Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Guyuunísacabe lu lá Bixhozeʼ, ne lu lá Xiiñiʼ ne lu lá espíritu santu

Guyuunísacabe lu lá Bixhozeʼ, ne lu lá Xiiñiʼ ne lu lá espíritu santu

Guyuunísacabe lu lá Bixhozeʼ, ne lu lá Xiiñiʼ ne lu lá espíritu santu

«Laché ne lachigusiidiʼ binni [...] sananda naa, ne lacuunisa laacaʼ lu lá Bixhozeʼ, ne lu lá Xiiñiʼ ne lu lá espíritu santu.» (MAT. 28:19, NM)

1, 2. 1) Xi bizaaca ndaaniʼ guidxi Jerusalén dxi guca saa Pentecostés lu iza 33. 2) Xi bicaa stale binni chúʼnisa.

 DXI guca saa stiʼ Pentecostés lu iza 33 nabé biguidxi binni ndaaniʼ guidxi Jerusalén. Guyé stale binni de gadxé gadxé guidxi para guni saa que. Peru dxi cayaca saa que bidii apóstol Pedru ti libana nabé sicarú ne raqué guca xiixa ni bicaa stale binni guidxagayaa. Ca diidxaʼ ni guniʼbe que bicaani biaʼ chonna mil judíu ne ni cadi judíu gaca arrepentircaʼ ne chúʼnisacaʼ, zaqué guyuucabe lade primé neza binni ridagulisaa ni nacubi cuzulú cayuni ni na Cristu (Hech. 2:41). Zanda guxuíʼlunu pabiáʼ biecheʼ ca binni que ora biiyacaʼ stale tu cayuunisa ndaaniʼ ca tanque ni nuu neza que.

2 Xi bicaa guiráʼ ca binni que chúʼnisacaʼ yaʼ. Biblia ruzeeteʼ chupa chonna hora ante «uxidxi biete xiixa de xaibáʼ casi ora rundubi ti bi yooxhoʼ», despué de ngue biaba espíritu santu luguiáʼ ti gayuaa gande discípulo stiʼ Jesús ni dagulisaa lu guiropa pisu stiʼ ti yoo. Ca hombre ne ca gunaa ni ridxibi Dios ni yeguuya xi cayaca raqué bidxagayaacaʼ ora binadiágacaʼ caníʼ ca discípulo que «adxé adxé idioma». Óraque bidii Pedru ti libana nabé galán ra guniʼbe de guendaguti stiʼ Jesús. Cani cucaadiaga que «ucaná ladxidóʼ cabe» ne gunabadiidxacabe xi caquiiñeʼ gúnicabe. Apóstol que bicabi laacabe: «Lainaba perdón Dios ne lachuu nisa para ihuinni ma xpinni Cristu laatu [...] ne zudii Dios laatu Espíritu Santu» (Hech. 2:1-4, 36-38).

3. Xi biʼniʼ ca judíu ne cani cadi judíu ni guca arrepentir dxi guca saa Pentecostés que.

3 Yanna guininu de ca judíu ne de cani cadi judíu ni bicaadiaga Pedru, pur religión stícabe maca ruuyacabe Jiobá casi Dios stícabe. Ne pur Stiidxaʼ Dios ni gucuá lu diidxaʼ hebreu nánnacabe espíritu santu nga stipa ni biquiiñeʼ Dios ra bizáʼ guiráʼ xixé ni nuu ne laaca biquiiñebe ni para bíʼnibe xcaadxi cosa (Gén. 1:2; Jue. 14:5, 6; 1 Sam. 10:6; Sal. 33:6). Peru nuuruʼ xi caquiiñeʼ gúnicabe: caquiiñeʼ gúʼyacabe Jesús casi Mesías, ni gudixhe Dios para guilá binni. Ngue runi gudxi Pedru laacabe naquiiñeʼ chuʼnísacabe lu lá Jesucristu. Qué nindaa de biasa Jesús de lade gueʼtuʼ gúdxibe ca apóstol stibe ne ca xcompañérucaʼ cuʼnísacaʼ ca binni ni sananda laabe «lu lá Bixhozeʼ, ne lu lá Xiiñiʼ ne lu lá espíritu santu» (Mat. 28:19, 20NM). Guidúʼyanu ximodo guca ca diidxaʼ ni guníʼ Jesús lu primé siglu que ne ximodo cayaca cani yanna riʼ.

