Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Biziidibe xiñee naquiiñeʼ guni perdonarbe

Biziidibe xiñee naquiiñeʼ guni perdonarbe

Ejemplu stiʼ cani gupa fe

Biziidibe xiñee naquiiñeʼ guni perdonarbe

QUÉ ziuu dxi gusiaandaʼ Pedru modo biiyadxí Jesús laa. Ñee bisihuinni Jesús pur modo biiyadxí laabe que qué ñúnibe ni cabeza o casi ora cuchani lube la? Qué gánnadinu pa zacá gúcani, purtiʼ ndisi nga ni cuzeeteʼ relatu ca: «Bidxigueta lú Señor biiya dxí laabe» (Lucas 22:61). Peru ne modo si biiyadxí Jesús laabe ca biénebe pabiáʼ feu ngue modo bicheebe. Cásipeʼ guca ni maca bizeeteʼ Jesús que, guníʼ Pedru qué runibiáʼ Maestru ni jma nadxii, laandabe guniʼbe qué ziuu dxi gúnibe ni. Zándaca ora guniʼbe qué runibiaʼbe Jesús que nga ti cosa ni jma feu bíʼnibe lu xquendanabánibe. Yanna huaxa gudidisú Pedru ne ni biʼniʼ riʼ.

Ñee rusihuinni ni biʼniʼ Pedru ca maʼ qué ziuuruʼ dxi gúnibe ni jneza la? Coʼ. Cumu gúcabe ti hombre ni napa fe la? despué bisihuínnibe dxandíʼ zanda gúnibe ni jneza sti biaje. Gunda biʼniʼ chaahuibe ca cosa ni qué ñúnibe jneza ne biziidibe xiñee naquiiñeʼ guni perdonarbe. Laanu laaca naquiiñeʼ guiénenu pabiáʼ risaca gúninu zacá. Zanda guizíʼdinu stale cosa de ni bizaaca Pedru riʼ.

Caquiiñeruʼ guiziidibe stale cosa

Guininu xi bizaaca biaʼ xhoopaʼ beeu ante gaca ni bizéʼtenu ca. Dxi nuucabe Capernaum, xquidxi Pedru la? gunabadiidxabe Jesús: «Señor, panda tiru gune perdonar ti hermanu ni uchee ne naa. Ñee biaʼ gadxe la?». Zándaca guníʼ ique Pedru cayaca nachaʼhuiʼ ngue ora guníʼ biaʼ que, purtiʼ ca xaíque ni rusiidiʼ ndaaniʼ ca yuʼduʼ que riniʼcaʼ chonna si biaje nga naquiiñeʼ guni perdonar binni. Nabé bidxagayaa Pedru ora bicabi Jesús laa sicaríʼ: «Cadi gadxe si, sínuque setenta de gadxe» (Mateo 18:21, 22).

Ne ca diidxaʼ guníʼ Jesús riʼ, ñee caniʼbe naquiiñeʼ ugabaʼ binni panda biaje gucheené tuuxa laa la? Coʼ. Ra bichaa Jesús 7 ni guníʼ Pedru que pur 77 la? cusiidibe cadi naquiiñeʼ diʼ quixhe binni panda si biaje nga zanda guni perdonar. Jesús rapa gana gudii Pedru cuenta riníʼ íqueruʼ casi ca binni ni qué riaʼ ni nabani ca dxi stibe que. Ca binni que rugábacaʼ panda biaje runi perdonarcaʼ stobi casi ora ñápacaʼ ti libreta ra nucaacaʼ guiráʼ ni nuzaabiʼ binni laacaʼ. Peru modo rusiidiʼ Dios laanu guni perdonarnu la? jma xiroobaʼ ra rugaandani.

