Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te pee maite ra anei outou i te Mesia?

Te pee maite ra anei outou i te Mesia?

Te pee maite ra anei outou i te Mesia?

“Te huru o to outou haerea e au ai i te Atua, ia rahi atu â to outou na reira.”—TES. 1, 4:1.

1, 2. (a) Eaha te mau mea faahiahia ta te taata i ite i to Iesu tau? (b) No te aha e tau faufaa roa atoa ˈi to tatou nei?

 UA MANAˈO ê na anei oe i te faahiahia ia ora e o Iesu i to ˈna parahiraa i te fenua? Ua manaˈo paha oe e e nehenehe Iesu e faaora ia oe e aita ˈtura oe i ahoaho faahou no te tahi maˈi mauiui mau. Aore ra ua manaˈo oe i te au ia faaroo ia ˈna ia haapii mai e ia ite ia ˈna ia rave i te tahi mau semeio. (Mar. 4:1, 2; Luka 5:3-9; 9:11) Auê te faahiahia e ahiri tei pihai iho tatou ia Iesu i to ˈna raveraa i teie mau mea! (Luka 19:37) Mai reira mai, aita e taata i ite i te reira, e e ore e tupu faahou ta Iesu i rave i te fenua “i te faatusiaraa ia ˈna iho.”—Heb. 9:26; Ioa. 14:19.

2 E tau faufaa roa atoa râ to tatou nei. No te aha? Te ora nei tatou i ta te mau Papai i tohu ei “tau hopea.” (Dan. 12:1-4, 9; Tim. 2, 3:1) I tera tau, ua hurihia Satani mai te raˈi mai. Ua fatata oia i te ruuruuhia e te hurihia “i raro i te abuso.” (Apo. 12:7-9, 12; 20:1-3) I teie atoa anotau, e fanaˈoraa taa ê ta tatou e faaite i “te evanelia o te basileia” i te ao nei, ia ite te taata i te tiaturiraa o te paradaiso e fatata mai nei. Eita roa teie ohipa e tupu faahou.—Mat. 24:14.

3. Hou rii to Iesu haereraa i nia i te raˈi, eaha ta ˈna i parau i ta ˈna mau pǐpǐ, e eaha te fa?

3 Hou rii to Iesu haereraa i nia i te raˈi, ua parau oia i ta ˈna mau pǐpǐ: “Ei ite . . . outou no ˈu i Ierusalema nei e Iudea atoa hoi e ati noa ˈˈe, e Samaria, e tae noa ˈtu i te hopea o te fenua.” (Ohi. 1:8) E ohipa haapiiraa ïa ta ratou e rave e ati aˈe te fenua. Te fa? E faariro i te taata ei pǐpǐ na te Mesia hou te hopea. (Mat. 28:19, 20) Eaha ïa ta tatou e rave no te faatupu hope roa i te faaueraa a te Mesia?

4. (a) Ia au i te uiraa a Petero i roto i te Petero 2, 3:11, 12, mea faufaa ia aha tatou? (b) Ia haapao maitai tatou i te aha?

4 A tapao na i teie uiraa a te aposetolo Petero: “Mai te aha to outou huru e tia ˈi i te haapao maitai e te paieti; i te tiairaa e te ruraa ˈtu ia tae mai taua mahana o te Atua ra?” (Pet. 2, 3:11, 12) Ia au i ta Petero parau, mea faufaa ia vai ara i teie anotau hopea ia papu ia tatou e o te raveraa i te mau ohipa paieti te fa matamua o to tatou oraraa, mai te pororaa i te evanelia. Mea oaoa roa ia ite i te itoito rahi o to tatou mau taeae i te ao nei i te raveraa i te faaueraa a te Mesia e poro! Te taa atoa ra ia tatou te faufaaraa ia haapao maitai i te mau faateimaharaa i te mau mahana atoa a te ao a Satani e a to tatou iho mau hinaaro pae tino. E nehenehe hoi to tatou itoito rahi no te taviniraa i te Atua e iti mai. E hiˈopoa anaˈe e nafea e papu ai ia tatou e te pee maite ra tatou i te Mesia.