«Lu lá Bixhozeʼ»

4. Xi biʼniʼ Jiobá ne binni guidxilayú.

4 Casi bizéʼtenu ca, guiráʼ cani biʼniʼ ni na libana ni bidii Pedru que maca huayúnicabe ni na Jiobá ne huayuucabe gaxha de laabe. Laaca huayúnicabe stipa pur gúnicabe ni na Ley que. Ne guiráʼ ca binni ni guyé Jerusalén que nuucabe raqué purtiʼ cayúnicabe tobi de ca cosa ni gudxi Dios laacabe gúnicabe (Hech. 2:5-11). Peru Jiobá bichaa modo laa ne binni guidxilayú: bidxiidéchebe Israel, guidxi ni gulibe para laabe que. Ngue runi, para chuulaʼdxiʼ Dios ni gúnicabe, cadi naquiiñeʼ si gúnicabe ni na ca Ley que (Mat. 21:43; Col. 2:14). Pa qué racalaʼdxiʼ ca binni que guixélecaʼ de Jiobá la? caquiiñeruʼ gúnicaʼ sti cosa.

5, 6. Xi biʼniʼ stale judíu ne ni cadi judíu lu primé siglu que para gunda guyuucaʼ gaxha de Dios.

5 Peru caquiiñeʼ gúnicabe stipa para cadi guixélecabe de Jiobá, purtiʼ lu naʼ Jiobá nga nuu xquendanabánicabe (Hech. 4:24). Yanna nga maʼ zanda guiene chaahuicabe pabiáʼ riá Bixhózecabe laacabe. Laabe biseendabe Mesías que para beeda gulá binni ne dede gunabe gutiidiláʼdxibe stonda ca binni ni gudxi Pedru ca diidxaʼ riʼ: «Laganna dxichi, binni Israel caʼ, Jesús ni bicaa tu lu [yaga] que nga ma biʼni Dios xaíque sti iráʼ, ne ma biluíʼ laanu laabe nga Cristu ni ulí que». Guiráʼ cani chinanda conseju bidii apóstol ca zápacaʼ stale razón para gudiicaʼ xquíxepeʼ pur ni huayuni Jiobá para guiráʼ cani racalaʼdxiʼ guidxiña laabe (biindaʼ Hechos 2:30-36).

6 Ca judíu ne cani cadi judíu que biiyacaʼ caquiiñeʼ guni crecaʼ Jesús nga riquiiñeʼ Jiobá para ganda guilacaʼ; zaquetiʼ nga zanda guidxíñacaʼ ra nuu Bixhózecaʼ. Yanna riénenu xiñee naquiiñeʼ gaca arrepentírcabe pur ca donda stícabe, casi pa nánnacabe o qué ñánnacabe xi bíʼnicabe ora biiticabe Jesús. Ne laaca riénenu xiñee «yenanda cabe ni bisiidi ca apóstol» que gudiʼdiʼ si dxi (Hech. 2:42). Lu nácabe nuu pa gacaláʼdxicabe guidxíñacabe Dios sin guidxíbicabe purtiʼ laa nachaʼhuiʼ (Heb. 4:16).

7. Ante chúʼnisa tuuxa «lu lá Bixhozeʼ», xi guiráʼ biʼniʼ para bichaa modo guníʼ ique de Dios.

7 Ca dxi riʼ, millón de hombre ne gunaa de gadxé gadxé guidxi maʼ gucané Biblia laacaʼ para guiziidicaʼ de Jiobá (Isa. 2:2, 3). Caadxi de laacabe qué ñuni cré Dios o biʼniʼ crecaʼ nuu Dios, peru para laacaʼ qué rizaaláʼdxibe guiráʼ cani bizaʼbe. Despué bidiicabe cuenta nuu ti Dios ni bizáʼ guiráʼ xixé cosa ne zanda chúʼcabe gaxha de laa. Xcaadxi biʼniʼ crecaʼ Trinidad o biʼniʼ adorarcaʼ bidóʼ, peru biziidicaʼ Jiobá nga Dios ni jma nandxóʼ ne bizulú biquiiñecaʼ labe ora guníʼnecaʼ laabe. Ni biziidicabe que gucaneni laacabe gúnicabe ni gudixhe Jesús ne guyuunísacabe lu lá Bixhózebe.