Qué niníʼ diʼ Pedru cadi jneza ngue ni guníʼ Jesús. Peru, ñee yendá ca diidxaʼ stiʼ Maestru stibe que ndaaniʼ ladxidoʼbe la? Nuu tiru, ora caquiiñenu guni perdonárcabe laanu la? óraca nga rudiʼnu cuenta pabiáʼ risaca guni perdonar binni. Ngapeʼ nga ni bizaaca ante gati Jesús. Lu ca hora jma nagana que nga biiyaʼ Pedru pabiáʼ caquiiñeʼ guni perdonar Jesús laa stale biaje.

Guca perdonarbe stale biaje

Gueelaʼ chiguzéʼtenu riʼ nga ni jma risaca, purtiʼ laani nga últimu gueelaʼ bibani Jesús ndaaniʼ Guidxilayú riʼ. Peru náparube stale cosa ni gusiidibe ca apóstol stibe. Tobi de laacani nga gánnacaʼ cadi naquiiñeʼ gudxiibacaʼ laca laacaʼ. Ximodo bíʼnibe ni yaʼ. Ora gudiibibe ñeecaʼ, ngue nga ti dxiiñaʼ ni runi ca mozo ni jma qué risaca. Primé la? qué ñuulaʼdxiʼ diʼ Pedru ni cayuni Jesús que. Despué qué ninádibe niguiibiʼ Jesús ñeebe, peru ora bisiene Jesús laabe xiñee cayuni ni la? gunábabe laa quiʼbiʼ nabe ne íquebe. Qué nidxiichi diʼ Jesús óraque, sínuque ne diidxaʼ nadóʼ bisiene ca apóstol stiʼ xiñee runi ca cosa que ne pabiáʼ risaca cani (Juan 13:1-17).

Cadi xadxí de ngue bizulú gudindediidxaʼ ca apóstol que de tuu nga jma risaca ládecaʼ. Zándaca dede ne pedru guyuu ra gudindediidxaʼ ca apóstol que, nanna ndácabe cadi jneza ni. Neca zaqué bidii Jesús conseju laacabe ne stale guendanachaʼhuiʼ ne dede gudxi laacabe riuulaʼdxiʼ ca cosa galán rúnicabe, tobi de laacani nga cadi caxélecabe de laa. Peru laaca gudxi laacabe qué zandaa zusaanacabe laa. Oraqueca bicabi Pedru Maestru stiʼ ne gudxi laabe qué ziuu dxi gusaana laabe neca chu xquendanabani ra naxoo. Peru Jesús gudxi laabe zúnibe gadxé cosa, gueelaʼ que, ante guʼndaʼ ti gallu chupa biaje, zaníʼ Pedru qué runibiáʼ laabe chonna biaje. Nagueendaca bicabi Pedru ne guníʼ cadi jneza ngue ni na Jesús, peru cadi nguesi, sínuque laaca bichabe bi yánnibe ne guniʼbe qué zusaanadibe Jesús neca xcaadxi que gusaana laa (Mateo 26:31-35; Marcos 14:27-31; Lucas 22:24-28).

Guizáʼ ridxagayaanu gánnanu qué liica nidxiichi Jesús pur cani guníʼ Pedru que. Neca stale cosa ngue ni maʼ biʼniʼ ca apóstol que la? qué nusaana Jesús de ñuuyaʼ ca cosa galán rúnicabe neca binni ruchee laacabe. Nánnabe zucheené Pedru laabe, neca zaqué gúdxibe laa: «Ma unaba lu Dios pur lii cadi guiaadxa fe lii. Ne ora ma biasa lu sti tiru la? ucané ca hermanu stiuʼ uzuhuaa chaahui caʼ» (Lucas 22:32). Nanna Jesús zanda guiasa Pedru ne zuni xhiiñabe sti biaje. ¡Guizáʼ galán nga ni biʼniʼ Jesús riʼ!

