Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ta Iesu i haapii no nia i te Atua

Ta Iesu i haapii no nia i te Atua

Ta Iesu i haapii no nia i te Atua

“Aore roa te hoe i ite papu . . . i te Metua, maori ra o te Tamaiti e o ta te Tamaiti i hinaaro i te faaite.”—LUKA 10:22, V.C.J.S., HURIRAA KATOLIKA REO TAHITI.

HOU to ˈna riroraa ei taata, ua vai te Tamaiti fanau tahi a te Atua i pihai iho i to ˈna Metua i te hoê tau maoro roa. (Kolosa 1:15) Ua tia ïa ia ˈna ia ite i te mau manaˈo, huru aau, e haerea o to ˈna Metua. I to ˈna riroraa mai ei taata ra o Iesu, ua nehenehe ïa oia e haapii atu i te parau mau no nia ia ˈNa. Mea rahi ta tatou e haapii mai no nia i te Atua ma te faaroo atu i ta ta ˈna Tamaiti mau parau.

To te Atua iˈoa Mea faufaa roa ino to te Atua iˈoa, Iehova, no Iesu. Ua hinaaro teie Tamaiti herehia ia ite e ia faaohipa vetahi atu i te iˈoa o to ˈna Metua. Teie hoi te auraa o to Iesu iˈoa, “O Iehova te faaora.” I te po hou to ˈna poheraa, ua tia ia ˈna ia parau ia Iehova na roto i te pure: ‘Ua faaite atu vau i to oe iˈoa.’ (Ioane 17:26) Ua faaohipa ïa Iesu i to te Atua iˈoa e ua faaite atu ia vetahi ê. E nafea hoi te feia e faaroo ra ia Iesu e haapii ai i te parau mau no nia i te Atua ahani aita ratou i ite i to ˈNa iˈoa e to te reira auraa? *

To te Atua here rahi I pure na Iesu i te Atua: “E tau Metua e . . . ua here mai na hoi oe ia ˈu hou te fenua i hamanihia ˈi.” (Ioane 17:24) I nia i te raˈi, ua fanaˈo Iesu i te here o te Atua. I te fenua nei, ua hinaaro mau ïa oia e faaite i te huru nehenehe e rave rahi o tera here.

Ua faaite Iesu e mea mahora to Iehova here. Ua na ô oia: “I aroha mai te Atua i to te ao, e ua tae roa i te horoa mai i ta ˈna Tamaiti fanau tahi, ia ore ia pohe te faaroo ia ˈna ra, ia roaa râ te ora mure ore.” (Ioane 3:16) “Te ao” i ǒ nei, o te taata ïa, te taata atoa. No to te Atua here rahi i te fetii taata i horoa mai ai oia i ta ˈna Tamaiti here rahi ia tiamâ te feia taiva ore i te hara e te pohe, a fanaˈo atu ai i te ora mure ore. Eita tatou e nehenehe e ite i te hohonu e te aano mau o taua here rahi ra.—Roma 8:38, 39.

Ua faahiti Iesu i te hoê parau mau tamahanahana roa: te here roa ra Iehova i ta ˈna mau tavini taitahi. Ua haapii oia e e au Iehova i te hoê tiai mamoe e mea taa ê e te faufaa hoi te mamoe taitahi. (Mataio 18:12-14) Ua parau Iesu e aita hoê noa ˈˈe manu e mairi i raro i te repo ma te ore e itehia mai e Iehova. Ua na ô â oia: “Ua hope atoa ra te rouru o to outou upoo na i te taiohia.” (Mataio 10:29-31) Mai te peu e e ite Iehova e aita faahou te hoê manu i roto i to ˈna ofaaraa, hau atu â ïa oia i te ite e te haapao i ta ˈna mau tavini taitahi, e ere anei? Mai te peu e e tia ia Iehova ia taio i te rouru o to tatou upoo, eita anei ïa oia e ite i te mau tuhaa rii o to tatou oraraa, to tatou mau hinaaro, ta tatou mau tutavaraa e haapeapearaa?