8. Xi qué ganna ca binni ni nuu zitu de Jiobá chiguni Dios pur laacaʼ.

8 Sti cosa ni biénecabe nga guiráʼ xixenu biaananenu donda pur bichee Adán (Rom. 5:12). Para ganda guiénenu ximodo guyuucabe la? guiníʼ íquenu de ti hombre ni qué ganna pa napa ti guendahuará. Zándaca málasi rudu ti yuubaʼ huiiniʼ laabe ne riuu ora runi sentirbe mal, peru cumu caʼruʼ gabi tuuxa doctor laabe xi cayácabe la? riníʼ íquebe nazaaca nuube. Peru ra guyebe ra nuu doctor bihuinni huarabe (zanda gúʼndaluʼ 1 Corintios 4:4). Cadi dxandíʼ jma galán guyúbibe xi tratamientu zanda gacané laabe chuʼbe galán ne chinándabe ni la? Zacá nga reeda guizaaca ora riziidiʼ binni xiná Biblia de donda ni biaananenu. Biblia maʼ gucané stale de laacabe para gánnacabe ximodo nuucabe ne maʼ biénecabe Dios si nga zanda gusianda laacabe. Dxandíʼ, guiráʼ ca binni ni nuu zitu de Bixhózecaʼ caquiiñeʼ guidxíñacaʼ laabe ti guiándacaʼ (Efe. 4:17-19).

9. Xi maʼ biʼniʼ Jiobá para ganda guibiguetaʼ chuʼ binni gaxha de laa.

9 Pa maʼ bidiʼnu laanu Jiobá ne maʼ guyuunísanu la? maʼ nánnanu pabiáʼ galán nga gaca xhamígunu Jiobá, Bixhózenu ni nuu guibáʼ, ne maʼ riénenu pabiáʼ nadxiibe laanu (biindaʼ Romanos 5:8). Neca bicheené Adán ne Eva laabe, biyúbibe ximodo guibiguetaʼ chuʼ ca xiiñicaʼ galán ne laabe ne dede ne laanu. Para gunda guca ngue, gupa xidé biʼniʼ huantarbe ti yuubaʼ nabé naná: biiyabe pabiáʼ naná modo guti Xiiñibe. Ra gánnanu ni biʼniʼ Jiobá ca rucaani laanu gannaxhiinu laabe jma. Ne pur nadxiinu laabe rudiʼnu lugar guni mandarbe laanu ne rúninu ni na ca mandamientu stibe. Yanna lii yaʼ. Ñee maʼ bidiiluʼ lii Jiobá ne maʼ guyuunísaluʼ la? Casi maʼ bidúʼyanu ca nápanu stale razón para gúninu ni.

«Lu lá Xiiñiʼ»

10, 11. 1) Xi nuzáʼbinu Jesús. 2) Xi runi sentirluʼ ra gánnaluʼ bidii Jesús xquendanabani para gulá laanu.