Despué ora nuucabe ndaaniʼ jardín ni guyuu Getsemaní que, laaca guluu jneza Jesús Pedru stale biaje. Nabé naná yuubaʼ nuu ladxidóʼ Jesús óraque ne caquiiñebe gacané ca xhamígube laabe. Ngue runi gunábabe Pedru, Jacobo (Santiagu) ne Juan gatanacaʼ laga ziguni orarbe, peru cada biaje bibiguétabe ra nuucaʼ nisiaasicaʼ. Neca zaqué biʼniʼ perdonar Jesús laacabe ne gudxi laacabe: «Ndaani ladxidóʼ to racalaʼdxi tu guni tu jneza, peru cuerpu stitu, nagueenda riguudxi» (Marcos 14:32-38). Ca diidxaʼ guníʼ Jesús ca bisihuínnicani riene laacabe.

Cadi xadxí de ngue málasi biuu jma binni naazeʼ antorcha, espada ne palu. Yanna nga ora jma caquiiñeʼ gúnicabe ca cosa ca ne stale cuidadu ne guendabiaaniʼ. Peru Pedru gadxé ni biʼniʼ. Oraqueca gúxhabe espada stibe ne bigabe diaga Malco, esclavu stiʼ xaíque ca sacerdote. Ne diidxaʼ nadóʼ gudxi Jesús Pedru cadi jneza ni biʼniʼ ne bisiándabe diaga hombre que. Laaca gúdxibe ca discípulo stibe cadi galán diʼ tíndecaʼ, ne ngaca nga ni runi ca xpinni Cristu dede yanna (Mateo 26:47-55; Lucas 22:47-51; Juan 18:10, 11). ¡Guizáʼ maʼ stale nga ni biʼniʼ Pedru, peru qué nusirádibe paciencia stiʼ Maestru stibe! Ni bizaaca apóstol riʼ rusihuínnini «irá nu ruchéʼ nu» (Santiago 3:2). Ñee nuu tuuxa ndaaniʼ Guidxilayú riʼ ni cadi caquiiñeʼ guinabaʼ guni perdonar Dios laa guiráʼ dxi la? Peru nuuruʼ sti cosa ni chiguizaaca Pedru gueelaʼ que, ne laani nga ni jma feu bíʼnibe.

Ni jma feu bíʼnibe

Jesús gudxi ca binni que pa laabe ngue cuyúbicaʼ la? gudiicaʼ lugar cheʼ ca apóstol stibe. Cumu qué ñanda ñuni Pedru gastiʼ para cadi niné ca binni que Maestru stiʼ la? bixhooñebe ne xcaadxi apóstol que.

Gupa si ratu de ngue gulezadxí Pedru ne Juan. Zándaca yendácabe gaxha de ra lidxi Anás, ni guca xaíque stiʼ ca sacerdote. Cumu raqué nga yenécabe Jesús primé para guni juzgárcabe laa la? ngue runi guyécabe raqué. Ora yenécabe Jesús sti lugar la? yenándaruʼ Pedru ne Juan laabe peru «zitu zitu» (Mateo 26:58; Juan 18:12, 13). Qué zanda diʼ guininu bidxibi Pedru. Gúcabe ti hombre nadxibalú, ngue runi yenándabe ca binni naazeʼ guiibaʼ que. Ne cadi guiaandaʼ laanu maʼ bininabe tobi de laacaʼ. Neca zacá, cadi ladxa guniʼbe qué zusaanabe Jesús la? Ñee guluube xquendanabánibe ra naxoo para gulabe Jesús casi guniʼbe que la? (Marcos 14:31.)

Stale binni zinanda Cristu yanna riʼ, peru «zitu zitu», cásica biʼniʼ Pedru; qué racaláʼdxicabe ganna binni pa cayúnicabe ni. Peru casi bicaa Pedru despué, para chinándanu Cristu jneza la? naquiiñeʼ chuʼnu gaxha de laabe, gúninu casi bíʼnibe, ne cadi guiníʼ íquenu xi zazaacanu pur laani (1 Pedro 2:21).

