Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ua ite anei outou?

Ua ite anei outou?

Ua ite anei outou?

Eaha te mau “vahi teitei” faahiti-pinepine-hia e te mau Papai Hebera?

Hou rii Iseraela a tomo ai i te Fenua tǎpǔhia, ua parau Iehova ia ratou ia faaore i te mau vahi haamoriraa atoa a to Kanaana e ora ra i reira. Ua faaue oia: “Ia parari roa hoi ta ratou mau ofai i taraihia ra, e haamou roa hoi outou i to ratou mau idolo i faatôhia ra, e rave haapau roa hoi outou i to ratou mau vahi teitei.” (Numera 33:52) Tera mau pu haamoriraa hape, e vahi paha ïa i rapaeau i nia i te mau tupuai aivi aore ra e vahi parahurahu hamanihia i raro aˈe anei i te mau tumu raau aore ra i roto i te mau oire. (Te mau arii 1, 14:23; Te mau arii 2, 17:29; Ezekiela 6:3) I reira, te vai ra te mau fata, te mau pou haamoriraa, te mau tii, te mau fata no te mea noˈanoˈa, e te tahi atu mau mea no te haamoriraa.

Hou te paturaa o te hiero i Ierusalema, i haamori na Iseraela ia Iehova i te mau vahi ta ˈna i farii, parauhia e vahi teitei i roto i te mau Papai. Ua pûpû Samuela peropheta a te Atua i te mau tusia i te “vahi teitei” i te hoê oire aita tatou i ite i te iˈoa i te fenua ra o Zuphe. (Samuela 1, 9:11-14) I te otiraa râ te hiero, ua faaitoito e rave rahi arii taiva ore ia Iehova i te tamâ i te fenua i to ˈna mau “vahi teitei.”—Te mau arii 2, 21:3; 23:5-8, 15-20; Paraleipomeno 2, 17:1, 6.