Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Marcos gucané «lu xhiiña Dios»

Marcos gucané «lu xhiiña Dios»

Marcos gucané «lu xhiiña Dios»

NEZA binni ridagulisaa ni guyuu Antioquía que huayápacaʼ guendanagana, peru qué huayuu dxi gúʼyacaʼ tinde diidxaʼ tuuxa casi biʼniʼ Pablu ne Bernabé. Guiropaʼ apóstol riʼ caníʼ íquecaʼ checaʼ de misioneru, peru ora guníʼ íquecabe cuícabe tu chinécabe la? bidxiichicabe dede gudinde diidxacabe ne pur ngue cada tobi de laacabe gucuaa jneza (Hech. 15:39). Laacabe gudinde diidxacabe pur sti misioneru ni láʼ Marcos.

Tuu nga Marcos. Xiñee gudinde diidxaʼ guiropaʼ xpinni Cristu riʼ ne xiñee gadxé gadxé ni guníʼ íquecabe gúnicabe. Ñee bichaacabe modo laacabe despué la? Ne xi zanda guizíʼdinu de ejemplu stiʼ Marcos.

Lidxi Marcos ni gupa Jerusalén

Zándaca zeeda Marcos de ti familia judíu ni nabé gupa bueltu ne gulézacaʼ ndaaniʼ guidxi Jerusalén. Lu relatu ni caníʼ de neza binni ridagulisaa ni nacubi bizulú que nga primé biaje bieeteʼ de Marcos. Lu iza 44, biseguyoo Herodes Agripa I apóstol Pedru, peru ti ángel stiʼ Jiobá gulee laabe pur ti milagru. Óraque «uyé be ralidxi María, jñaa Juan ni rabi cabe Marcu. Raqué nuu stale binni caníʼ né Dios» (Hech. 12:1-12). a

Ruluíʼ si ra lidxi María nga bidagulisaa ca xpinni Cristu de Jerusalén que ne nga rusihuinni naroʼbaʼ lídxibe, purtiʼ relatu ni zeeda lu Biblia ca na nuu stale xpinni Cristu raqué. Laaca nánnanu gúpabe ti criada (ni láʼ Rode) ne laa nga yeguxheleʼ ora «bixhidxi ná [Pedru] ra zaguán» ni nápacabe para chúʼcabe ndaaniʼ patiu que. Guiráʼ cani maʼ bizéʼtenu riʼ rusihuinni cani napa jñaa Marcos bidxichi. Ne laaca ridúʼndanu stibe yoo ra nabézabe que ne cadi stiʼ diʼ xheelabe ni, nga runi zanda guininu maʼ guti xheelabe ne xiiñibe riʼ nahuiinigaruʼ (Hech. 12:13).

Zándaca laaca nuu Marcos raqué cayuni orar ne runibiáʼ chaahuibe ca discípulo stiʼ Jesús ne xcaadxi binni ni biiyaʼ xi guiráʼ biʼniʼ Jesús. Ne zándaca laabe nga dxa hombrehuiiniʼ ni nacu ti lari sisi ni rieeteʼ lu Marcos 14:51, 52, yenanda Jesús gueelaʼ gunaazecabe laa que, peru bixooñeʼ ora gucaláʼdxicabe ninaazecabe laa.

Ca dxiiñaʼ gúpabe ndaaniʼ neza binni ridagulisaa

Ra bidxaaga Marcos ca xpinni Cristu ni zuhuaa dxiichiʼ lu stiidxaʼ Dios, gucaneni laabe guiniisibe ndaaniʼ xquidxi Dios ne cani bidxaagabe que biiyacaʼ guiráʼ ni cayúnibe. Biaʼ lu iza 46 bibiguetaʼ Pablu ne Bernabé de Antioquía ne yenecaʼ ni caquiiñeʼ ca xpinni Cristu de Jerusalén ni qué gapa ni gó. Ra biiyacabe ca guenda ni napa Marcos que guníʼ íquecabe chinécabe laa ora guibiguétacabe (Hech. 11:27-30; 12:25).

Zándaca casi zeʼ binni guiníʼ ique bidxaaga ca apóstol que laabe purtiʼ rúnibe ni na Dios, ne gulícabe laabe pur ca guenda sicarú ni gúpabe. Peru tobi de ca carta ni bicaa Pablu que bizeeteʼ xprimu Bernabé nga Marcos (Col. 4:10). Ni bizéʼtenu riʼ, zacaneni laanu guiene chaahuinu xi bizaacabe despué.

Biaʼ ti iza despué, biseendaʼ espíritu santu Pablu ne Bernabé casi misioneru. Ngue runi bireecabe de Antioquía ne guyécabe neza Chipre ne yenécabe Juan Marcos «para gacané laacabe» (Hech. 13:2-5). Zándaca riguixhe chaahuibe ca cosa stiʼ ca apóstol riʼ ora maʼ chécabe sti lugar ti cadi gusaanaʼ de gúnicaʼ xhiiñaʼ Dios.