E farii anaˈe i te mau hopoia no ǒ mai i te Atua ra

5, 6. (a) No te aha Paulo i haapopou ai i te mau Kerisetiano i Ierusalema, e ua faaara oia ia ratou no nia i te aha? (b) No te aha e haapao maitai ai i ta tatou mau hopoia no ǒ mai i te Atua ra?

5 I roto i ta ˈna rata i te mau Kerisetiano i Ierusalema, ua haapopou te aposetolo Paulo ia ratou no to ratou faaoromai taiva ore i mua i te hamani-ino-raa. Ua na ô oia: “A haamanaˈo na . . . i tei mutaa ihora anotau, a haamaramaramahia ˈi outou na, i tautoo ai outou i faaoromai ai i taua mau pohe rarahi ra.” Ua haamanaˈo iho â Iehova i to ratou taiva ore. (Heb. 6:10; 10:32-34) Ua faaitoito mau â ta Paulo haapopouraa mahanahana i taua mau Kerisetiano Hebera ra. I roto râ i tauâ rata ra, ua faaara atoa Paulo ia ratou no nia i te hoê huru o te taata o te nehenehe e faaiti i te itoito rahi no te taviniraa i te Atua, ia ore ia haavîhia. Ua parau oia e ia ara te mau Kerisetiano eiaha e “patoi” i te pee i te mau faaueraa a te Atua.—Heb. 12:25.

6 No te mau Kerisetiano i teie tau atoa tera faaararaa no nia i te ‘patoiraa’ i te mau hopoia no ǒ mai i te Atua ra. Ia faaoti papu ïa tatou e haapao maitai i ta tatou mau hopoia Kerisetiano e ia itoito noa tatou i te tavini i te Atua. (Heb. 10:39) Tei ta tatou hoi taviniraa moˈa e ora ˈi aore ra e pohe ai te taata.—Tim. 1, 4:16.

7, 8. (a) Eaha te tauturu mai ia itoito noa tatou i te tavini i te Atua? (b) Ia iti mai to tatou itoito rahi matamua, ia haamanaˈo tatou i te aha no nia ia Iehova e ia Iesu?

7 Eaha te tauturu mai ia ore ia imi i te otoheraa no te haapao i ta tatou mau hopoia? Te hoê ravea faufaa no te aro i tera huru, o te feruri-tamau-raa ïa i te auraa o ta tatou pûpûraa. Ua euhe hoi tatou ia Iehova e rave na mua roa i to ˈna hinaaro. E tapea iho â ïa tatou i ta tatou euhe. (Mat. 16:24) No reira, e uiui tatou i te tahi mau taime: ‘Te faaoti papu noa ra anei au e ora ia au i ta ˈu pûpûraa i te Atua mai to ˈu bapetizoraahia? Aore ra ua iti mai anei to ˈu itoito rahi a mairi ai te tau?’

8 Ia faaite mai te hoê hiˈopoa-maite-raa ia tatou iho e ua iti mai ta tatou taviniraa ia Iehova, mea maitai ïa ia haamanaˈo i te mau parau faaitoito a te peropheta Zephania. Ua na ô oia: “Eiaha ia toaruaru to rima. E puai to te Atua no oe ra, to Iehova, i roto ia oe ra; na ˈna e faaora, na ˈna e mauruuru ia oe ma te oaoa.” (Zeph. 3:16, 17) Ua tupu na mua teie mau parau tamahanahana i nia ia Iseraela i tahito ra, i to ratou hoˈiraa i Ierusalema mai te tîtîraa i Babulonia. E tano atoa râ te reira no te nunaa o te Atua i teie mahana. I te mea e na Iehova te ohipa ta tatou e rave ra, e haamanaˈo ïa tatou e na ˈna e na ta ˈna Tamaiti e tauturu e e faaitoito mai ia haapao i ta tatou mau hopoia no ǒ mai i te Atua ra. (Mat. 28:20; Sal. 29:11) Ia faaitoito tatou i te rave i te ohipa a te Atua, e haamaitai e e tauturu oia ia tatou ia maitai i te pae varua.