Ne stale cuidadu zizá ca apóstol que dede yendacaʼ ra puertaʼ lidxi Caifás. Laabe nga ti hombre ricu ni nabé risaca ne nácabe xaíque stiʼ ca sacerdote. Lídxibe que nga tobi de ca yoo jma naroʼbaʼ ne sicarú ni guyuu Jerusalén. Ca clase yoo riʼ rápacani ti patiu dentru ne ti puertaʼ frente de laacani. Qué niná diʼ gunaa cayapa ra puertaʼ que ñuu Pedru. Peru cumu Juan maʼ nuu ndaaniʼ yoo que la? bibiguetaʼ para guniʼné gunaa que, zaqué nga para gunda biuu Pedru. Ruluíʼ si maʼ qué nizá diʼ Pedru tobi si ne Juan ne qué liica nuyúbibe modo ñuube gaxha de Jesús. Jma guyuuláʼdxibe guiaanabe lu patiu ra biʼniʼ caadxi esclavu ne mozo ti guí para guidxaacaʼ, laga cayuu ne caree ca binni ni beeda para guindisaʼ falsu luguiáʼ Jesús ndaaniʼ yoo que (Marcos 14:54-57; Juan 18:15, 16, 18).

Cumu nuu Pedru gaxha de guí que la? nagueendaca biiyaʼ baʼdudxaapaʼ bidii lugar guyuube que laabe. Binibiaʼbe Pedru ne gúdxibe laa: «Lii laca xpinni Jesús de Galilea lii». Qué liica niníʼ íquebe pa ninabadiidxaʼ gunaa que ngue laabe. Guniʼbe qué runibiaʼbe Jesús ne dede guniʼbe qué gánnabe xidé caníʼ baʼdudxaapaʼ que. Óraque guyebe neza ra puertaʼ que, para cadi gúʼyacabe laabe. Peru biiyaʼ sti baʼdudxaapaʼ laabe raqué ne guníʼ: «Ndi laca xpinni Jesús de Nazaret laa». Pedru bicabi: «Qué runebiaʼya diaʼ hombre ca» (Mateo 26:69-72). Maʼ ne ndiʼ nga guiropa biaje guiníʼ Pedru qué runibiáʼ Jesús. Zándaca guiropa biaje guniʼbe qué runibiaʼbe Jesús que binadiágabe biindaʼ ti gallu; peru cumu jma nuube xizaa pur cadi gúʼyacabe laabe la? qué ñetenaláʼdxibe ni guníʼ Jesús chupa chonna hora ante.

Pedru cuyúbiruʼ xi guni para cadi gunibiáʼ ca binni que laa, peru málasi bidxiña ti grupu de binni laabe. Tobi de ca binni que nga binnilidxi Malco, esclavu ni bininá Pedru ndaaniʼ jardín ni guyuu Getsemaní que. Hombre que gudxi laabe: «Ñee cadi ne lii biiya nuu neu laabe ra leʼ olivo que la?». Gucalaʼdxiʼ Pedru nusihuinni cusiguii guiráʼ ca binni que; dede robe yu nabe dxandíʼ ni caniʼbe. Cásipeʼ biluxe guniʼbe ca diidxaʼ riʼ, biindaʼ gallu que, ndiʼ nga guiropa biaje gunadiaga Pedru guʼndaʼ gallu riʼ gueelaʼ que (Juan 18:26, 27; Marcos 14:71, 72).