10 Guidúʼyanu libana ni bidii Pedru que sti biaje. Apóstol que bizeeteʼ caquiiñeʼ guni cré binni Jesús ti chúʼnisacaʼ «lu lá Xiiñiʼ» Dios. Xiñee bíʼnicabe zaqué ne xiñee caquiiñeʼ gúninu ni yanna. Purtiʼ pa guni crenu Jesús ne chuʼnísanu lu labe la? cusihuínninu rusisácanu dxiiñaʼ rúnibe para ganda chuʼnu gaxha de Dios ni bizáʼ guiráʼ xixé ni nuu. Guiníʼ íquenu ca ndaayaʼ ni guleendube ra gútibe lu ti yaga. Primeru la? guleebe Ley ni rinanda ca judíu que (Gál. 3:13). Peru ra gútibe guca sti cosa jma risaca: gudíxebe para bilá binni guidxilayú (Efe. 2:15, 16; Col. 1:20; 1 Juan 2:1, 2). Para gunda guca nga, gupa xidé biʼniʼ huantarbe guiráʼ ni cadi jneza bíʼnicabe laabe, bisituícabe lube, bininácabe laabe ne biiticabe laabe. Pabiáʼ rusisácaluʼ guiráʼ ni biʼniʼ Jesús pur lii. Ziene chaahuinu pabiáʼ risaca ni biʼniʼ Jesús ca pa guxuíʼlunu ni bizaaca ti hombrehuiiniʼ de 12 iza ni zeʼ lu barcu Titanic lu iza 1912. a Málasi bidxelasaa barcu que ti hielu ngola ne bizulú cayaaziʼ ni. Hombrehuiiniʼ que racalaʼdxiʼ quiba lu ti bote salvavidas ni zeeda gaca casi lancha para guilá, peru maʼ gastiʼ lugar quíbabe. Málasi biasa ti hombre ni dxiʼbaʼ ndaaniʼ lancha que ne bidii ti bixiduʼ xheelaʼ ne bibiguetaʼ lu barcu que ne bidxiibaʼ hombrehuiiniʼ que lugar stiʼ. Ximodo ñuni sentirluʼ pa ñácaluʼ hombrehuiiniʼ que yaʼ. Ñee cadi dxandíʼ nudiiluʼ xquíxepeʼ laabe de guidubi ladxidoʼloʼ la? Zanda guininu jma risaca nga ni biʼniʼ Jesús pur lii que ni biʼniʼ hombre que: gútibe para ganda guibániluʼ sin qué chuʼ dxi gátiluʼ.

11 Ximodo biʼniʼ sentirluʼ dxi bisiénecabe lii ni biʼniʼ Xiiñiʼ Dios pur lii (biindaʼ 2 Corintios 5:14, 15). Ñee cadi dxandíʼ bidiiluʼ xquíxepeʼ la? Nga nga bicaa lii gudiiluʼ lii Jiobá ne «ma cadi ibani [luʼ] para [lii] sínuque para laabe». Ra chúʼnisa binni «lu lá Xiiñiʼ» Dios cusihuinni cudii xquíxepeʼ pur ni biʼniʼ Jesús pur laanu ne ruuyabe laa casi xaíque «ni rudii enda nabani» (Hech. 3:15; 5:31). Ante chúʼnisanu la? guyuʼnu zitu de Jiobá ne qué nibézanu nudiibe laanu guendanabani ni qué zaluxe. Peru yanna maʼ nácanu xhamigu Dios pur fe ni nápanu lu rini ni bixhii Cristu (Efe. 2:12, 13). Zeeda gácani casi bicaa apóstol Pablu: «Chiqué qué ñuu né tu Dios tobi si, sínuque bicaa lú tu laa ra biʼni tu ni cadi jneza, peru yanna ma biʼni pur chuʼ né tu laa tobi si, ra guti Cristu lu [yaga] dxi naca binni guidxilayú. Ne biʼni be ni para cuee chu be laatu de ni nadxabaʼ, ti idxiña tu ra nuu be ma nayá ladxidóʼ to» (Col. 1:21, 22).

12, 13. Pa maʼ guyúʼnisanu «lu lá Xiiñiʼ» Dios, 1) xi zúninu pa chuʼ tu guchiichi laanu, 2) xi naquiiñeʼ gúninu neca nácanu binni ruchee.

