Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ta te mahana o Iehova e faaite mai

Ta te mahana o Iehova e faaite mai

Ta te mahana o Iehova e faaite mai

“E tae mai . . . te mahana o te Fatu mai te eiâ . . . e te fenua hoi e te mau ohipa i nia iho, e [“itehia,” MN] ïa.”—PET. 2, 3:10.

1, 2. (a) E nafea teie nei ao ino e mou ai? (b) Eaha te mau uiraa ta tatou e hiˈopoa?

 UA NIUHIA teie nei ao ino i nia i te haavare matamua e e manuïa te taata i te faatere i te fenua ma te faaatea ê mai ia Iehova. (Sal. 2:2, 3) E mau papu anei te tahi mea i niuhia i nia i te haavare? Eita roa ˈtu! E mou anei te ao a Satani mai tera noa? Eita, na te Atua e haamou i te reira mai ta ˈna i hinaaro i te taime ta ˈna i faataa. E faaite roa te haamouraa te Atua i teie nei ao ino i ta ˈna parau-tia e to ˈna here.—Sal. 92:7; Mas. 2:21, 22.

2 Ua papai te aposetolo Petero: “E tae mai . . . te mahana o te Fatu mai te eiâ i te rui ra; e pee ê atu ai teie nei raˈi ma te haruru rahi, e mou hoi te mau mea rii tumu i te veavea rahi, e te fenua hoi e te mau ohipa i nia iho, e [“itehia,” MN] ïa.” (Pet. 2, 3:10) Eaha “teie nei raˈi” e “te fenua” i ǒ nei? Eaha “te mau mea rii tumu” e mou? E eaha te manaˈo o Petero e ‘e itehia te fenua e te mau ohipa i nia iho’? E tauturu te iteraa i te pahonoraa o teie mau uiraa ia tatou ia ineine no te mau mea riaria e fatata i te tupu.

Teie nei raˈi e te fenua e mou

3. Eaha “teie nei raˈi” o te Petero 2, 3:10, e e nafea te reira e pee ê atu ai?

3 Ia faaohipa taipe te Bibilia i te parau “raˈi,” e pinepine no te mau puai faatere ïa tei nia ˈˈe i to ratou mau taata. (Isa. 14:13, 14; Apo. 21:1, 2) Te faahohoˈa ra ‘teie nei raˈi o te pee ê atu’ i te faatereraa a te taata i te totaiete paieti ore. E pee ê atu te reira “ma te haruru rahi,” aore ra “ma te atutu rahi” ia au i te tahi atu Bibilia, te auraa ïa e e mou taue teie nei raˈi.

4. Eaha “te fenua,” e e nafea te reira e haamouhia ˈi?

4 Te faahohoˈa ra “te fenua” i te huitaata tei atea ê i te Atua. I vai na taua mau taata ra i te tau o Noa e ua ninahia e te diluvi i te faaueraa a te Atua. “Te raˈi e te fenua e vai nei, te tapeahia nei ïa e taua parau ra no te auahi ia tae i te mahana haavaraa, i te poheraa o te feia paieti ore.” (Pet. 2, 3:7) Ua nina te diluvi i te feia paieti ore atoa i te hoê noa taime, area te haamouraa i mua nei, e tupu riirii ïa i te roaraa o “te ati rahi.” (Apo. 7:14) I te omuaraa o taua ati rahi ra, e turai te Atua i te mau tia poritita o teie nei ao ia haamou ia “Babulonia Rahi,” no to ˈna riri i tera vahine faaturi i te pae faaroo. (Apo. 17:5, 16; 18:8) E i te pae hopea o te ati rahi, e haamou Iehova i te toea o te ao a Satani i te tamaˈi o Aramagedo.—Apo. 16:14, 16; 19:19-21.

“E mou . . . te mau mea rii tumu”

5. Eaha te mau mea rii tumu taipe?

5 Eaha ‘te mau mea rii tumu e mou’ ta Petero i faahiti? O te mau mea matamua ïa o te faataa ra i te mau huru, haerea, huru raveraa, e fa a teie nei ao paieti ore. Oia atoa ïa ‘te varua o teie nei ao’ o te ‘ohipa puai nei i roto i te feia faaroo ore.’ (Kor. 1, 2:12; a taio i te Ephesia 2:1-3.) Te haaviivii nei tera varua, aore ra “reva,” i te ao a Satani. Te turai nei i te taata ia manaˈo, opua, parau, e ohipa ia au i te huru feruriraa o Satani, ‘te arii mana teoteo e te ahaaha o te reva nei.’

