Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

«Zaca came tobi si ne zapa came tobi si pastor»

«Zaca came tobi si ne zapa came tobi si pastor»

«Zaca came tobi si ne zapa came tobi si pastor»

«Laca zudiee laatu ra cui tu para guni mandar tu cani za de idubi doce xiiñi Israel, purti uzá né tu naa.» (MAT. 19:28)

1. Ximodo biiyaʼ Jiobá ca xiiñiʼ Abrahán, ne xiñee rininu qué nucaanabe ca binni de xcaadxi guidxi.

 JIOBÁ gunnaxhii Abrahán, ngue runi laaca gunnaxhiibe ca xiiñiʼ, ca israelita, ne qué nusaanabe laacaʼ. Jma de ti mil gaayuʼ gayuaa iza biiyaʼ Jiobá laacabe casi xquidxi ni gulí ne casi xquidxi «ni nabé risaca» (biindaʼ Deuteronomio 7:6). Peru cadi pur nga nucaanabe xcaadxi guidxi de nidxiña ra nuube. Pa racaláʼdxicabe guni adorárcabe laabe la? zanda guidaagucabe guidxi Israel. Ca binni de sti guidxi ni guyuu ládecabe que beeda gácacaʼ de guidxi nabé risaca stiʼ Dios, ngue runi naquiiñeʼ guʼyaʼ ca israelita que laacabe casi bíʼchicaʼ ne laaca naquiiñeʼ guni ca binni que guiráʼ ni na ca ley ni gudixhe Dios (Lev. 19:33, 34; 24:22).

2. Xi cadi cabeza ca judíu que ñabi Jesús laacaʼ, ne xi rucaa nga laanu guinabadiidxanu.

2 Peru bedandá ora gudxi Jesús ca judíu que caadxi diidxaʼ ni cadi cabézacaʼ ñábibe laacaʼ: «Ziaaxha tu [reinu ca] ne ma adxé [guidxi] guiuu jlugar tu, tobi ni zanda iquiiñe para laabe» (Mat. 21:43). Tuu nga gueeda gaca guidxi cubi ca yaʼ. Xi ndaayaʼ ricaanu yanna pur ni guca ca.

Ti guidxi cubi

3, 4. 1) Ximodo bidii apóstol Pedru cuenta gunáʼ nga guidxi cubi que. 2) Tuu nga cani gueeda gaca guidxi cubi que.

3 Pedru bidii cuenta gunáʼ nga guidxi cubi que ra gúdxibe ca diidxaʼ riʼ ca xpinni Cristu que: «Laatu la? gulí pe Dios laatu para gaca tu xpinni, ne naca tu casi sacerdote para guni tu xhiiña rey stinu ni nuu ibáʼ. Ma naca tu ti guidxi ni ulee chu be para laabe. Ma sti pe be laatu. Ne gudixhe be gaca ni zacá para gabi tu binni rihuinni pabiáʼ nandxóʼ be pur ni runi be, purti ulee be laatu de lu guelacahui ne uluu be laatu lu biaani sicarú stibe» (1 Ped. 2:9). Casi maca bieeteʼ lu ca diidxaʼ riguixhená que, ca primé binni ni guyuu ndaaniʼ guidxi cubi que nga ca israelita ni biʼniʼ cré Jesús nga Mesías ni nexheʼ gueeda que (Dan. 9:27a; Mat. 10:6). Peru despué guyuuruʼ stale binni ni cadi judíu, casi guníʼ apóstol que: «Qué ñaca tu xpinni be chiqué, peru yanna ma xpinni be laatu» (1 Ped. 2:10).

4 Tuu nga cayabi Pedru ca diidxaʼ ca yaʼ. Ra bizulube carta stibe ca rihuinni caniʼbe de ca binni ni bidii Jiobá «ti enda nabani cubi, casi ñaca gule[caʼ] sti tiru. Ne uca ni ra bisibani be Jesucristu de lade gueʼtuʼ. Yanna ma nanna dxichi[caʼ] laca zabani[caʼ], ne zacaa[caʼ] ni cayapa chaahui be para laa[caʼ] ibáʼ. Qué zanda initilú ni, nin guiuʼdxu ni, nin guioʼxho ni» (1 Ped. 1:3, 4). Nga runi, guiráʼ ca xpinni Cristu ni bibí para cheʼ guibáʼ nga zeeda gaca guidxi cubi ca. Lu Gálatas 6:16 rieeteʼ lá guidxi ca nga «Israel stiʼ Dios, NM». Xi biene apóstol Juan lu ca visión ni biʼyaʼ que yaʼ. Bidiibe cuenta Israel stiʼ Dios nga 144,000 binni ni bibí lu Guidxilayú riʼ ne «casi ñaca nirudóʼ laacabe guʼde cabe Dios ne Dendxu huiini que» ne «zaca cabe sacerdote [...] ne zuni mandar né cabe [Cristu] ti mil iza» (Apo. 5:10; 7:4; 14:1, 4; 20:6; Sant. 1:18).

