te Zekaria 8:23.) Te tavini taipe ra te mau mamoe ê atu i roto i te aua i rapaeau o te hiero pae varua eiaha râ i roto i te aua i roto o taua hiero ra.

11 Te faahohoˈa ra Iehova i te tahi taime i te mau taata e ere i te tahuˈa o Iseraela i tahito i teie mau mamoe ê atu. Te auraa anei ïa e e titauhia ia rave atoa te feia e tiaturi ra e ora i te fenua, i te pane e te uaina o te Oroa haamanaˈoraa? E hiˈopoa mai tatou i te pahonoraa o teie uiraa.

Te faufaa apî

12. Ua tohu Iehova i teihea faanahoraa apî?

12 Ua tohu Iehova i te hoê faanahoraa apî no to ˈna nunaa i te na ôraa: “Teie . . . te faufaa ta ˈu e faaau atu i te utuafare o Iseraela . . . Ia oti aˈe te reira anotau, e tuu vau i tau ture i roto ia ratou, e papai au i te reira i roto i to ratou aau; e e riro vau ei Atua no ratou, e ei taata hoi ratou no ˈu.” (Ier. 31:31-33) Maoti teie faufaa apî i tupu ai ta Iehova parau fafau ia Aberahama ma te hanahana e te vai tamau.—A taio i te Genese 22:18.

13, 14. (a) O vai te feia tufaa i te faufaa apî? (b) O vai te feia haamaitaihia, e e nafea ratou e “haapao tamau maite” ai i teie faufaa apî?

13 Ua faahiti Iesu i teie faufaa apî i te po hou to ˈna poheraa i te na ôraa: “Teie nei auˈa, o te faufaa apî ïa i to ˈu nei toto, e haamaniihia no outou nei.” (Luka 22:20; Kor. 1, 11:25) Tei roto anei te mau Kerisetiano atoa i teie faufaa apî? Aita. E feia tufaa vetahi, mai te mau aposetolo tei inu i taua auˈa ra i tera po, i te faufaa apî. * Ua faaau Iesu i te tahi atu faufaa ia ratou no te faatere e oia i roto i to ˈna Basileia. (Luka 22:28-30) E apiti ïa ratou ia Iesu i roto i to ˈna Basileia.—Luka 22:15, 16.

14 E te feia ïa e ora i te fenua i raro aˈe i to ˈna Basileia? E feia haamaitaihia ratou i te faufaa apî. (Gal. 3:8, 9) Noa ˈtu e e ere ratou i te feia tufaa, te “haapao tamau maite” ra ratou i teie faufaa, ma te auraro i ta te reira mau titauraa, mai tei tohuhia e te peropheta Isaia: “Te taata ê o tei ati ia Iehova ra, ei haamori ia ˈna, e ia hinaaro hoi i te iˈoa o Iehova, e ia riro ei tavini no ˈna: te feia atoa i haapao i te sab[a]ti, e aore i haaviivii atu; e o tei haapao tamau maite i ta ˈu ra faufaa: o ratou ta ˈu e aratai i roto i tau mouˈa moˈa ra, e faaoaoa vau ia ratou i roto i tau fare pureraa.” E ua parau Iehova: “E parauhia hoi tau fare, o te fare pureraa no te taata atoa.”—Isa. 56:6, 7.

O vai ma te rave i te pane e te uaina?

15, 16. (a) Te taai ra te aposetolo Paulo i te feia tufaa i te faufaa apî i teihea haamaitairaa? (b) No te aha te feia e tiaturi ra e ora i te fenua e ore ai e rave i te pane e te uaina?

15 “Ua noaa” i te feia tufaa i te faufaa apî “te tomoraa mǎtaˈu ore i roto i te vahi moˈa roa.” (A taio i te Hebera 10:15-20.) “Ua noaa ia [r]atou te basileia aueue ore.” (Heb. 12:28) No reira, te feia o te riro ei arii e ei tahuˈa i te raˈi e o Iesu Mesia, o ratou anaˈe te inu i te “auˈa” e faahohoˈa ra i te faufaa apî. O teie feia tufaa i te faufaa apî tei momoˈahia no te faaipoipo i te Arenio. (Kor. 2, 11:2; Apo. 21:2, 9) Area te tahi atu, e feia maitatai faatura ïa o te ore e rave i te pane e te uaina i te Oroa haamanaˈoraa tamatahiti.

