Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E te mau tane, te auraro ra anei outou i te Mesia ei upoo?

E te mau tane, te auraro ra anei outou i te Mesia ei upoo?

E te mau tane, te auraro ra anei outou i te Mesia ei upoo?

“O te Mesia te upoo o te taata atoa.”—KOR. 1, 11:3.

1. Eaha te faaite ra e e Atua naho Iehova?

 TE PARAU ra te Apokalupo 4:11: “E au te hanahana ia oe, e te Fatu, e te tura, e te mana, na oe hoi i hamani i te mau mea atoa nei, e no to oe hinaaro i mau ai, e i hamanihia ˈi ratou.” No to ˈna tiaraa Atua Poiete, o Iehova te Arii Hau ê o te ao taatoa e e mana to ˈna i nia i te mau mea atoa ta ˈna i poiete. ‘E ere te Atua i te tumu no te anoi noa, no te hau râ.’ Te itehia ra te reira i roto i ta ˈna huru faanahoraa i to ˈna utuafare melahi.—Kor. 1, 14:33; Isa. 6:1-3; Heb. 12:22, 23.

2, 3. (a) O vai ta Iehova i poiete na mua? (b) Eaha te tiaraa o te Tamaiti matahiapo e to ˈna Metua?

2 Hou te mau mea atoa i poietehia ˈi, i vai na te Atua ahia maororaa. Ta ˈna i poiete na mua roa, o te varua ïa parauhia “te Logo” no te mea e Auvaha o ˈna no Iehova. Na roto i te Logo i hamanihia ˈi te tahi atu mau mea. I muri aˈe, ua haere mai oia i te fenua ei taata tia roa tei parauhia Iesu Mesia.—A taio i te Ioane 1:1-3, * 14.

3 Ia au i te Bibilia, eaha te tiaraa o te Atua e o ta ˈna Tamaiti matahiapo? Ma te faaurua e te Atua, te parau maira te aposetolo Paulo: “Teie . . . to ˈu hinaaro, ia haapao outou, e o te Mesia te upoo o te taata atoa nei, e o to te vahine ra upoo, o te tane ïa, e o to te Mesia ra upoo, o te Atua ïa.” (Kor. 1, 11:3) Tei raro aˈe te Mesia i te mana faatere o to ˈna Metua. Mea faufaa roa te tiaraa upoo e te auraroraa ia vai hau e ia naho te mau mea ora maramarama. Noa ˈtu e na roto ia Iesu i ‘hamanihia ˈi te mau mea atoa nei,’ ua titauhia atoa ia auraro oia i te Atua ei upoo no ˈna.—Kol. 1:16.

4, 5. Eaha to Iesu huru aau no nia i to ˈna tiaraa e o Iehova?

4 Eaha to Iesu huru aau i te auraroraa ia Iehova ei Upoo e te haereraa mai i te fenua? Te na ô ra te mau Papai: “O te huru [te Mesia ra o Iesu] no te Atua, e aore oia i parau e haru toroa ia faito atoa oia i te Atua, haapae atura râ i to ˈna iho, rave atura i to te tavini ra huru, i te fanauraa mai ma te huru o te taata nei. E no te mea oia i itea mai te taata nei i te huru, ua faahaehaa oia ia ˈna iho, i te haapao-maite-raa e tae noa ˈtura i te pohe.”—Phil. 2:5-8.

5 Ua auraro haehaa noa Iesu i te hinaaro o to ˈna Metua. Ua parau oia: “Aore e mea e tia ia ˈu iho ia rave; . . . e parau-tia hoi ta ˈu; aita hoi au i imi i to ˈu iho hinaaro, o te hinaaro râ o te Metua o tei tono mai ia ˈu nei.” (Ioa. 5:30) “Aore . . . au i faaea i te rave i te mea e mauruuru ai [to ˈu Metua],” ta ˈna ïa i parau atoa. (Ioa. 8:29) I te pae hopea o to ˈna oraraa i te fenua nei, ua pure oia i to ˈna Metua: “Ua haamaitai au ia oe i te ao nei; ua oti ia ˈu te ohipa ta oe i ho mai na ˈu e rave.” (Ioa. 17:4) Aita mau â Iesu i fifi noa ˈˈe i te fariiraa i te Atua ei Upoo no ˈna.