Ñee nuu sti grupu ládecabe la?

5. 1) Tudé nga caninu ora guzéʼtenu de «Israel stiʼ Dios». 2) Ora rininu de Israel, xiñee cadi de cani bibí si pur espíritu caninu. Bidii ti ejemplu.

5 Casi maʼ bidúʼyanu ca, ca binni si ni bibí pur espíritu santu ca nga «Israel stiʼ Dios» (Gál. 6:16NM). Peru ñee huaquiiñeʼ Jiobá guidxi Israel para guiníʼ de xcaadxi xpinni Cristu aparte de cani bibí ca la? Huaquiiñebe pue, ne zacá ridúʼyanu ni lu ca diidxaʼ ni gudxi Jesús ca apóstol stiʼ: «Zudiee guni mandar tu casi bidii Bixhoze ni naa, ti gue né tu naa ne go né tu naa ruaa mexa ra gune mandar. Ne zaca tu juez sti irá ni za de idubi doce xiiñi Israel» (Luc. 22:28-30). Ne zuni juzgárcabe «dxi guzulú guidxilayú cubi», dxi gaca chaahuiʼ guiráʼ ca cosa ca o dxi guni mandar Cristu lu ti mil iza (biindaʼ Mateo 19:28).

6, 7. Tuu nga zeeda gaca «cani za de idubi doce xiiñi Israel» ni cuzeeteʼ Mateo 19:28 ne Lucas 22:30.

6 Xi dxiiñaʼ nga chiguni 144,000 binni ca guibáʼ lu ti mil iza. Zácacabe rey, ni ruzaaquiʼ guʼxhuʼ ne juez (Apo. 20:4). Tu chiguni juzgárcabe ne tu chiguni mandárcabe yaʼ. Lu Mateo 19:28 ne Lucas 22:30 cayeeteʼ zuni juzgárcabe «cani za de idubi doce xiiñi Israel». Tuu nga zeeda gaca grupu riʼ yaʼ. Laacabe nga ca binni ni chiguibani lu Guidxilayú riʼ pur fe ni nápacaʼ lu rini bixhii Jesús, ne cadi ca binni ni chigaca rey ne ni ruzaaquiʼ guʼxhuʼ (guietenaláʼdxinu nin tobi de cani ruzaaquiʼ guʼxhuʼ de tribu stiʼ Leví qué ñuucaʼ lade doce tribu que). Nécapeʼ ca binni ni cuzéʼtenu raríʼ ni zeeda gaca «cani za de idubi doce xiiñi Israel» ca cadi nácacaʼ ni ruzaaquiʼ guʼxhuʼ, peru ricaacaʼ ndaayaʼ pur dxiiñaʼ ni cayuni 144,000 ca. Laaca zeeda gácacabe de xquidxi Dios ne laaca nadxii Jiobá laacabe ne riuulaʼdxiʼ ni rúnicabe. Nga runi zanda guininu zeeda gácacabe casi Israel ni guyuu dxiqué.

7 Ni bizéʼtenu ca biáʼsipeʼ ni ne ti visión gucuaa apóstol Juan ra biʼyaʼ guca sellar 144,000 binni ante de ca dxi jma nagana. Xi biiyabe despué yaʼ. Biiyabe «jma binni» ni zeeda de «irá guidxi» (Apo. 7:9). Guiráʼ ca binni riʼ qué záticaʼ ora gueeda ca dxi jma nagana ne ziuucaʼ ra chiguni mandar Reinu stiʼ Cristu lu ti mil iza. Peru cadi laasicabe nga chiguni mandar Reinu ca, sínuque ne guiráʼ mil millón de binni ni chiguiasa de lade gueʼtuʼ (Juan 5:28, 29; Apo. 20:13). Guiráʼ ca binni ni chiguibani lu Guidxilayú riʼ zeeda gácacaʼ «cani za de idubi doce xiiñi Israel» ni chiguni juzgar Jesús ne 144,000 binni ni chiguni mandarné laa (Hech. 17:31; 24:15; Apo. 20:12).