Ora gudiʼdiʼ guionnaʼ hombre riʼ neza Chipre zigucheechecaʼ diidxaʼ ne despué gudxíʼbacaʼ lu ti barcu ni zeʼ neza Asia Menor. Ora yendácabe raqué, biʼniʼ Juan Marcos ti cosa ni qué ñuulaʼdxiʼ Pablu. Relatu ca na ora yendácabe Perga «biree chu Juan de laacabe bigueta Jerusalén», peru cadi cuzeeteʼ ni xiñee bibiguétabe (Hech. 13:13).

Chupa chonna iza despué, guiónnacabe nuucabe Antioquía sti biaje. Ca apóstol que caníʼ íquecaʼ gúnicaʼ guiropa biaje sticaʼ casi misioneru para uguucaʼ gana ca neza binni ridagulisaa ni bizulú dxi guyecaʼ raqué. Bernabé rapa gana chiné xprimu, peru Pablu qué liica niná niné laabe pur ni maca bíʼnibe que. Óraque nga gudinde diidxacabe casi bieeteʼ ra bizulú tema riʼ. Bernabé gucuaa xprimu ziné Chipre, guidxi ra gule, ne Pablu biree zeʼ Siria (Hech. 15:36-41). Bihuínnica gadxé gadxé modo biiyacabe ni biʼniʼ Marcos dxi bisaana laacabe.

Bibiguetaʼ guyuucabe tobi si

Nabé guyuu Marcos triste pur ni guca que, peru qué nusaana de ñacané ca xpinni Cristu. Gudiʼdiʼ biaʼ once o doce iza para bibiguetaʼ bieeteʼ de Marcos sti biaje lade ca xpinni Cristu de dxiqué. Ne qué liica nuxuíʼlunu pa Pablu canazané laabe ora bibiguetaʼ bieeteʼ de laabe sti biaje.

Lu ca iza 60 ne 61 que deguyoo Pablu Roma. Ca dxi que bicaabe caadxi carta ni zeeda lu Stiidxaʼ Dios. Lu carta ni bicaabe ra nuu ca xpinni Cristu de Colosas guniʼbe: «Laicaa stiuxi Aristarco ni yeguayuaa niaʼ, ne sti Marcu xprimu Bernabé. Casi huayabe laatu, pa che be ra nuu tu la? lauchagalú laabe. [...] De lade ca hermanu judíu, guionna si cabe huayacané cabe naa güe nia binni modo runi mandar Dios. Ne nabé huasieche cabe naa» (Col. 4:10, 11).

¡Biaʼ pabiáʼ maʼ bichaa Pablu modo riníʼ ique de Marcos! Laandabe qué liica ninabe ninebe laa, peru yanna maʼ ruuyabe laa casi tobi ni zanda gacané laabe. Ne ca diidxaʼ ni gudxi Pablu ca xpinni Cristu de Colosas bisihuínnibe maca bizeetebe lucaʼ zándaca chiganna Marcos laacaʼ, ne pa cheʼ la? casi ñaca laabe ngue zebe.

Ñee guca Pablu naduxhuʼ ne Marcos caadxi iza ante la? O caquiiñeʼ uguu jnézacabe Marcos. Zándaca guca Pablu naduxhuʼ ne laabe ne zándaca caquiiñebe uguu jnézacabe laabe. Modo tiica gúcani, ra bibiguetaʼ bidxaagacabe que bisihuínnicabe maʼ biniisicabe lu stiidxaʼ Dios. Bisiaandacabe ni bizaacacabe que ne bizulú bíʼnicabe dxiiñaʼ juntu sti biaje. ¡Galán chinándanu ejemplu riʼ ora chuʼdindenenu tuuxa xpinni Cristu ni cá ique guni sti cosa gadxé de ni racaláʼdxinu!

Ca viaje biʼniʼ Marcos

Ora guidúʼndanu de ca viaje ni biʼniʼ Marcos, rudiʼnu cuenta gúcabe ti hombre ni qué nidxaga. Bireebe Jerusalén yendézabe Antioquía, de raqué gucuaabe ti barcu ni zeʼ Chipre ne de raqué guyebe Perga. Despué guyebe Roma ne raqué gucalaʼdxiʼ Pablu nuseendaʼ laabe Colosas. Peru cadi ngasi diʼ bíʼnibe.

Dxi bicaa Pedru primé guiʼchiʼ stiʼ lu ca iza 62 ne 64, guníʼ ca diidxaʼ riʼ: «Ca xpinni Cristu ni nuu Babilonia, [...] cuseenda ca stiuxi tu, ne Marcu xiiñe laca cuseenda stiuxi tu» (1 Ped. 5:13). Ca diidxaʼ ca rusihuínnicani guyebe dede Babilonia para gacanebe tobi de ca apóstol ni nabé bidagulisaa chupa chonna iza ante ra lidxi jñaabe ni gupa Jerusalén.

Biaʼ lu iza 65, bibiguetaʼ biseguyoocabe Pablu Roma, ne ca dxi que nga bicaabe ra nuu Timoteo purtiʼ laa nuu Éfeso. Gunábabe laa cheʼ chiguuyaʼ laabe ne gúdxibe laa: «Biyubi Marcu guedanéu ora gueeduʼ» (2 Tim. 4:11). Bihuínnica nuu Marcos ndaaniʼ guidxi que, ne nánnanu bíʼnibe ni gunabaʼ apóstol que. Neca nagana guni viajar binni ca dxi que, peru Marcos biʼniʼ ni ne stale gana.