‘E mata na i te imi i te basileia’ ma te itoito rahi

9, 10. Eaha ta Iesu i faataa i roto i ta ˈna parabole o te tamaaraa rahi ahiahi, e eaha te haapiiraa e huti mai?

9 Te tamaa ra Iesu i ǒ te hoê raatira Pharisea i horoa ˈi oia i te hoê parabole o te hoê tamaaraa rahi ahiahi. I roto i taua faahohoˈaraa ra, ua faataa oia i te ravea e fatu ai te mau taata rau i te Basileia i te raˈi. Ua faataa atoa oia i te auraa e “otohe.” (A taio i te Luka 14:16-21.) Ua imi te mau manihini o taua parabole ra i te mau otoheraa eiaha e tae i te tamaaraa. Ua parau te hoê e e haere oia e hiˈopoa i te fenua ta ˈna i hoo mai nei. Ua na ô te tahi atu e e hinaaro oia e hiˈo i te puaatoro ta ˈna i hoo mai. Ua parau â te tahi: “I faaipoipo na vau i te vahine, eita hoi au e tia ia haere.” E ere hoi te reira i te otoheraa maitai. I te tanoraa, e hiˈopoa te hoê taata na mua i te fenua aore ra te puaatoro hou e hoo mai ai, aita ïa e ruraa ia na reira i muri aˈe. Eita iho â anei te taata tei faaipoipo mai nei e nehenehe e farii i tera titau-manihini-raa faufaa? Eita tatou e maere i riri roa ˈi te fatu fare o te parabole.

10 O te nunaa taatoa o te Atua te huti mai i te haapiiraa i ta Iesu parabole. Oia hoi eiaha roa ta tatou mau ohipa, mai ta Iesu i faahiti, ia riro ei mea faufaa aˈe i ta tatou taviniraa i te Atua. Ia ore te hoê Kerisetiano e vaiiho i ta ˈna mau ohipa i te parahiraa e au, e iti riirii mai to ˈna itoito i roto i te taviniraa. (A taio i te Luka 8:14.) Ia ore te reira ia tupu, e pee tatou i ta Iesu parau: “E mata na . . . outou i te imi i te basileia o te Atua, e te parau-tia na ˈna.” (Mat. 6:33) Mea mahanahana mau â ia ite e te faaohipa ra te mau tavini a te Atua, te feia apî e paari, i tera aˈoraa faufaa roa! Mea rahi tei faaohie i to ratou oraraa ia rahi atu â to ratou taime i roto i te taviniraa. Ua ite ratou i te oaoa mau e te mauruuru rahi ia mata na i te imi i te basileia ma te itoito rahi.

11. Eaha te faatiaraa Bibilia e faataa ra i te faufaaraa ia tavini i te Atua ma te aau atoa e te itoito rahi?

11 No te faataa i te faufaaraa ia itoito roa i te tavini i te Atua, a tapao na i te hoê ohipa i tupu i roto i te oraraa o Ioasa arii o Iseraela. No to ˈna mǎtaˈu e pau Iseraela ia Arama, ua haere oia e oto ia Elisaia ra. Ua faaue te peropheta ia ˈna ia teˈa na roto i te haamaramarama i te pae o Arama, ei faaiteraa e e pau tera nunaa ia Iehova. E ohipa faaitoito hoi tera i te arii. Ua parau atura Elisaia ia ˈna ia rave i ta ˈna mau ohe e ia tairi i raro i te repo. Ua tairi oia e toru taime. Ua riri Elisaia, no te mea ahiri oia i tairi e pae aore ra e ono taime, e ‘pau roa Arama.’ I teie nei râ, e upootia Ioasa e toru anaˈe taime. Aita oia i manuïa roa no to ˈna ereraa i te itoito rahi. (Arii 2, 13:14-19) Eaha ïa te haapiiraa e huti mai? E haamaitai rahi Iehova ia tatou mai te peu noa e e rave tatou i ta ˈna ohipa ma te aau atoa e te itoito rahi.