8. Ximodo rusihuinni ni guca Dxi Rixá Stonda Binni que zacané guendaguti stiʼ Jesús 144,000 binni ne cani chiguibani lu Guidxilayú riʼ.

8 Pa guidúʼyanu xi raca Dxi Rixá Stonda Binni dxiqué la? zudiʼnu cuenta maca bihuinni zacané guendaguti stiʼ Jesús 144,000 binni ne cani chiguibani lu Guidxilayú riʼ (Lev. 16:6-10). Xi runi xaíque stiʼ cani ruzaaquiʼ guʼxhuʼ que Dxi Rixá Stonda Binni ni raca cada iza que yaʼ. Primeru ruutibe ti yuze para gudiibe Dios pur stóndabe ne pur stonda ca binnilídxibe. Guendaguti stiʼ Jesús ca cayacaneni primeru cani ruzaaquiʼ guʼxhuʼ ne cani chigaca rey guibáʼ. Peru Dxi Rixá Stonda Binni que laaca biquiiñecabe chupa chivu para guixá donda stiʼ xcaadxi israelita. Cumu tribu stiʼ Leví ca zeeda gaca 144,000 binni la? xcaadxi de ca israelita que zeeda gácacaʼ ca binni ni chiguibani lu Guidxilayú riʼ sin qué chuʼ dxi gáticaʼ. Nga runi, ora ruzeeteʼ Biblia de «cani za de idubi doce xiiñi Israel» ni zeeda lu Mateo 19:28, cadi caníʼ diʼ ni de ca xpinni Cristu ni bibí pur espíritu santu, sínuque caniʼni de xcaadxi binni ni napa fe lu rini ni bixhii Cristu. a

9. Tuu nga ca binni ni zeeda gaca cani ruzaaquiʼ guʼxhuʼ lu visión ni biʼyaʼ Ezequiel ne tuu nga cani zeeda gaca xcaadxi israelita que.

9 Guidúʼyanu sti ejemplu. Lu visión ni gucuaa Ezequiel de yuʼduʼ stiʼ Jiobá biiyabe stale cosa (Eze., cap. 40-48). Lu visión ni gucuaa Ezequiel ca, bihuinni cayuni cani ruzaaquiʼ guʼxhuʼ que dxiiñaʼ ndaaniʼ yuʼduʼ, cusiidicaʼ, cacaacaʼ conseju stiʼ Jiobá ne caguu jnézabe laacaʼ (Eze. 44:23-31). Laaca biiyabe cadxiña guiráʼ ca binni ni nuu lade xcaadxi tribu que para guni adorarcaʼ Dios ne cuzaaquicaʼ xiixa para laabe (Eze. 45:16, 17). Lu ejemplu riʼ, cani ruzaaquiʼ guʼxhuʼ que nga ca binni ni bibí ne xcaadxi israelita que nga ca binni ni chiguibani lu Guidxilayú riʼ. Visión ca cusihuinni tobi si cayuni guiropaʼ grupu riʼ xhiiñaʼ Dios, ne grupu ni ruzaaquiʼ guʼxhuʼ ca nga zaniruʼ para gaca adorar Dios jneza.

10, 11. 1) Ximodo cadúʼyanu cayaca ni na ca diidxaʼ ni guníʼ Jesús que ca dxi stinu riʼ. 2) Xi rinabadiidxanu de xcaadxi dendxuʼ ca.

