Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Na vai e faaora i te feia ati e tiaoro ra?

Na vai e faaora i te feia ati e tiaoro ra?

Na vai e faaora i te feia ati e tiaoro ra?

“A ho mai na, e te Atua, i te mau parau au na oe ra na te arii . . . O tei veve ra e ua tiaoro maira, na ˈna ïa e faaora.”—SAL. 72:1, 12.

1. Eaha ta te tupuraa o Davida e haapii maira no nia i te aroha hamani maitai o te Atua?

 MEA mahanahana mau â teie mau parau, i papaihia e Davida arii o Iseraela i tahito! Tau matahiti na mua ˈtu, ua tatarahapa oia i te faaturiraa ia Bate-seba. I reira to Davida taparuparuraa i te Atua: “No te rahi o to oe ra hamani maitai: e parai oe i ta ˈu nei mau hara. . . . Te vai noa nei â to ˈu ino i pihai iho ia ˈu. . . . Inaha, i fanau mai au ma te hara! e i tôhia vau e tau metua vahine ma te ino.” (Sal. 51:1-5) Ma te aroha hamani maitai, te haamanaˈo ra Iehova e e taata hara tatou.

2. Eaha ta te Salamo 72 e faaite ra?

2 Te taa ra ia Iehova to tatou huru tupuraa peapea mau. Mai tei tohuhia râ, na te Arii faatavaihia a te Atua ‘e faaora i tei veve e tiaoro mai, e tei ati ra e aita o ˈna e tauturu. E faaherehere oia i tei paruparu e tei veve, e faaora hoi oia i te feia taoˈa ore.’ (Sal. 72:12, 13) E nafea te reira e tupu ai? Te pahono maira te Salamo 72, o te faatia ra i te faatereraa a Solomona, te tamaiti a Davida. Te faaite atea ra teie himene e nafea te faatereraa a Iesu Mesia, te Tamaiti a te Atua, e faaora ˈi i te huitaata i te ati.

Faaiteraa atea i te faatereraa a te Mesia

3. Ua ani Solomona i te aha, e eaha ta te Atua i horoa ˈtu?

3 I muri aˈe i to Solomona faaariiraahia, ua horoa ˈtu Davida ruhiruhia i te tahi mau faaueraa papu ta Solomona i haapao maite. (Arii 1, 1:32-35; 2:1-3) Ua fa ˈtura Iehova ia Solomona na roto i te moemoeâ i te na ôraa ˈtu: “A ani mai i ta ˈu e horoa ˈtu na oe.” Hoê noa aniraa ta Solomona: “Ei aau ite ta oe e ho mai no to tavini ra, ia tia ia parau i teie nei feia, ia ite au i te maitai e te ino.” Ei pahonoraa i ta Solomona aniraa haehaa, ua horoa ˈtu te Atua i ta ˈna i ani e hau atu â.—Arii 1, 3:5, 9-13.

4. Eaha ta te hoê arii vahine o to ˈna ra tau i parau no nia i te faatereraa a Solomona?

4 Maoti te haamaitairaa a Iehova i faatupu ai te faatereraa a Solomona i te hau e te ruperupe rahi aˈe i ta te faatereraa atoa o te fenua i ite. (Arii 1, 4:25) Ua haere roa ˈtu te arii vahine no Seba e to ˈna taata e rave rahi e hiˈo mai te aha te faatereraa a Solomona. Ua parau oia ia Solomona: “E parau mau â ta ˈu i faaroo i to ˈu ra fenua . . . Te toe nei te rahi i te parau aore â i faaitehia mai ia ˈu: ua hau ê atura to oe paari e to oe mana i tei faaitehia mai ia ˈu nei.” (Arii 1, 10:1, 6, 7) E paari rahi aˈe râ ta Iesu i faaite, tei parau ma te tano no ˈna iho: “Inaha, e rahi teie ia Solomona.”—Mat. 12:42.

Faaoraraa a te Solomona Rahi

5. Eaha ta te Salamo 72 e faataa ra e e faaite atea ra?

5 E hiˈopoa anaˈe i te Salamo 72 no te ite i te mau haamaitairaa a te faatereraa a Iesu Mesia, te Solomona Rahi. (A taio i te Salamo 72:1-4.) Te faataa ra teie salamo i to Iehova manaˈo i te faatereraa arii a ta ˈna Tamaiti, “te Arii no te hau” o Iesu Mesia. (Isa. 9:6, 7) I raro aˈe i te aratairaa a te Atua, ‘e haava te Solomona Rahi i tei haehaa e e faaora i te tamarii a tei veve.’ E faatereraa hau e te parau-tia ta ˈna. I to Iesu parahiraa i te fenua, ua faaite atea oia eaha ta ta ˈna Faatereraa tausani matahiti i mua nei e faatupu.—Apo. 20:4.