12 Neca maʼ guyúʼnisanu «lu lá Xiiñiʼ» Dios, riénenu cadi pur nga maʼ qué zuquiinde laanu gucheʼnu. Pa qué gusiáʼndanu ndiʼ zacaneni laanu guiráʼ dxi. Guzéʼtenu ti ejemplu. Xi naquiiñeʼ guni ti xpinni Cristu pa chuʼ tuuxa guchiichi laa. Naquiiñeʼ guietenaláʼdxibe cásica laabe zaqueca sti binni que nácacabe binni ruchee ne guirópacabe caquiiñeʼ gutiidilaʼdxiʼ Dios stóndacabe ne gánnacabe gutiidiláʼdxicabe donda (Mar. 11:25). Jesús guníʼ caquiiñeʼ gúninu zacá ra bizeeteʼ ti ejemplu stiʼ ti hombre ni bisiaandaʼ sesenta millón de denariu (chii mil talentu) ni nuzaabiʼ ti esclavu laa. Peru qué niná esclavu que nusiaandaʼ ti gayuaa denariu ni nuzaabiʼ tobi de ca xcompañeru laa. Ni nuu Jesús gusiidiʼ nga pa qué gutiidiláʼdxinu donda stiʼ ca bíʼchinu ne ca bizáʼnanu la? laaca qué zutiidilaʼdxiʼ Jiobá stóndanu (Mat. 18:23-35). Ni chúʼnisa «lu la Xiiñiʼ» Dios cadi naquiiñeʼ si gánnabe Jesús nga runi mandar, sínuque naquiiñeʼ gúnibe stipa pur chinándabe ejemplu stiʼ ne cani bisiidiʼ, ne tobi de laacani nga gutiidiláʼdxibe donda (1 Ped. 2:21; 1 Juan 2:6).

13 Neca nácanu binni ruchee ne qué zanda gúninu cásipeʼ modo biʼniʼ Jesús purtiʼ laa qué nuchee la? naquiiñeʼ gúninu casi bíʼnibe biaʼ gándatiʼ ti gúninu casi modo guninu dxi bidiʼnu laanu Dios sin cuézanu gudiibe laanu xiixa. Nga runi, rúninu stipa guiráʼ dxi pur guchaʼnu modo laanu ne guibáninu casi modo riuulaʼdxiʼ Dios (biindaʼ Efesios 4:20-24). Ora riuuláʼdxinu modo naca tuuxa xhamígunu la? rúninu stipa pur chinándanu ejemplu stiʼ ne gácanu modo laa. Ñee cadi jma nuu razón para guizíʼdinu de Cristu ne chinándanu ejemplu stiʼ la?

14. Xi sti modo rusihuínninu nánnanu Jesús nga runi mandar guibáʼ.

14 Sti modo zanda gusihuínninu riénenu xi riníʼ chúʼnisa binni «lu lá Xiiñiʼ» Dios nga guni crenu «gudixhe Dios irá xixé ni xañee [Jesús], ne biʼni laabe xaíque sti ca xpinni be» (Efe. 1:22). Nga rucaa laanu guni respetarnu ni maʼ gudixhe Jesús para gabi ca xpinni xi naquiiñeʼ gúnicaʼ. Ndaaniʼ cada neza binni ridagulisaa gudixhe Jesús chuʼ binnigola, ne neca nácacaʼ binni ruchee rusihuínnicaʼ zuhuaa dxiichicaʼ ndaaniʼ xquidxi Dios. Ne «bidii be dxiiña [riʼ] laaca para acané ca ca xcaadxi hermanu [...] ti uzuhuaa chaahui irá xixé xpinni be» (Efe. 4:11, 12). Pa tuuxa guchee la? Jesús, Rey stinu, zuyubi modo gaca chaahuiʼ guendanagana ca jneza ne ora caquiiñepeʼ gácani. Ñee runi crenu zúnibe nga la?

15. Xi ndaayaʼ ruzeeteʼ Biblia zacaa cani quixhe ique chúʼnisa.

15 Casi maʼ bizéʼtenu, nuu tu laa caʼruʼ gudii laa Jiobá ne caʼruʼ chúʼnisa. Pa lii nga tobi de ca binni ca, zándaca gacané ca párrafo ni maʼ bidúʼndanu ca lii guiéneluʼ ni jma jneza gúniluʼ nga chúʼnisaluʼ «lu lá Xiiñiʼ» Dios. Zacá zusihuínniluʼ nánnaluʼ xi dxiiñaʼ runi Jesús ne rudiiluʼ xquíxepeʼ pur laani ne nga zacané lii guicaaluʼ stale ndaayaʼ (biindaʼ Juan 10:9-11).