10 Jesús guníʼ de «xcaadxi dendxu» ni cadi nuu ndaaniʼ «currá» ra nuu sti «grupu huiiniʼ de dendxuʼ» ni zeeda gaca ca xpinni Cristu ni bibí pur espíritu santu (Juan 10:16; Luc. 12:32NM). Guidúʼyanu xi guníʼ Jesús de xcaadxi dendxuʼ riʼ: Laaca zicaa «laacame. Zucaa diaga came stidxeʼ ne zaca came tobi si ne zapa came tobi si pastor». ¡Nabé riguidxi fe stinu ra guidúʼyanu cayaca ni na ca diidxaʼ ni guníʼ Jesús riʼ! Ca dxi stinu riʼ guiropaʼ grupu riʼ maʼ beeda gácacaʼ tobi si: grupu huiiniʼ de dendxuʼ, cani bibí, ne xcaadxi dendxuʼ ni zeeda gaca jma binni (biindaʼ Zacarías 8:23). Ca dxi stinu riʼ, laaca napa Jiobá ti lugar ni zeeda gaca casi patiu ni nuu ndaaniʼ yuʼduʼ stiʼ, peru cadi racá diʼ nga cayuni adorar ca binni ni chiguibani lu Guidxilayú riʼ Jiobá, sínuque cayúnicabe ni lu patiu ni nuu fuera de yuʼduʼ ca.

11 Casi maʼ bidúʼyanu ca, nuu tiru huaquiiñeʼ Jiobá ca israelita ni qué ñaca ni ruzaaquiʼ guʼxhuʼ para guiníʼ de ca binni ni zeeda gaca xcaadxi dendxuʼ. Ñee cusihuinni cani maʼ guninu ca napa ca xpinni Cristu ni chiguibani lu Guidxilayú riʼ derechu de gocaʼ pan ne guecaʼ vinu dxi rietenaláʼdxinu guendaguti stiʼ Jesús la? Guidúʼyanu.

Ti pactu cubi

12. Xi pactu cubi bizeeteʼ Jiobá chiguni.

12 Jiobá bizeeteʼ zuni ti pactu cubi ne xquidxi ora guníʼ ca diidxaʼ riʼ: «Ndiʼ nga pactu ni zuneniáʼ ca binnilidxi Israel tiidiʼ si ca dxi que [...]. Zudiéʼ laacabe ley stinneʼ ne zaguaani ndaaniʼ ladxidóʼcabe. Ne zeeda gacaʼ Dios stícabe, ne laacabe zeeda gácacabe xquidxeʼ» (Jer. 31:31-33). Pur pactu cubi ni biʼniʼ Jiobá riʼ, qué ziuu dxi gusaanabe de gúnibe ni bidii stiidxabe Abrahán ne zúnibe ni galán (biindaʼ Génesis 22:18).

13, 14. 1) Tu guiráʼ nuu lu pactu cubi ca. 2) Tu laaruʼ chigacané pactu ca, ne ximodo nga «qué rixélecaʼ» de laani.

13 Gueelaʼ ante gati Jesús que guníʼ de pactu cubi ca sicaríʼ: «Copa ri nga rini stinne ni chi ixii pur laatu. Ne ra ixii ni zaguixhe Bixhoze ti modo cubi [o «pactu cubi», NM] chuʼ né binni laa tobi si» (Luc. 22:20; 1 Cor. 11:25). Ñee nuu guiráʼ ca xpinni Cristu lu pactu cubi riʼ la? Coʼ, caadxi si nuu luni. Ca xpinni Cristu riʼ, casi ca apóstol ni güeʼ ruaa copa gueelaʼ que laasicaʼ nga nuucaʼ lu pactu cubi ca. b Jesús biʼniné laacabe sti pactu para guni mandarnécabe laa (Luc. 22:28-30). Zuni mandarnécabe Cristu lu Reinu stiʼ (Luc. 22:15, 16).

14 Yanna, xi zanda guininu de ca binni ni chiguibani lu Guidxilayú riʼ ora guni mandar Reinu ca yaʼ. Laaca racané pactu cubi ca laacabe (Gál. 3:8, 9). Neca cadi ne laacaʼ nga nuucaʼ lu pactu ca, peru «qué rixélecaʼ» de laani ne cayúnicaʼ guiráʼ ni nani, casi guníʼ Jiobá pur Isaías: «Ca binni de sti guidxi ni maʼ nuucaʼ tobi si ne Jiobá para gúnicaʼ ni nabe ne para gannaxhiicaʼ lá Jiobá, ti gueeda gácacaʼ xpínnibe, guiráʼ cani riziilaʼdxiʼ sábadu para guni respetarcaʼ ni, ne qué rixélecaʼ de pactu stinneʼ, naa laaca zedaniáʼ laacabe lu dani stinneʼ ne zuneʼ xiixa para chúʼcabe nayecheʼ ndaaniʼ lidxeʼ ra raca orar. [...] Purtiʼ lidxepiáʼ zaree lani [...] yoo ra guni orar guiráʼ binni» (Isa. 56:6, 7).

