Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Hombre ni bichaa guidxilayú

Hombre ni bichaa guidxilayú

Hombre ni bichaa guidxilayú

Nécapeʼ maʼ huabani millón de binni ndaaniʼ Guidxilayú riʼ, stale de laacabe maʼ qué rietenalaʼdxiʼ binni tu gúcacabe. Neca zacá la? huayuu chupa chonna binni ni biʼniʼ xixa ni dxandipeʼ biquiiñeʼ para bichaa modo nabáninu yanna de modo bibani binni dxiqué.

GUNÍʼ ique xi rúniluʼ ti dxi ante cheluʼ dxiiñaʼ. Siadoʼroʼ cásipeʼ guiásaluʼ, zucaaguiluʼ biaaniʼ ti ganda chuʼluʼ listu para cheluʼ dxiiñaʼ. Cumu racaláʼdxiluʼ iquiiñeluʼ guiráʼ tiempu stiluʼ jneza la? gucuaaluʼ ti libru o ti revista para gúʼndaluʼ laga zeluʼ ndaaniʼ carru. Ne ante guireeluʼ güeʼluʼ ti medicina ni bidii doctor lii purtiʼ huará ndaaniʼ yánniluʼ. Maʼ bidiiluʼ cuenta la? Dérupeʼ bizulú dxi stiluʼ, peru mápeca caquiiñeluʼ caadxi de ca cosa ni biʼniʼ chupa chonna de ca binni nuu xpiaaniʼ ni chiguzéʼtenu, ne zándaca guiniʼluʼ galán nga ni bíʼnicabe.

Michael Faraday Pur físicu de Gran Bretaña ni gule lu iza 1971 riʼ nga nápanu biaaniʼ yanna, purtiʼ laabe bizaʼbe motor ne generador stiʼ biaaniʼ.

Tsʼai Lun Gúcabe tobi de ca binni ni biʼniʼ dxiiñaʼ lu imperiu stiʼ china, ne riníʼcabe laabe nga bidxélabe ti modo para gaca guiʼchiʼ jma nagueenda lu iza 105. Ni bíʼnibe riʼ nga biquiiñeʼ para bizulú guca stale guiʼchiʼ.

Johannes Gutenberg Zándaca lu iza 1450 nga bizaʼbe primé prensa para gaca imprimir libru, ne ni biʼniʼ inventarbe ca jma baratu guca imprimir stale guiʼchiʼ. Ne laacaʼ pur laani nga nápanu stale libru ne revista para guidúʼndanu.

Alexander Fleming Lu iza 1928 bidxela hombre riʼ ti antibióticu ne gulee labe ni penicilina. Dede dxiqué nga jma bizulú biquiiñeʼ ca antibióticu ca para guianda xiixa infección napa binni.

Stale de ca cosa galán ni riquiiñenu yanna, ne xcaadxi ni riquiiñeʼ para chuʼ binni nazaaca, nápanu cani pur ni biʼniʼ caadxi hombre ne gunaa ni nanna stale.

Peru nuu ti hombre jma risaca que guiráʼ cani bizéʼtenu riʼ neca qué ñúnibe nin tobi de ca cosa ni biʼniʼ ca binni ni maʼ bizéʼtenu ca. Gúcabe ti hombre ni biniisi lade binni pobre ne gútibe raca biaʼ chupa mil iza. Bisiidibe binni nuu ti cosa galán ni zanda cuézacaʼ ne laaca riguixhedxí ni bisiidibe ca ladxidóʼ binni, nga nga cosa jma risaca bisaananebe binni. Cani bisiidibe ca bichaacani modo riníʼ ique stale binni, nga runi stale tu riníʼ laabe nga hombre ni bichaa guidxilayú.

Tu hombre ndiʼ caninu yaʼ. Laabe nga Jesucristu. Lu xcaadxi tema ca zadúʼyanu xi bisiidibe ne xi rucaani laanu gúninu.