12. (a) Eaha te tauturu ia tatou ia itoito noa i te tavini i te Atua noa ˈtu te mau fifi o te oraraa? (b) A faaite mai i te mau maitai ta outou i fanaˈo no te ohipa-noa-raa i roto i te taviniraa.

12 E tamata te mau fifi o te oraraa i to tatou itoito rahi e haapao maitai i te taviniraa i te Atua. Te faaû nei e rave rahi taeae e tuahine i te mau fifi i te pae moni. Te toaruaru nei vetahi no te maˈi ino o te haafifi ra i ta ratou taviniraa ia Iehova. E nehenehe râ tatou pauroa e rave i te tahi mau mea o te atuatu i to tatou itoito rahi a pee maite ai i te Mesia. A tapao na i te tahi mau manaˈo e irava o te tumu parau “Eaha te tauturu ia oe ia pee maite i te Mesia?” A feruri e nafea oe e faaohipa ˈi i te maraa ia oe. Ia na reira oe e haamaitai-mau-hia ˈi oe. E tamǎrû te ohipa-noa-raa i roto i te taviniraa ia tatou, e haamaitai i to tatou oraraa, e e hopoi mai i te hau e te oaoa. (Kor. 1, 15:58) Hau atu â, e tauturu te taviniraa i te Atua ma te aau e puai atoa ia tatou ia tiai ‘ru ia tae mai te mahana o te Atua.’—Pet. 2, 3:12.

E hiˈopoa maite anaˈe ia tatou

13. E nafea e ite ai eaha te auraa no tatou iho e tavini i te Atua ma te aau e puai atoa?

13 Mea maitai ia haamanaˈo e e ere tei te rahiraa hora i roto i te pororaa e itehia ˈi e te tavini ra tatou i te Atua ma te aau e puai atoa. Ua rau te huru tupuraa. E mauruuru roa Iehova i te hoê taata o te poro hoê aore ra e piti hora i te avaˈe, mai te peu e tera te maraa ia ˈna ia au i to ˈna ea. (A hiˈo i te Mareko 12:41-44.) Ia hiˈopoa maite ïa tatou i ta tatou mau ravea e tupuraa no te ite i te auraa no tatou iho e tavini i te Atua ma te aau e puai atoa. Ei pǐpǐ a te Mesia, e hinaaro atoa tatou e faatuea i to tatou manaˈo e to ˈna hinaaro, aore ra huru feruriraa. (A taio i te Roma 15:5.) Eaha ta Iesu fa matamua i roto i to ˈna oraraa? Ua parau oia i te nahoa no Kaperenaumi: “E parau haere â vau i te parau maitai o te basileia o te Atua . . . e tia ˈi, i tonohia mai ai hoi au.” (Luka 4:43; Ioa. 18:37) Ma te haamanaˈo i to Iesu itoito rahi i roto i ta ˈna taviniraa, a hiˈopoa i to outou huru tupuraa no te ite e nehenehe anei e haamaitai atu â i ta outou taviniraa.—Kor. 1, 11:1.

14. E nafea e apiti atu â ˈi i te taviniraa?

14 E turai te hiˈopoa-maite-raa i to tatou huru tupuraa ia tatou ia faaoti e horoa ˈtu â i te taime i roto i te pororaa. (Mat. 9:37, 38) Ei hiˈoraa, e rave rahi tausani taata apî, no oti noa mai ta ratou tau haapiiraa, tei apiti atu â i te pororaa e te oaoa nei i ta ratou taviniraa itoito rahi ei pionie. E hinaaro anei oe e ite atoa i tera oaoa? Ua hiˈopoa te tahi mau taeae e tuahine i to ratou huru tupuraa e ua faaoti e haere i te hoê vahi e hinaaro-rahi-hia te feia poro i te Basileia, i to ratou iho fenua aore ra i te ara. Area te tahi atu, ua haapii ïa i te reo ê no te tauturu i te feia ěê. Mea fifi paha ia apiti atu â i te taviniraa, e haamaitairaa rahi râ te noaa e e nehenehe tatou e tauturu e rave rahi atu â taata ia “ite i te parau mau.”—Tim. 1, 2:3, 4; Kor. 2, 9:6.