6. E nafea te taata e faaite ai i te varua o teie nei ao?

6 No reira, ma te ite aore ra ite ore, e vaiiho noa te feia tei peehia i te varua o teie nei ao ia Satani ia haamatau i to ratou feruriraa e aau i to ˈna manaˈo e haerea. Ei faahopearaa, e rave ratou mai ta ratou e opua ma te ore e tâuˈa i te hinaaro o te Atua. E ohipa ratou ma te teoteo e te miimii, e orure hau i te mana faatere, e e rave i ‘te hinaaro tia ore o te tino e o te mata.’—A taio i te Ioane 1, 2:15-17. *

7. No te aha tatou e ‘tiai ai i to tatou aau’?

7 Mea faufaa roa ïa ia ‘tiai i to tatou aau’ ma te faaohipa i te paari no ǒ mai i te Atua ia maiti tatou i te hoa, te buka, te faaanaanataeraa, e te afata poroi Web i nia i te Internet! (Mas. 4:23) Ua papai te aposetolo Paulo: “E ara o te riro noa ˈtu outou i te parau paari e te haavare faufaa ore a te hoê taata ˈtu, i te parau tutuu a te taata nei, mai te â rii a teie nei ao ra, aore i au i ta te Mesia.” (Kol. 2:8) Mea ru atu â teie faaueraa a piri mai ai te mahana o Iehova, a tahe roa ˈi “te mau mea rii tumu” a te ao a Satani i “te veavea rahi” o te riri o te Atua. Te haamanaˈo maira te reira i te Malaki 4:1: “Te fatata maira te mahana mai te umu ra i te amaraa; e te feia atoa i teoteo ra, e te feia atoa i rave i te parau ino ra, e riro ïa ei aihere ra; e ama ratou ia tae i taua mahana ra.”

‘E itehia te fenua e te mau ohipa i nia iho’

8. E nafea te fenua e te mau ohipa i nia iho e ‘itehia ˈi’?

8 Eaha te manaˈo o Petero i to ˈna papairaa e ‘e itehia te fenua e te mau ohipa i nia iho’? I te roaraa o te ati rahi, e faaite Iehova i te huru mau o te ao a Satani tei patoi ia ˈNa e to ˈNa Basileia. E tano ïa ia haamouhia te reira. Te tohu ra te Isaia 26:21 i tera tau: “Te haere maira Iehova mai to ˈna ra vahi, e faautua i to te fenua nei i ta ratou hara: e na te fenua e faaite mai i te toto i manii i nia ia ˈna ra, e ore hoi oia e tapoˈi faahou i to ˈna mau taata taparahihia.”

9. (a) Ia haapae tatou i te aha, e no te aha? (b) E faahotu tatou i te aha, e no te aha?

9 I te roaraa o te mahana o Iehova, e faaite te feia tei faaau i teie nei ao e to ˈna varua ino i to ratou huru mau, ma te taparahi roa te tahi i te tahi. E au ra e te haamatau ra e rave rau huru faaanaanataeraa haavî uˈana au-roa-hia i teie mahana i te feruriraa o te taata e rave rahi no te taime e ‘maraa ˈi te rima o te taata i nia i tana taua.’ (Zek. 14:13) Mea faufaa roa ïa ia haapae tatou i te mau mea atoa, mai te mau hohoˈa taviri, buka, hauti video, e te vai ra ˈtu â, o te faatupu i roto ia tatou i te mau huru ta te Atua e riri, mai te teoteo e te au rahi i te haavîraa uˈana! (Sam. 2, 22:28; Sal. 11:5) E faahotu râ tatou i te mau huru maitatai a te varua moˈa o te Atua, o te tauturu ia tatou ia ora ˈtu i te veavea rahi o te riri o Iehova.—Gal. 5:22, 23.

“Te raˈi apî e te fenua apî”

10, 11. Eaha “te raˈi apî” e “te fenua apî”?