Te Metua i te raˈi Mai ta tatou i ite i to na mua ˈtu tumu parau, o Iesu te Tamaiti fanau tahi a te Atua. E ere i te mea maere e ua faahiti pinepine aˈe teie Tamaiti herehia ia Iehova mai to ˈna “Metua.” Tei te hiero Iesu 12 matahiti ia ˈna i parau no Iehova “tau metua,” o ta ˈna mau parau matamua papaihia ïa teie. (Luka 2:49) Fatata 190 taime e itehia ˈi te taˈo “Metua” i roto i te mau Evanelia. Ua faahiti Iesu ia Iehova mai “to outou Metua,” “to matou Metua,” e “tau Metua.” (Mataio 5:16; 6:9; 7:21) Ma teie mau parau rau, ua faaite Iesu e e nehenehe te taata hara e te tia ore e fanaˈo i te taairaa mahanahana e te tiaturi e o Iehova.

Aroha e ineine i te faaore i te hara Ua ite Iesu e mea faufaa no te mau taata tia ore to Iehova aroha rahi. I roto i ta ˈna parabole o te tamaiti haamâuˈa faufaa, ua faaau Iesu ia Iehova i te hoê metua aumauiui e te faaore i te hara, o te tauahi i te hoê tamaiti tatarahapa. (Luka 15:11-32) Te haapapu maira ïa Iesu e e imi Iehova i te tahi noa ˈˈe tauiraa o te aau o te hoê taata hara no te faaite atu i te aroha. Ua ineine Iehova i te faaore i te hara a te hoê taata tatarahapa. “E faaite atu hoi au ia outou,” ta Iesu i faataa, “e oaoa rahi to nia i te raˈi i te taata hara hoê ia tatarahapa, i te feia parau-tia e ia iva noa ˈtu te ahururaa e iva tiahapa te ore e au ia ratou te tatarahapa.” (Luka 15:7) O vai ïa te ore e hinaaro e fanaˈo i te hoê taairaa maitai e teie Atua aroha?

Tei faaroo i te pure Hou to ˈna haereraa mai i te fenua nei, ua ite roa ˈtu Iesu e o Iehova “tei faaroo i te pure” e te au ra Oia i te pure a ta ˈna mau tavini taiva ore. (Salamo 65:2) I te fenua nei, ua haapii atu Iesu e nafea ia pure e eaha te ani. “Eiaha ia rahi te parau rii faufaa ore,” ta ˈna i aˈo. Ua faaitoito atu oia ia pure ‘ia haapaohia to te Atua hinaaro i te fenua nei, mai tei te ao atoa na.’ E nehenehe atoa e pure no te mau hinaaro o te mau mahana atoa, ia faaorehia mai ta tatou mau hara, e ia ore e hema. (Mataio 6:5-13) Ua haapii Iesu e e pahono Iehova i te pure a ta ˈNa mau tavini e i ta ratou mau aniraa haavare ore ravehia ma te faaroo, mai te hoê metua.—Mataio 7:7-11.

Te mea papu, ua tutava Iesu i te haapii atu i te parau mau no nia ia Iehova e teihea huru Atua oia. I faaite atoa na oia ma te aau tae i te tahi atu mea no nia i to ˈna Metua: te ravea e hopoi mai ai Iehova i te mau tauiraa rahi ia tupu ta ˈna opuaraa no te fenua e no te taata. O te manaˈo tumu ïa o te pororaa a Iesu.

[Nota i raro i te api]

^ E itehia te iˈoa Iehova fatata e 7 000 taime i roto i te mau papai tumu Bibilia. “E riro vau mai ia ˈu e riro mai,” o te auraa ïa o teie iˈoa. (Exodo 3:14, MN) E nehenehe ta te Atua e riro i te mau mea atoa e hinaarohia no te faatupu i ta ˈna opuaraa. Te haapapu maira ïa teie iˈoa e eita te Atua e taui e e tupu iho â ta ˈna i fafau.