Hiˈoraa Bibilia e pee

15, 16. E pee tatou i teihea mau hiˈoraa ei pǐpǐ itoito rahi a te Mesia?

15 Ua aha vetahi tei riro mai ei aposetolo i to te Mesia aniraa e pee ia ˈna? No Mataio, te na ô ra te faatiaraa: “Tia aˈera oia i nia, vaiiho atura i te mau mea atoa, pee maira ia ˈna.” (Luka 5:27, 28) No Petero raua Anederea e taiˈa ra, te taio nei tatou: “Faarue ihora raua i ta raua tau upeˈa i reira ra e ua pee atura ia ˈna.” Ua ite atura Iesu ia Iakobo raua Ioane e ene ra i te upeˈa e to raua metua tane. Ua aha raua i ta Iesu aniraa? “Faarue ihora raua i te bǒti i reira ra e to raua metua, pee atura ia ˈna.”—Mat. 4:18-22.

16 O Saulo, tei riro mai ei aposetolo Paulo, te tahi atu hiˈoraa maitai. E taata hamani ino rahi oia na mua ˈˈe i te mau pǐpǐ a te Mesia, ua taui râ oia e ua riro mai ei “farii maitihia” no te hopoi i te iˈoa o te Mesia. “Ua parau atura [Paulo no nia] ia Iesu Mesia i reira ra, i roto i te mau sunago ra e, o te Tamaiti ïa na te Atua.” (Ohi. 9:3-22) E noa ˈtu te mau ati e hamani-ino-raa atoa ta ˈna i faaruru, aita roa oia i ere i to ˈna itoito rahi.—Kor. 2, 11:23-29; 12:15.

17. (a) E hinaaro outou e aha no te pee i te Mesia? (b) Eaha te mau haamaitairaa ta tatou e fanaˈo no te raveraa i te hinaaro o Iehova ma te aau e puai atoa?

17 E hinaaro iho â tatou e pee ru i te mau hiˈoraa maitai o tera mau pǐpǐ, ma te taupupu ore. (Heb. 6:11, 12) Eaha te mau haamaitairaa ia tutava noa tatou i te pee maite i te Mesia ma te itoito rahi? E oaoa mau tatou i te rave i te hinaaro o te Atua e e mauruuru no te fariiraa i te tahi atu â mau fanaˈoraa taa ê i roto i te taviniraa e hopoia i roto i te amuiraa. (Sal. 40:8; a taio i te Tesalonia 1, 4:1.) A faaitoito ai tatou i te pee i te Mesia, e fanaˈo tatou i te mau haamaitairaa rahi vai maoro mai te hau o te feruriraa, te oaoa, te mauruuru, te farii maitai a te Atua, e te tiaturiraa o te ora mure ore.—Tim. 1, 4:10.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• Ua horoahia mai teihea ohipa faufaa, e e nafea tatou i te reira?

• Ia ara tatou i teihea huru o te taata, e no te aha?

• E rave tatou i teihea hiˈopoa-maite-raa?

• Eaha te tauturu ia tatou ia pee maite i te Mesia?

[Uiraa haapiiraa]

[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 27]

Eaha te tauturu ia oe ia pee maite i te Mesia?

▪ A taio i te Parau a te Atua i te mau mahana atoa e a feruriruri i ta oe e taio.—Sal. 1:1-3; Tim. 1, 4:15.

▪ A pure pinepine no te ani i te tauturu e te aratairaa a te varua o te Atua.—Zek. 4:6; Luka 11:9, 13.

▪ A amui i te feia itoito rahi mau i roto i te taviniraa.—Mas. 13:20; Heb. 10:24, 25.

▪ Ia taa ia oe e e tau ru ta tatou e ora nei.—Eph. 5:15, 16.

▪ Ia taa ia oe e mea ino roa ia imi i te ‘otoheraa.’—Luka 9:59-62.

▪ A feruri tamau i ta oe euhe e te mau haamaitairaa rahi i te taviniraa ia Iehova e te peeraa i te Mesia ma te aau atoa.—Sal. 116:12-14; 133:3; Mas. 10:22.