10 A taio i te Petero 2, 3:13. “Te raˈi apî,” o te Basileia o te Atua ïa i te raˈi tei haamauhia i 1914 i te hoperaa “to te Etene anotau.” (Luka 21:24) Teie faatereraa arii, o te Mesia o Iesu ïa e to ˈna 144 000 apiti, ua noaa i te rahiraa o ratou ta ratou haamaitairaa i te raˈi. Te faataa ra te Apokalupo i teie feia maitihia ei “oire moˈa ra, ia Ierusalema apî, i te pouraa mai mai ǒ mai i te Atua i nia i te raˈi ra, ua faanehenehehia mai te vahine i faanehenehehia no te faaipoiporaa i tana tane.” (Apo. 21:1, 2, 22-24) O Ierusalema i te fenua te pu o te faatereraa i Iseraela i tahito, o te Ierusalema Apî ïa e ta ˈna vahine faaipoipo te faatereraa o te ao apî. Eita teie oire no te raˈi e ‘pou roa mai,’ e faatere mai râ i te mau ohipa a te fenua.

11 “Te fenua apî,” o te totaiete taata apî ïa i nia i te fenua o te auraro mau nei i te Basileia o te Atua. I te pae hopea, e haamauhia te paradaiso pae varua ta te nunaa o te Atua e fanaˈo nei i to ˈna vairaa mau i nia i te fenua nehenehe a muri aˈe. (Heb. 2:5) E nafea tatou e ô ai i roto i tera ao apî?

A faaineine no te mahana rahi o Iehova

12. No te aha teie nei ao e hitimahuta ˈi ia tae mai te mahana o Iehova?

12 Ua tohu Paulo raua Petero e e tae mai te mahana o Iehova ‘mai te eiâ,’ ma te huna e te manaˈo-ore-hia. (A taio i te Tesalonia 1, 5:1, 2.) E maere atoa te mau Kerisetiano mau, e tiai ra i tera mahana, i te tupu-taue-raa o te reira. (Mat. 24:44) E hitimahuta roa ˈtu â râ to teie nei ao. Ua papai Paulo: “E parau hoi te taata [tei atea ê ia Iehova] e, E hau, e aita e ino, ei reira ra ratou e roohia-noa-hia mai ai e te pohe oioi, mai te vahine hapu ia roohia i te mauiui ra, e e ore roa ratou e ora.”—Tes. 1, 5:3.

13. E nafea tatou e ore ai e vare i te piiraa “E hau, e aita e ino”?

13 O te tahi atu â haavare a te mau demoni te piiraa “E hau, e aita e ino.” Eita râ te mau tavini a Iehova e vare. Ua papai Paulo: “Aore ïa [outou] i roto i te pouri, a roohia mai ai outou e taua mahana ra mai te eiâ ra. E tamarii anaˈe outou no te maramarama, e tamarii no te ao.” (Tes. 1, 5:4, 5) E faaea anaˈe i roto i te maramarama. E faaatea mai râ i te poiri o te ao a Satani. Ua papai Petero: “E au mau here, ua ite na outou i teie nei mau mea, e ara ia outou, ia ore outou ia riro i te haavare a te taata iino ra [oia hoi te mau orometua haavare i roto i te amuiraa Kerisetiano], e hiˈa ihora outou i to outou itoitoraa.”—Pet. 2, 3:17.

14, 15. (a) E nafea Iehova e hamani maitai ai ia tatou? (b) E haamanaˈo maite tatou i teihea mau parau faaurua?

14 Aita noa Iehova e parau maira “e ara” e ua oti atu ai. Te hamani maitai ra oia ia tatou ma te faaite atea mai e ma te faataa roa mai i te mau mea e tupu a muri aˈe.

15 Te tâhitohito ra hoi vetahi i te mau haamanaˈoraa e vai ara noa aore ra aita e tâuˈa ra. E na ô paha ratou, ‘Ahia ˈtura matahiti to matou faarooraa i tena parau.’ Ia haamanaˈo râ ratou e te mârô ra ïa ratou ia Iehova e ta ˈna Tamaiti, eiaha noa râ i te pǔpǔ o te tavini haapao maitai. Ua parau Iehova: “E tiai atu â.” (Hab. 2:3) Ua na ô atoa Iesu: “E ara, aore hoi outou i ite i te hora e tae mai ai to outou Fatu.” (Mat. 24:42) Ua papai atoa Petero: “Mai te aha to outou huru e tia ˈi i te haapao maitai e te paieti; i te tiairaa e te ruraa ˈtu ia tae mai taua mahana o te Atua ra” o Iehova. (Pet. 2, 3:11, 12) Eita roa ˈtu te pǔpǔ o te tavini haapao maitai e te Tino aratai e tâuˈa ore i tera mau parau faufaa!