Tuu nga cani naquiiñeʼ gó pan ne gueʼ vinu

15, 16. 1) Xi ndaayaʼ nga bizeeteʼ Pablu zacaa ca binni ni nuu lu pactu cubi ca. 2) Xiñee cadi naquiiñeʼ gó ca xpinni Cristu ni chiguibani lu Guidxilayú riʼ pan ne guecaʼ vinu.

15 Apóstol Pablu bisiene cani nuu lu pactu cubi ca «zanda chuʼ[caʼ] Lugar Ra Jma Nandxóʼ ni nuu ibáʼ» (biindaʼ Hebreos 10:15-20). Ne laaca «qué ziuu dxi iluxe enda runi mandar» stícabe (Heb. 12:28). Cumu «copa» ca zeeda gaca pactu cubi ca la? ca xpinni si Cristu ni chigacané Jesús rey guibáʼ ne ni ruzaaquiʼ guʼxhuʼ nga naquiiñeʼ guecaʼ ni. Laaca cayeeteʼ zeeda gácacabe casi ti novia ni maʼ bidii stiidxaʼ guichaganáʼ Dendxuʼ huiiniʼ (2 Cor. 11:2; Apo. 21:2, 9). Nga runi, cani chiguibani lu Guidxilayú riʼ qué rocaʼ pan ne qué reʼcaʼ vinu ora rietenaláʼdxicaʼ guendaguti stiʼ Cristu.

16 Pablu laaca racané laanu gánnanu qué ró ca xpinni Cristu ni chiguibani lu Guidxilayú riʼ pan ne qué reʼcaʼ vinu ora guietenaláʼdxicaʼ guendaguti stiʼ Cristu. Xiñee. Sicaríʼ guniʼbe de ca xpinni Cristu ni bibí: «Purti cada go to pan ne gue tu ruaa copa casi bisiidi Cristu laanu la? culuíʼ tu binni guti Cristu pur laatu. Ne zuni tu ni dede dxi ibigueta be» (1 Cor. 11:26). Padxí guibiguetaʼ Cristu yaʼ. Zabiguétabe ora chinebe últimu binni ni bibí para cheʼ guibáʼ ni zeeda gaca casi xnóviabe (Juan 14:2, 3). Cani maʼ bizéʼtenu ca cusihuinni cani zedandá dxi zusaana de gaca Guendaroxhi stiʼ Señor ni raca guiráʼ iza. Xcaadxi de cani za de gunaa que ni riaanaruʼ lu Guidxilayú riʼ qué zusaana de gocaʼ pan ne guecaʼ vinu dede ora gati guirácabe ne chécabe guibáʼ (Apo. 12:17). Yanna, pa ñaca ñapa ca binni ni chiguibani lu Guidxilayú riʼ derechu de ñocaʼ pan ne de ñeʼcaʼ vinu la? qué ñuu dxi nusaana de ñetenaláʼdxicabe guendaguti stiʼ Cristu.

«Laacabe zeeda gácacabe xquidxeʼ»

17, 18. Ximodo cayaca ni na ca diidxaʼ riguixhená ni zeeda lu Ezequiel 37:26, 27.

17 Jiobá guníʼ ximodo ziuu ca xpinni tobi si ne ca diidxaʼ riʼ: «Zuneniáʼ laacabe ti pactu para chuaaniáʼ laacabe tobi si; ti pactu ni qué ziuu dxi guiluxe nga zuneniáʼ laacabe. Ne zaguaa laacabe ti lugar ne zutaleʼ laacabe ne zaguaa yuʼduʼ stinneʼ galaa de laacabe ne qué ziuu dxi cueeni. Ne zaguaaʼ tabernáculo stinneʼ ládecabe, ne naa dxandipeʼ zeeda gacaʼ Dios stícabe, ne laacabe zeeda gácacabe guidxi stinneʼ» (Eze. 37:26, 27).