Oraquepeʼ guleelú Jesús lu balcón ni nuu neza ra nuu patiu que ne biiyadxibe xhamígube ne laa biiyaʼ laabe. Yánnaruʼ bidii Pedru cuenta pabiáʼ feu ngue modo bicheené Maestru stiʼ. Cumu guizáʼ naná yuubaʼ ngue nuu ladxidoʼbe la? bireebe de raqué. Qué liica gánnabe paneza zebe ora zizabe lu ca calle ra maʼ biaʼ rihuinni si xtuxhu beeu ni cayuni llena que purtiʼ mayaca guiaaziʼ ni. Racaláʼdxirube sabe, peru maʼ qué ganda, purtiʼ guizáʼ maʼ daʼ nisa lube. De raqué maʼ qué ñanda ñuni huantarbe ne bizulú biinabe dede guyuu yuubaʼ ladxidoʼbe (Marcos 14:72; Lucas 22:61, 62).

Despué de guchee tuuxa casi modo bichee Pedru riʼ, zándaca nagueendaca guiníʼ íquenu qué zanda diʼ gaca perdonar binni ca. Ne ruluíʼ zacaca nga guníʼ ique Pedru. Ñee zuni perdonar Maestru stibe laabe la?

Ñee qué zaca perdonarbe pur ni bíʼnibe la?

Nagana zaca para laanu guxuíʼlunu xi guiráʼ biʼniʼ sentir Pedru birá si gueelaʼ ne guidubi dxi que. ¡Nanna pabiáʼ guníʼ ique Pedru guizáʼ napa donda ora gunna guiráʼ yuubaʼ gudiʼdiʼ Jesús para guti! ¡Guizáʼ biuubaʼ ladxidoʼbe ora bietenaláʼdxibe jma bininabe Maestru stibe últimu dxi bibani ndaaniʼ Guidxilayú riʼ! Nánnanu gucadé ladxidóʼ Pedru, peru cadi pur ngue niníʼ íquebe maʼ qué zanda gaca chaahuiʼ guiráʼ ni maʼ bíʼnibe. Relatu ca na nagueendaca bizulú bidagulisaanebe ca discípulo (Lucas 24:33). Zándaca guirácabe caníʼcabe xiñee bisaanácabe Jesús gueelaʼ jma nagana gudiʼdiʼ que, peru ora guyuucabe juntu la? gulusaacabe gana laacabe.

Ni biʼniʼ Pedru ora bidagulisaané ca xpinni Cristu que nga tobi de ca cosa jma risaca bíʼnibe lu xquendanabánibe. Ora guni ti xpinni Dios xiixa cosa malu la? zeeda gácani casi ora ñaba tuuxa. Binni ca qué riníʼ ique diʼ pabiáʼ naná modo biaba, sínuque rucaa ique guiasa nagueendaca. Ngaca nga ni naquiiñeʼ guni xpinni Dios ni bichee ca, naquiiñeʼ gucaa ique guiasa para guni chaahuiʼ ra bichee (Proverbios 24:16). Pedru bisihuinni dxandíʼ fe napa ora gudixhe ique guidagulisaané ca xpinni Cristu neca nuu triste. Ora nuunu triste ne cuchiiñaʼ xquendabiaaninu laanu pur xiixa ni bíninu la? zándaca jma ziuuláʼdxinu chuʼnu stúbinu, peru cadi jneza diʼ gúninu zacá (Proverbios 18:1). Ni jma jneza gúninu nga chuʼnu gaxha de ca binni ridagulisaa, ti ganda gápanu stipa ni caquiiñenu para cadi gusaana de gúninu ni na Dios (Hebreos 10:24, 25).

Cumu nuu Pedru lade ca xpinni Cristu la? ngue runi gúnnabe ora cayeeteʼ maʼ gastiʼ cuerpu stiʼ Jesús ra bicaachicabe laa, deʼguʼ dxiichi ndaʼ puertaʼ stiʼ baʼ que. Oraqueca biree Pedru ne Juan zecaʼ ra baʼ que. Cumu jma nahuiiniʼ Juan la? yendá primé. Peru ora bíʼyabe zuxeleʼ ra baʼ que la? qué ninádibe ñuube. Peru Pedru, neca maʼ apena cacaa bi, qué nibezadxí ne casi zeʼ biuu. Óraque biiyabe guirutiʼ nuu ndaaniʼ baʼ que (Juan 20:3-9).