16 Te tauturu atoa ra Paulo ia tatou ia taa e eita te feia e tiaturi ra e ora i te fenua e rave i te pane e te uaina. Ua parau oia i te mau Kerisetiano faatavaihia: “Ua amu anaˈe outou i teie nei pane, e ua inu anaˈe i teie nei auˈa, ua faaite â ïa outou i te pohe o te Fatu, e tae noa mai oia ra.” (Kor. 1, 11:26) Afea te Fatu e ‘tae mai ai’? Ia haere mai oia e rave i te melo hopea o ta ˈna pǔpǔ faatavaihia o te vahine faaipoipo apî no te faaea i nia i te raˈi. (Ioa. 14:2, 3) “Te toea” o te huero o te vahine i te fenua â, e amu noa ïa i te pane e e inu i te uaina a fatu ai ratou i ta ratou utua maitai i te raˈi. (Apo. 12:17) Papu maitai, eita te oroa Amuraa maa a te Fatu e tamau noa. Ahani te feia e ora e a muri noa ˈtu i te fenua i faatiahia ia rave i te pane e te uaina, e tamau noa ïa teie amuraa maa o te Oroa haamanaˈoraa.

“E riro hoi ei taata no ˈu”

17, 18. Mea nafea te tupuraa te Ezekiela 37:26, 27?

17 Ua tohu Iehova i te auhoêraa o to ˈna nunaa i te na ôraa: “E fafau hoi au i te tahi faufaa hau no ratou; ei faufaa mure ore ïa ia ratou: e na ˈu ratou e faanoho, e na ˈu ratou e faarahi, e tuu hoi i tau vahi moˈa i roto ia ratou e a muri noa ˈtu. Ei ǒ ratou hoi tau sekene: e ei Atua vau no ratou, e ei taata ratou no ˈu.”—Ezek. 37:26, 27.

18 E fanaˈo te nunaa atoa o te Atua i te tupuraa o teie parau fafau faahiahia, teie faufaa o te hau. Ua haapapu Iehova e e tupu te hau i rotopu i ta ˈna mau tavini auraro atoa. Te ite-maitai-hia ra te hotu a te varua i rotopu ia ratou. Tei rotopu ia ratou ta ˈna sekene, o te faahohoˈa ra i ǒ nei i te haamoriraa Kerisetiano viivii ore. Ua riro mau â ratou ei nunaa no ˈna, no te mea ua faarue ratou i te mau huru haamoriraa idolo atoa e ua faariro ia Iehova ei Atua hoê roa no ratou.

19, 20. O vai to rotopu i te feia ta Iehova e parau ra ei “taata no ˈu,” e eaha te nehenehe e tupu maoti te faufaa apî?

19 Mea faahiahia mau ia ite i te tahoêraa na pǔpǔ e piti i to tatou nei tau! Noa ˈtu e aita te feia rahi roa e maraa noa ˈtura e tiaturi ra e ora i te raˈi, te oaoa nei ratou i te turu i te feia faatavaihia. Ua ati atu ratou i te Iseraela o te Atua. Tei rotopu atoa ïa ratou i te feia ta Iehova e parau ra ei “taata no ˈu.” Te ite nei tatou i te tupuraa o teie parau tohu i nia ia ratou: “E rave rahi te fenua e taatihia ia Iehova ra, ia tae i taua mahana ra, e riro hoi ei taata no ˈu: e parahi au i roto ia oe ra.”—Zek. 2:11; 8:21; a taio i te Isaia 65:22; Apokalupo 21:3, 4.

20 Maoti te faufaa apî i nehenehe ai Iehova e faatupu i teie mau mea atoa. E mirioni taata no te mau fenua rau tei riro ei tuhaa o te nunaa haamaitaihia o Iehova. (Mika 4:1-5) Ua faaoti papu ratou e haapao tamau maite i taua faufaa ra ma te farii i te mau faanahoraa e te auraro i te mau titauraa o te reira. (Isa. 56:6, 7) I to ratou apitiraa i te Iseraela o te Atua e fanaˈo ai ratou i te mau haamaitairaa rahi o te hau vai tamau. Ia haamaitai-atoa-hia ïa oe i teie nei e a tau a hiti noa ˈtu!

[Nota i raro i te api]

^ Oia atoa te parau “ekalesia,” aore ra amuiraa, no tei faatavaihia ïa na mua. (Heb. 12:23) Teie râ, e tano atoa teie parau no te mau Kerisetiano atoa, noa ˈtu eaha to ratou tiaturiraa.—A hiˈo i Te Pare Tiairaa o te 1 no Me 2007, api 9-11.

^ E ere Iesu i te taata tufaa i te faufaa apî, e Arai râ oia. Ei Arai, aita oia i amu i te pane e i inu i te uaina.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• O vai ma “na opu tino ahuru ma piti o Iseraela” e haavahia e na 144 000?

• Eaha te taairaa o te feia faatavaihia e te mau mamoe ê atu i te faufaa apî?

• E rave anei te mau Kerisetiano atoa i te pane e te uaina i te Oroa haamanaˈoraa?

• Eaha te auhoêraa tei tohuhia no to tatou nei tau?

[Uiraa haapiiraa]

[Tapura/Hohoˈa i te api 25]

(Hiˈo i te papai)

Mea rahi te tavini nei e te Iseraela o te Atua

7 313 173

4 017 213

1 483 430

373 430

1950 1970 1990 2009