18 Guiráʼ ca xpinni Cristu laaca racané ca diidxaʼ ca laacaʼ ne riuunecaʼ laabe tobi si. Jiobá cayabi laacabe ziuucabe tobi si pa guzuubacabe diidxaʼ. Laacabe rusihuínnicabe ca guenda ni rudii espíritu stiʼ Dios. Ne «yuʼduʼ» stiʼ Dios, ni zeeda gaca modo runi adorar ca xpinni Cristu Dios jneza, laaca nuuni «galaa de laacabe». Dxandipeʼ maʼ beeda gácacaʼ xquídxibe purtiʼ maʼ bisaana de guni adorarcaʼ guiráʼ ni runi adorar binni ne yanna maʼ Jiobá si, Dios ni dxandíʼ runi adorarcaʼ.

19, 20. 1) Turuʼ nga nuu lade ca binni ni gudxi Jiobá «guidxi stinneʼ». 2) Xi guiráʼ cosa nga gunda guca pur pactu cubi ca.

19 ¡Nabé galán nga guidúʼyanu yanna riʼ cadagulisaa guiropaʼ grupu de xpinni Cristu! Neca cadi guibáʼ nga chiguibani «jma binni» ni cadale guiráʼ dxi la? riuucabe nayecheʼ ra guninécabe Israel stiʼ Dios dxiiñaʼ juntu. Ora gúnicabe zacá ne laacabe nga cayabi Jiobá «guidxi stinneʼ». Luguiácabe cayaca ni na ca diidxaʼ riguixhená riʼ: «Dxi que stale guidxi roʼ dxandipeʼ ziuucaʼ tobi si ne Jiobá ne dxandipeʼ zeeda gácacaʼ guidxi stinneʼ; ne dxandipeʼ zabezaʼ ládetu» (Zac. 2:11; 8:21; biindaʼ Isaías 65:22 ne Apocalipsis 21:3, 4).

20 Gunda biʼniʼ Jiobá guiráʼ ca cosa riʼ pur pactu cubi ca. Millón de ca xpinni Cristu de xcaadxi guidxi nga zeeda gaca guidxi ni riuuláʼdxibe ni runi (Miq. 4:1-5). Maʼ gudixhe íquecaʼ cadi gusaanacaʼ pactu ca, o guni respetarcaʼ guiráʼ ni nani ne ca ley stini (Isa. 56:6, 7). Ne zacá qué rusaana de chuʼnécabe Israel stiʼ Dios tobi si. ¡Galán nga gápanu ndaayaʼ ca yanna ne qué chuʼ dxi gusaana de gápanu ni!

[Cani cá ñee yaza]

a Ora ruzeeteʼ Biblia «binni ridagulisaa», caniʼbe de ca xpinni Cristu ni bibí pur espíritu santu (Heb. 12:23NM), peru laaca nuu tiru zanda guiénenu ni sti modo: guiráʼ ca xpinni Cristu ni cheʼ guibáʼ ne cani chiguibani lu Guidxilayú riʼ (biiyaʼ revista Torre stiʼ ni rapa 1 stiʼ mayo 2007, yaza 8 dede 10).

b Cadi né diʼ Jesús nga nuu lu pactu cubi que, sínuque laabe nga biquiiñeʼ Dios para guca ni. Nga runi, zanda guininu qué ñódibe pan ne qué ñéʼdibe vinu que.

Ñee biéneluʼ cani zeeda raríʼ la?

• Tuu nga zeeda gaca «cani za de idubi doce xiiñi Israel» ni chigaca juzgar pur 144,000 binni que.

• Xiñee rininu nuu ca xpinni Cristu ni bibí lu pactu cubi ca, ne ximodo racaneni ca binni ni zeeda gaca xcaadxi dendxuʼ.

• Ñee guiráʼ ca xpinni Cristu nga naquiiñeʼ gocaʼ pan ne guecaʼ vinu dxi rietenaláʼdxicaʼ guendaguti stiʼ Cristu la?

• Casi na ca diidxaʼ riguixhená que, tuu nga cani chichuu tobi si ca dxi stinu riʼ.

[Guendarinabadiidxaʼ stiʼ párrafo]

[Gráfica ne foto/dibuju ni zeeda lu yaza 25]

Yanna riʼ stale tu runiné Israel stiʼ Dios dxiiñaʼ juntu

7,313,173

4,017,213

1,483,430

373,430

1950 1970 1990 2009