Primé que la? qué ñuni cré diʼ Pedru pa dxandíʼ maʼ biasa Jesús lade gueʼtuʼ. Laaca qué ñuni cré Pedru ca gunaa ni guzananda Jesús que ora gúdxicabe ca discípulo que biiyacabe caadxi ángel ni gudxi laacabe maʼ biasa Jesús lade gueʼtuʼ (Lucas 23:55–24:11). Peru ora biluxe dxi que maʼ gúnnabe dxandíʼ guiráʼ ni guníʼ ca gunaa que ne maʼ qué liica ñuurube triste. Xiñee yaʼ. Purtiʼ ¡maʼ nabani Jesús! Yanna maʼ nácabe ti espíritu ni napa poder, ne maʼ guyebe ra nuu ca apóstol stibe. Peru ante la? bíʼnibe ti cosa nabé risaca. Xi laani yaʼ. Laaca ca apóstol que guniʼcaʼ: «Dxandí bibani Señor. Ma biiya Simón laabe» (Lucas 24:34). Simón nga sti lá napa Pedru. Despué, apóstol Pablu laaca bicaa de ni biʼniʼ Jesús dxi que: «Uyé be ra nuu Pedru ne laca uyé be ra nuu irá ca apóstol» (1 Corintios 15:5). Dxi que, laga nuu Pedru stubi la? guyé Jesús ra nuube.

Biblia qué riníʼ diʼ xi guiráʼ guca ora biʼyaʼ Pedru Jesús. Peru zanda guxuíʼlunu pabiáʼ biecheʼ Pedru ora biʼyaʼ maʼ nabani Maestru stiʼ, ne gunda gúdxibe laa guizáʼ nuube triste ne maʼ guca arrepentirbe pur ni bíʼnibe. Ni jma racaláʼdxibe óraque nga guni perdonar Jesús laabe. Ne nánnanu dxandíʼ biʼniʼ Jesús ni de guidubi ladxidóʼ. Yanna riʼ, ca xpinni Cristu ni guchee naquiiñeʼ guietenaláʼdxicaʼ ejemplu stiʼ Pedru ne qué chuʼ dxi guiníʼ íquecaʼ qué zuni perdonar Dios laacaʼ. Jesús bisihuinni ximódopeʼ nga Bixhoze, purtiʼ Bixhózebe nga ti «Dios ni rutiidilaʼdxiʼ stonda binni» (Isaías 55:7).

Biʼniʼ perdonar Jesús laabe de guidubi ladxidóʼ

Jesús gudxi ca apóstol stiʼ checaʼ Galilea, raqué gúʼyacabe laabe sti biaje. Ora yendácabe raqué la? guníʼ Pedru cheʼ guuzeʼ ne yené xcaadxi discípulo laabe. Yanna maʼ nuu Pedru lu nisadóʼ que sti biaje, lugar que nga ra jma xadxí huayuube. Modo caxidxi canuá que, modo cayasa ca ola que ne chín naazebe ra cayúnibe guuzeʼ que bisietenaláʼdxicani laabe dxiiñaʼ ni maʼ biaabe gúnibe. Ñee caníʼ íquebe xi guninebe xquendanabánibe yanna ra maʼ biluxe Jesús dxiiñaʼ stiʼ ndaaniʼ Guidxilayú riʼ la? Ñee zaníʼ íquebe jma galán gúnibe guuzeʼ, dxiiñaʼ ni maca rúnibe que la? Zándaca. Peru qué ninaazecabe gastiʼ guidubi gueelaʼ que (Mateo 26:32; Juan 21:1-3).