«Lu lá espíritu santu»

16, 17. Xi riníʼ chúʼnisa binni «lu lá espíritu santu».

16 Xi riníʼ chúʼnisa binni «lu lá espíritu santu». Casi maʼ bizéʼtenu ca, ca binni ni bicaadiaga libana ni bidii Pedru dxi cayaca saa Pentecostés que maca nánnacaʼ nuu espíritu santu. Ne laapecabe biiyacabe qué rusaana Jiobá de iquiiñeʼ ni purtiʼ Pedru ne xcaadxi discípulo que «bidxá ladxidóʼ cabe de Espíritu Santu. Bizulú uníʼ cabe adxé adxé idioma» (Hech. 2:4, 8). Guiráʼ cani chúʼnisa «lu lá espíritu santu» nánnacaʼ cadi ti binni diʼ ni, sínuque stipa stiʼ Dios ni, ne nánnacaʼ ximodo riquiiñeʼ Dios ni lu cani maʼ gudixhe ique guni.

17 Guiráʼ ni nánnanu de espíritu ca bizíʼdinu cani ra bidúʼndanu Biblia. Casi maʼ bizíʼdinu biquiiñeʼ Dios ni para gucuá Stiidxaʼ (2 Tim. 3:16). Ne dxi maʼ ziniisinu lu stiidxaʼ Dios laaca biénenu zudii «Bixhoze [n]u ni nuu ibáʼ [...] Espíritu Santu ni inaba» ni laa casi modo bizeeteʼ Jesús que (Luc. 11:13). Ne laaca maʼ bidúʼyanu ximodo racané espíritu santu stiʼ Dios laanu lu xquendanabáninu. Peru pa caʼruʼ chúʼnisaluʼ «lu lá espíritu santu» yaʼ. Bietenalaʼdxiʼ pa gúniluʼ ni la? zuuyaluʼ zaca ca diidxaʼ ni guníʼ Jesús riʼ: zacaaluʼ stipa ni rudiini ne zacaaluʼ stale ndaayaʼ.

18. Xi ndaayaʼ ricaa cani riuunisa «lu lá espíritu santu».

18 Rihuinni dxíchica caquiiñeʼ Jiobá espíritu santu stiʼ para gabi xquidxi xi caquiiñeʼ guni cásica bíʼnibe dxiqué. Espíritu ca laaca racaneni cada tobi de laanu lu cani rúninu guiráʼ dxi. Guiráʼ cani maʼ guyuunisa «lu lá espíritu santu» naquiiñeʼ gánnacaʼ xi dxiiñaʼ rúnini lu xquendanabánicaʼ ne gudiicaʼ xquíxepeʼ pur laani ne chinándacaʼ ni nani. Lu sti tema ca zadúʼyanu xi caquiiñeʼ gúninu para guibáninu casi maʼ bidii stiidxanu Dios ne ximodo zanda gacané espíritu santu ca laanu para gúninu ni maʼ gudixhe íquenu.

[Cani cá ñee yaza]

Rietenalaʼdxuʼ la?

• Xi riníʼ chúʼnisa binni «lu lá Bixhozeʼ».

• Ximodo nga riénenu chúʼnisa binni «lu lá Xiiñiʼ» Dios.

• Ximodo rusihuínninu riénenu ni riníʼ chúʼnisa binni «lu lá Bixhozeʼ, ne lu lá Xiiñiʼ».

• Xi riníʼ chúʼnisa binni «lu lá espíritu santu».

[Guendarinabadiidxaʼ stiʼ párrafo]

[Ca dibuju/foto ni zeeda lu yaza 10]

Ne permisu stiʼ Museu ni nuu Israel (Jerusalén)

[Ra gucuaacabe dibuju o foto]

Ximodo bidxiña ca binni ni nacubi guca discípulo que ra nuu Bixhózecaʼ lu Pentecostés stiʼ iza 33