Ua maitai te Tamaiti no te auraroraa i te Metua

6. Eaha te mau huru faahiahia ta Iesu i faaite?

6 I te fenua nei, ua faaite Iesu e rave rahi huru faahiahia, mai te here rahi no to ˈna Metua. Ua parau oia: “Te hinaaro nei au i te Metua.” (Ioa. 14:31) Ua faaite atoa oia i te here rahi no te mau taata. (A taio i te Mataio 22:35-40.) Mea hamani maitai Iesu e te aupuru, e ere i te mea etaeta e te haavî. Ua na ô oia: “E haere mai outou ia ˈu nei, e te feia atoa i haˈa rahi, e tei teiaha i te hopoia, e na ˈu outou e faaora. A rave mai i tau zugo i nia ia outou, e ia haapiihia outou e au, te mǎrû nei hoi au e te haehaa o te aau: e e noaa hoi te ora [ia outou]. Te mǎrû nei hoi ta ˈu zugo e te mâmâ nei ta ˈu hopoia.” (Mat. 11:28-30) Ua tamahanahana rahi te huru maitai o Iesu e ta ˈna poroi faaitoito i te mau taata atoa e au i te mamoe, tei teimaha iho â râ.

7, 8. I raro aˈe i te Ture, eaha te huru tupuraa o te hoê vahine tapahi, ua aha râ Iesu ia ˈna?

7 A hiˈo na i ta Iesu huru raveraa i te mau vahine. I te roaraa o te tuatapaparaa, e rave rahi tane o tei hamani ino roa i te mau vahine. E parau mau te reira no te mau aratai haapaoraa i Iseraela i tahito. Area Iesu, ua faatura ïa i te vahine. Ua na reira oia i nia i te hoê vahine tapahi 12 matahiti i te maoro. E mauiui rahi to ˈna i te mau rapaau e rave rahi e ua pau roa ta ˈna taoˈa i te imiraa ia maitai o ˈna. Noa ˈtu tera mau tutavaraa atoa, ‘ua rahi to ˈna maˈi.’ I raro aˈe i te Ture, mea viivii oia e te taata atoa e tapea ia ˈna.—Lev. 15:19, 25.

8 I te faarooraa te vahine e te faaora ra Iesu i te maˈi, ua faaô oia i roto i te nahoa e haaati ra ia Iesu. Ua na ô oia: “Ua faatiaia [aore ra tapea] anaˈe au i to ˈna ahu, e ora ïa vau.” Ua na reira oia e ua ora i reira iho. Ua ite o Iesu e eiaha tera vahine e tapea i to ˈna ahu. Aita râ oia i tamaˈi ia ˈna. Ua hamani maitai atu oia. Ua taa ia ˈna ta ˈna i faaruru i tera rahiraa matahiti e to ˈna hinaaro rahi i te tauturu. Ma te aumihi, ua parau Iesu ia ˈna: “E tau tamahine, i ora oe i to faaroo; a haere ma te hau, e ma te ora i to maˈi.”—Mar. 5:25-34.

9. I to te mau pǐpǐ a Iesu tapearaa i te mau tamarii, ua aha Iesu?

9 Mea au na te mau tamarii ia Iesu. I te hoê taime, i to te mau taata afairaa i te mau tamarii ia ˈna ra, ua tamaˈi ta ˈna mau pǐpǐ ia ratou. Ua manaˈo ratou e eita Iesu e hinaaro ia haafifi te mau tamarii ia ˈna. E ere râ tera to ˈna manaˈo. Te na ô maira te faatiaraa Bibilia: “Ia ite atu . . . Iesu, inoino atura, na ô atura [i te mau pǐpǐ], A tuu mai i te tamarii rii ia haere noa mai ia ˈu nei, e eiaha e tapeahia ˈtu; mai ia ratou hoi to te basileia o te Atua.” Hau atu â, “ua rave atura ia ratou, ua hii ihora, ua tuu atura i tana rima i nia iho ia ratou, e ua faaora ˈtura oia ia ratou.” Mea au mau â na Iesu te tamarii e ua farii maitai ia ratou.—Mar. 10:13-16.

10. Mea nafea te noaaraa ia Iesu te mau huru maitatai ta ˈna i faaite?

10 Mea nafea te noaaraa ia Iesu te mau huru maitatai ta ˈna i faaite i te fenua? I to ˈna oraraa i te raˈi hou a riro ai ei taata, ua hiˈopoa oia i to ˈna Metua ehia maororaa e ua haapii mai i to ˈNa mau eˈa. (A taio i te Maseli 8:22, 23, 30.) I te raˈi, ua ite oia i ta Iehova huru faaohiparaa î i te here i to ˈna tiaraa upoo i nia i ta ˈNa mau mea atoa i poiete e ua pee i taua hiˈoraa ra. E na reira anei ïa Iesu ahani e ere oia i te taata auraro? Mea au roa na ˈna e auraro i to ˈna Metua e ua mauruuru Iehova i te hoê Tamaiti mai tera. I te fenua, ua faaite Iesu ma te tia roa i te mau huru faahiahia o to ˈna Metua i te raˈi. Mea fanaˈo ïa tatou i te auraroraa i te Mesia, te Arii ta te Atua i faatoroa no te Basileia i te raˈi!