16. E haapae tatou i teihea huru, e no te aha?

16 O “te tavini ino” hoi tei faaoti e te maoro ra te Fatu. (Mat. 24:48) To roto teie tavini ino i te pǔpǔ ta te Petero 2, 3:3, 4 e faataa ra. Ua papai Petero: “Ia tae i te mau mahana hopea ra, e itea mai ai te feia tâhitohito, i te haapaoraa i to ratou iho hinaaro” ma te faaooo i te feia faaroo e haamanaˈo ra i te mahana o Iehova. Te haapao noa ra ratou i to ratou hinaaro miimii, aita râ e tavini ra i te Atua e e turu ra i to ˈna Basileia. Eiaha roa ˈtu tatou e pee i tera huru faaroo ore atâta! Tera râ, e hiˈo tatou i ‘te faaoromai rahi o to tatou Fatu ei ora’ ma te poro noa i te Basileia e te faariro i te taata ei pǐpǐ. Eiaha tatou e haapeapea uˈana no ta Iehova tarena o te mau tupuraa.—Pet. 2, 3:15; a taio i te Ohipa 1:6, 7.

A tiaturi i te Atua faaora

17. Ua aha te mau Kerisetiano haapao maitai i ta Iesu faaueraa e faarue ia Ierusalema, e no te aha?

17 I muri aˈe i to te nuu Roma tomoraa i Iudea i 66, ua pee te mau Kerisetiano haapao maitai i ta Iesu faaueraa e faarue i te oire o Ierusalema i te taime matamua. (Luka 21:20-23) No te aha ratou i ohipa oioi ai? Ua haamanaˈo hoi ratou i ta Iesu faaueraa. Ua ite mau ratou e e faaruru ïa ratou i te mau tupuraa fifi, ia au i ta te Mesia i faaara na. Ua ite atoa râ ratou e eita roa ˈtu Iehova e faarue i ta ˈna mau tavini taiva ore.—Sal. 55:22.

18. E nafea ta Iesu parau i roto i te Luka 21:25-28 e haaferuri ai ia tatou taitahi i te tiairaa i te ati rahi?

18 E tiaturi roa atoa tatou ia Iehova, o ˈna anaˈe hoi te faaora ia tatou ia faaû teie nei ao i te ati rahi roa ˈˈe o te tuatapaparaa o te taata. I muri aˈe i te haamataraa o te ati rahi, hou râ Iehova e haava ˈi i te toea o teie nei ao, e ‘tarapape te aau o te taata i te mǎtaˈu, e te manaˈoraa i taua mau mea e fatata i te tupu i te ao nei.’ E rurutaina te mau enemi o te Atua, eiaha râ te mau tavini taiva ore a Iehova. E oaoa ratou, ua ite hoi ratou e ua fatata to ratou ora.—A taio i te Luka 21:25-28.

19. Eaha ta to muri iho tumu parau e faataa mai?

19 E oraraa faahiahia mau te tiai maira i te feia o te faataa ê noa mai i teie nei ao e ta ˈna “mau mea rii tumu”! E faataa mai râ to muri iho tumu parau e eita e navai ia haapae noa i te ino no te ora. E titauhia ia faatupu i te mau huru maitatai ta Iehova e au e ia rave i te mau ohipa ta ˈna e farii.—Pet. 2, 3:11.

[Nota i raro i te api]

^ A hiˈo i te Haaferuriraa i nia i te mau Papai, api 175-179, o te faataa ˈtu â ra i te mau huru ta te varua o teie nei ao e faahotu.

E nehenehe anei outou e faataa?

• Eaha te faahohoˈahia ra e . . .

teie nei ‘raˈi e fenua’?

“te mau mea rii tumu”?

“te raˈi apî e te fenua apî”?

• No te aha tatou e tiaturi roa ˈi i te Atua?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 17]

E nafea ia ‘tiai i to aau’ e ia faataa ê noa mai i teie nei ao?

[Hohoˈa i te api 18]

E nafea e faaite ai e te hiˈo ra tatou i ‘te faaoromai rahi o to tatou Fatu ei ora’?