Ora maʼ zedará gueelaʼ, binadiágacabe gudxi tuuxa laacabe dede guriá nisa que gusábacabe ca chín que sti ladu canuá que. Bíʼnicabe ni... ¡ne gunaazecabe 153 benda! Ora binibiáʼ Pedru tuu ngue guniʼné laacabe, nagueendaca biábabe ndaaniʼ nisa que ne guxuubabe dede yendabe guriá. Guriá nisadóʼ que bidii Jesús laacabe benda ni bigaaguiʼ lu buu para gócabe. Óraque biiyadxibe Pedru.

Biluiʼnáʼ Jesús guiráʼ ca benda ni gunaazecabe que ne gunabadiidxaʼ laabe: «Nadxiiu naa jma que irá xixé [ndiʼ] la?». Ñee zusihuinni Pedru jma riuulaʼdxiʼ guni guuzeʼ que gannaxhii Jesús la? Raca chupa chonna gubidxa nga de guniʼbe qué runibiaʼbe Jesús chonna biaje. Cumu chonna biaje ngue guníʼ Pedru zaqué la? ngue runi rapa Jesús gana guiniʼbe laaca chonna biaje pabiáʼ nadxiibe laa nezalú ca xcompañérube, ne zaqué biʼniʼ Pedru ni. Óraque gunabaʼ Maestru stibe laabe gusihuínnibe ni. Ximodo yaʼ. Ra guni adorarbe Dios primé lu xquendanabánibe, ne zusihuínnibe ni ra gápabe ca dendxuʼ stiʼ Cristu o ca xpinni (Juan 21:4-17).

Zacá nga gucané Jesús Pedru guiene risácabe para laa ne para Bixhoze, ne zaquiiñeʼ Cristu laabe para gacanebe ca binni ridagulisaa. ¡Rihuínnica dxandíʼ guca perdonarbe! Pur modo bilaselaʼdxiʼ Jesús Pedru ca bicaani laa gannaxhii laabe de guidubi ladxidóʼ.

Pur stale iza biʼniʼ Pedru dxiiñaʼ bisaanané Jesús laa. Guluube gana ca xpinni Cristu, casi gudxi Jesús ni laabe dxi mayaca gati. Gunnaxhiibe ne gúcabe nachaʼhuiʼ ora gúpabe ca dendxuʼ stiʼ Cristu. Pedru nga lá ni bidii Jesús Simón, ni riníʼ laabe ca nga guié. Ne dxandíʼ beeda gácabe casi ti guié, purtiʼ gúcabe ti hombre nadipaʼ, naguidxi ne gunda biʼniʼ cré ca binni ridagulisaa laabe. Ne zacá rihuínnini lu guiropa carta ni bicaabe, ne nuucani lu Biblia. Ca carta ca rusihuínnicani qué ñuu dxi ñaandaʼ Pedru bisiidiʼ Jesús laa naquiiñeʼ guni perdonar (1 Pedro 3:8, 9; 4:8).

Laanu laaca naquiiñeʼ guizíʼdinu ni biziidiʼ Pedru ca. Ñee rinábanu Dios guni perdonar laanu guiráʼ dxi pur cani rucheʼnu la? Ñee runi crenu maʼ biʼniʼ perdonar Dios laanu ne rusiaandaʼ cani bicheʼnu la? Ñee runi perdonarnu xcaadxi binni la? Pa gúninu zacá la? zusihuínninu nápanu fe casi gupa Pedru ne rilaseláʼdxinu binni casi biʼniʼ Maestru stibe.

[Ni caníʼ yaza 22]

Biiyaʼ Pedru pabiáʼ caquiiñeʼ guni perdonar Jesús laa stale biaje. Peru, ñee nuu tuuxa ndaaniʼ Guidxilayú riʼ ni cadi caquiiñeʼ guinabaʼ guni perdonar Dios laa guiráʼ dxi la?

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 23]

«Bidxigueta lú Señor biiya dxí [Pedru]»

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 24]

«Dxandí bibani Señor. Ma biiya Simón laabe»