A pee i te mau huru maitatai o te Mesia

11. (a) Ia tutava tatou i te pee ia vai? (b) No te aha te mau tane o te amuiraa e tutava ˈi i te pee ia Iesu?

11 Mea maitai ia tutava noa te mau melo atoa o te amuiraa Kerisetiano, te mau tane iho â râ, i te pee i te mau huru maitatai o te Mesia. Mai tei tapao-ê-na-hia, te parau ra te Bibilia: “O te Mesia te upoo o te taata atoa.” Mai te Mesia i pee i te Atua mau, to ˈna Upoo, mea tia ia tutava te mau tane Kerisetiano i te pee i te Mesia, to ratou upoo. Ua na reira te aposetolo Paulo i to ˈna riroraa mai ei Kerisetiano. Ua faaitoito oia i to ˈna mau taeae: “Ei pee mai outou ia ˈu mai ia ˈu atoa e pee i te Mesia.” (Kor. 1, 11:1) E ua parau te aposetolo Petero: “I parauhia ˈi . . . outou; i pohe atoa hoi te Mesia iho no outou; e ua vaiiho hoi i te haapaoraa na outou, ia pee outou i to ˈna taahiraa avae.” (Pet. 1, 2:21) Mea faufaa iho â râ ia pee te mau tane i te Mesia no te tahi atu tumu. O ratou te riro mai ei matahiapo e ei tavini tauturu. Ua oaoa Iesu i te peeraa ia Iehova, e oaoa atoa ïa te mau tane Kerisetiano i te peeraa i te Mesia e to ˈna mau huru maitatai.

12, 13. E nafea te mau matahiapo e haapao ˈi i te mau mamoe?

12 E titauhia ia haapii te mau matahiapo o te amuiraa Kerisetiano i te pee i te Mesia. Teie te aˈoraa a Petero i te mau matahiapo: “A faaamu i te nǎnǎ a te Atua i roto ia outou na, . . . eiaha ra no te faaueue, no te hinaaro râ; eiaha no te taoˈa tia ore ra ia noaa, no te tae mau râ o te aau; eiaha ma te faahepo i nia iho i te tufaa a te Atua ra, ei aveia râ outou no [te] nǎnǎ.” (Pet. 1, 5:1-3) Eiaha te mau matahiapo Kerisetiano e haavî, faateretere, faahepo, e e rave ino. Mai te Mesia, e faaitoito ratou i te faaite i te here, te faatura, te haehaa e te hamani maitai i nia i te mau mamoe ta ratou e haapao ra.

13 E taata hara te mau tiaau o te amuiraa, ia ite maite noa ïa ratou i te reira. (Roma 3:23) E titauhia ïa ia haapii mau ratou no nia ia Iesu e ia pee i to ˈna here. Ia feruriruri ratou i ta te Atua e te Mesia haaraa e te taata e ia tutava i te pee ia raua. Te aˈo maira Petero: “Ia faaahuhia outou i te haehaa: e patoi hoi te Atua i tei teot[e]o, e horoa maira i te maitai no tei haehaa.”—Pet. 1, 5:5.

14. E nafea te mau matahiapo e faatura ˈi ia vetahi ê?

14 E mea tia ia faaite te mau tane e hopoia ta ratou i roto i te amuiraa i te mau huru maitatai i nia i te nǎnǎ a te Atua. Te na ô ra te Roma 12:10: “Ei atiraa aroha mau to outou ia outou iho, i te aroha taeae ra; i te faaturaraa ˈtu te tahi i te tahi.” E faatura te mau matahiapo e tavini tauturu ia vetahi ê. Mai te rahiraa o te mau Kerisetiano, eiaha teie mau tane ‘e rave i te tahi mea ma te mârô e te teoteo faufaa ore; ei aau haehaa râ, i te manaˈo haamaitairaa ˈtu te tahi i te tahi eiaha ia ˈna iho.’ (Phil. 2:3) Ia haamaitai ïa ratou ia vetahi ê eiaha ia ratou iho. I te na reiraraa e pee ai ratou i ta Paulo aˈoraa: “E teie nei, o tatou o tei itoito nei, e faaoromai i te paruparu o te itoito ore e tia ˈi, eiaha e faatia i ta tatou iho. E haamauruuru tatou atoa nei ia vetahi ê, ia maitai oia, ia itoito. Aore atoa hoi te Mesia i haamauruuru ia ˈna iho.”—Roma 15:1-3.