Gucuaabe sti dxiiñaʼ risaca

Tobi de ca dxiiñaʼ nabé risaca biʼniʼ Marcos nga bicaa guiropa Evangeliu ni zeeda lu Biblia ne biquiiñeʼ Dios espíritu santu stiʼ para gucané laabe. Neca lu Evangeliu ca qué rieeteʼ labe, peru maʼ xadxí runi cré binni laabe bicaabe ni ne Pedru nga gudxi laabe xi gucaabe. Ne apóstol Pedru biiyaʼ stale de ca cosa ni bicaa Marcos.

Stale binni ni ruundaʼ na, Marcos bicaa Evangeliu ca para ca binni ni cadi judíu. Xiñee riníʼcabe zacá yaʼ. Purtiʼ bisiénebe ca costumbre gupa ca judíu (Mar. 7:3; 14:12; 15:42). Bitiixhibe ca diidxaʼ arameu ni ñándaca ñaca nagana ñene ti binni ni cadi judíu (Mar. 3:17; 5:41; 7:11, 34; 15:22, 34). Laaca biquiiñebe stale diidxaʼ latín, dede ne para gusiénebe ca diidxaʼ griegu ni runibiáʼ binni. Ne laaca bisiénebe pabiáʼ risaca chupa chonna de ca moneda stiʼ ca judíu lu xpueltu ca binni de Roma (Mar. 12:42, laguuyaʼ nota stiʼ Traducción del Nuevo Mundo). Guiráʼ cani maʼ bidúʼyanu riʼ, cusihuínnicani Roma nga gucuá relatu ca casi modo biʼniʼ cré ca binni que maʼ xadxí.

Zacanebe «naa lu xhiiña Dios»

Cadi Evangeliu si stiʼ Marcos nga bicaa dxi guyuu Roma. Guietenaláʼdxinu xi gunabaʼ Pablu Timoteu: «Biyubi Marcu guedanéu ora gueeduʼ». Xiñee gúdxibe Timoteu zaqué yaʼ. Laaca laabe guniʼbe: «Purti zanda aca[nebe] naa lu xhiiña Dios» (2 Tim. 4:11).

Pur ca iza gucuá libru riʼ, nánnanu ndiʼ nga últimu biaje cayeeteʼ de laabe lu Biblia, ne nga racané laanu gudiʼnu cuenta xi dxiiñaʼ bíʼnibe. Biaʼ tiempu bíʼnibe dxiiñaʼ ndaaniʼ neza binni ridagulisaa qué liica ñeeteʼ pa gúcabe ti apóstol, ti ni riguixhená o ti maestru. Biblia ruzeeteʼ gucanebe xcaadxi binni ne biiyabe xi caquiiñecaʼ. Ne dxandíʼ nga caquiiñepeʼ Pablu gacané Marcos laa ca dxi nagana cadiʼdiʼ que purtiʼ mayaca gati.

Ora guchaaganu guiráʼ ni bizéʼtenu de laabe ca, rudiʼnu cuenta gúcabe ti hombre ni guyuulaʼdxiʼ gacané xcaadxi ne ni bicheeche diidxaʼ gadxé gadxé lugar. ¡Stale ndaayaʼ nga gucuaa Marcos pur qué niree gana!

Ca dxi riʼ, laanu ca xpinni Dios rucheechenu stiidxaʼ Reinu cásica biʼniʼ Marcos. Laaca nuu tu rigacané sti lugar cásica bíʼnibe, nuu tiru riécabe sti guidxi para ganda gacanécabe guireeche diidxaʼ. Neca stale de laanu qué zanda chindézanu sti lugar, peru nuu sti modo zanda chinándanu ejemplu stiʼ Marcos. Ximodo yaʼ. Ra guizaaláʼdxinu xcaadxi binni ne guyúbinu modo gacanenu xcaadxi xpinni Cristu guni ni na Dios. Pa gúninu zacá, qué zusaana Jiobá de uguu ndaayaʼ laanu (Pro. 3:27; 10:22; Gál. 6:2).

[Ni cá ñee yaza]

a Dxiqué cadi guendaridxagayaa diʼ nga gapa binni sti lá, ne zanda gácani hebreu o sti diidxaʼ. Lá Juan (lu diidxaʼ hebreu Yohjanán) zacá binibiáʼ ca judíu laabe ne Marcos (lu diidxaʼ latín Marcus) zacá binibiáʼ ca romanu laabe (Hech. 12:25).

[Mapa ne foto/dibuju ni zeeda lu yaza 8, 9]

Roma

[Mapa ne foto/dibuju ni zeeda lu yaza 8, 9]

Caadxi guidxi yeganna Marcos

Éfeso

Colosas

Perga

Chipre

Jerusalén

Antioquía ni nuu Siria

Babilonia

NISADÓʼ MEDITERRÁNEO