‘E faatura i te vahine faaipoipo’

15. Ia nafea te mau tane i ta ratou iho vahine?

15 E hiˈo anaˈe i teie nei i ta Petero aˈoraa i te mau tane faaipoipo. Ua papai oia: “Oia atoa hoi outou, e te mau tane, e parahi [e ta outou iho vahine] ma te ite, i te faaturaraa ˈtu i te vahine, i te farii paruparu.” (Pet. 1, 3:7) E haafaufaa oe i te taata ta oe e faatura ra. E tâuˈa ïa oe i to ˈna mau manaˈo, hinaaro mau, e hiaai e e farii paha oe i te reira aita anaˈe e tumu faufaa e opani ra. Ia na reira ïa te hoê tane i ta ˈna vahine.

16. Eaha ta te Parau a te Atua e faaara ra i te mau tane no nia i te faaturaraa i ta ratou iho vahine?

16 I to ˈna parauraa i te mau tane ia faatura i ta ratou iho vahine, ua faaara atoa Petero: “Ia ore ta outou pure ia mairi,” aore ra ia tapeahia. (Pet. 1, 3:7) E tapao faaite ïa e mea faufaa roa no Iehova te huru raveraa a te hoê tane i ta ˈna vahine. Ia ore oia e faatura ia ˈna, e tapeahia ïa ta ˈna mau pure. Tera râ, ia faatura ˈtu oia, e oaoa e e turu iho â ïa ta ˈna vahine ia ˈna, e ere anei?

17. Ia ineine te hoê tane i te aha no to ˈna here i ta ˈna vahine?

17 No nia i te hereraa i ta ˈna vahine, te aˈo ra te Parau a te Atua: ‘E aroha te mau tane i ta ratou iho vahine e tia ˈi mai ta ratou i aroha i to ratou iho tino. Aore roa hoi e taata i riri i to ˈna iho tino, area e faaamu, e te faaherehere maite, mai ta te Fatu i te ekalesia. . . . E aroha te taata atoa i tana iho vahine, mai te aroha ia ˈna ihora.’ (Eph. 5:28, 29, 33) Ia ineine te mau tane i te aha no to ratou here i ta ratou iho vahine? Ua papai Paulo: “E te mau tane ra, e aroha outou i ta outou [iho] vahine, mai te Mesia atoa i aroha i te ekalesia, e ua horoa ia ˈna iho ei taui.” (Eph. 5:25) Ia ineine mau â te hoê tane i te horoa i to ˈna ora no ta ˈna vahine, mai te Mesia i na reira no vetahi ê. Ia here, aupuru, haapao maitai e ia hamani maitai te tane Kerisetiano i ta ˈna vahine, mea ohie aˈe ïa no ta ˈna vahine ia auraro ia ˈna ei upoo no ˈna.

18. Eaha te tauturu i te hoê tane ia faatura i ta ˈna vahine?

18 E ohipa iti rahi anei no te mau tane ia faatura i ta ratou iho vahine? E ere, eita roa ˈtu Iehova e ani i te tahi mea eita e maraa ia ratou. Hau atu â, e fanaˈo te feia e haamori ra ia Iehova i te puai rahi roa ˈˈe o te ao taatoa, te varua moˈa o te Atua. Ua parau Iesu: ‘Te ite na outou i te horoa i te mea maitai na ta outou tamarii, ino noa ˈi outou na, e rahi atu ïa to outou Metua i te ao ra i te horoa i te varua maitai [aore ra moˈa] i te feia i ani atu ia ˈna.’ (Luka 11:13) Ia pure ratou, e nehenehe te mau tane e ani ia Iehova ia tauturu mai maoti to ˈna varua i roto i ta ratou huru raveraa ia vetahi ê, ta ratou atoa iho vahine.—A taio i te Ohipa 5:32.

19. Eaha ta to muri nei tumu parau e faataa?

19 Oia mau, e hopoia rahi ta te mau tane e haapii e nafea ia auraro i te Mesia e ia pee i ta ˈna huru faaohiparaa i te tiaraa upoo. E te mau vahine ïa, tei faaipoipo iho â râ? E faataa to muri nei tumu parau e nafea ratou ia hiˈo i ta ratou tuhaa i roto i ta Iehova faanahoraa.

[Nota i raro i te api]

^ Ioane 1:1-3: “I vai na te Logo i te matamua ra, i te Atua ra hoi te Logo . . . I te Atua ra hoi oia i te matamua ra. Na [“roto ia ˈna i hamanihia ˈi,” MN] te mau mea atoa nei.”

Te haamanaˈo ra anei outou?

• E pee tatou i teihea mau huru maitatai o Iesu?

• Ia nafea te mau matahiapo i te mau mamoe?

• Ia nafea te hoê tane i ta ˈna vahine?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 16]

A pee ia Iesu ma te faatura ia vetahi ê