6. Ua faaite atea Iesu i teihea mau haamaitairaa a te faatereraa a te Basileia?

6 E hiˈo mai tatou i te tahi mau ohipa a Iesu Mesia o te faaite mai eaha ta ˈna e rave no te huitaata ia au i te Salamo 72. Ua maere iho â tatou i to ˈna aumihi rahi i te feia e mauiui ra. (Mat. 9:35, 36; 15:29-31) Ei hiˈoraa, ua haere atu te hoê lepera ia Iesu ma te taparu: “Ia tia ia oe ra, e mâ vau ia oe.” Ua pahono Iesu: “Ua tia ïa ia ˈu, ia mâ oe.” Ua ora mau â tera taata! (Mar. 1:40-42) I muri aˈe, ua farerei Iesu i te hoê vahine ivi ua pohe ta ˈna tamaiti fanau tahi. “Aroha ˈtura” Iesu e ua na ô, “A tia.” Ua na reira iho â te tamaiti ra. Ua ora faahou mai oia!—Luka 7:11-15.

7, 8. Eaha te tahi mau faaiteraa i te mana faaora o Iesu?

7 Ua horoa Iehova i te mana ia Iesu no te faatupu i te mau semeio, mai no ‘te hoê vahine hoê ahuru e piti tiahapa matahiti i te poheraa i te tapahi.’ E mauiui “rahi to ˈna i te mau rapaau e rave rahi, e ua pau roa ta ˈna taoˈa,” ua rahi roa ˈtu â râ to ˈna maˈi. Ua haere atura te vahine na roto i te nahoa e ua tapea ia Iesu. Ua ofati ïa oia i te Ture no te vahine tei “zubihia,” aore ra pohehia i te maˈi avaˈe. (Lev. 15:19, 25) Ua ite atura Iesu e e mana tei pûpû atu i rapae ia ˈna e ua ui o vai tei tapea ia ˈna. ‘Ma te mǎtaˈu e te rurutaina, ua tipapa ihora te vahine i raro i mua ia ˈna, ua faˈi atura i te parau mau.’ Ua taa ia Iesu e ua faaora Iehova i taua vahine ra, ua hamani maitai oia ia ˈna i te na ôraa ˈtu: “E tau tamahine, i ora oe i to faaroo; a haere ma te hau, e ma te ora i to maˈi.”—Mar. 5:25-27, 30, 33, 34.

8 Maoti te mana faaora o Iesu no ǒ mai i te Atua, ua ora te feia maˈi e ua maere roa atoa te feia mataitai. Ei hiˈoraa, e rave rahi tei maere i to ratou iteraa ia Iesu ia faaora i te taata hou to ˈna horoaraa i ta ˈna Aˈoraa tuiroo i nia i te mouˈa. (Luka 6:17-19) I to Ioane Bapetizo tonoraa e piti vea e imi i te haapapuraa e o Iesu te Mesia, ua ite raua ia ˈNa i ‘te faaoraraa i te taata maˈi e rave rahi, e te mauiui rahi, e te varua ino; e te horoa ra i te ora i te matapo e rave rahi.’ Ua parau atura Iesu ia raua: “A haere a parau atu ia Ioane, i ta orua i faaroo e ta orua i ite iho nei; e te roaa nei te ite i te matapo, te haere nei te pirioi, te tamâhia nei te lepera, te faaroo nei te turi, te faatiahia nei tei pohe, e te parauhia nei te evanelia i te taata rii.” (Luka 7:19-22) Ua faaitoito mau â teie poroi ia Ioane!

9. Te faaite atea ra ta Iesu mau semeio i te aha?

9 To Iesu faaoreraa i te mauiui i te roaraa o ta ˈna taviniraa i te fenua, no te hoê taime poto noa ïa. Ua pohe hoi te feia ta ˈna i faaora aore ra i faatia mai, i muri aˈe. Te faaite atea ra râ ta Iesu mau semeio i rave i te fenua, i te faaoraraa mure ore ta te huitaata e fanaˈo i raro aˈe i ta ˈna faatereraa Mesia.

E paradaiso i te fenua to mua nei!

10, 11. (a) Mai te aha te maoro o te mau haamaitairaa a te Basileia e te huru o ta Iesu faatereraa? (b) O vai tei te paradaiso e te Mesia, e e nafea oia e ora ˈi e a muri noa ˈtu?

10 A tamata na i te feruri mai te aha te oraraa i roto i te paradaiso i te fenua. (A taio i te Salamo 72:5-9.) E fanaˈo te feia e haamori i te Atua mau hoê roa i te oraraa i roto i te paradaiso a vai noa ˈi te mahana e te avaˈe, oia hoi a muri noa ˈtu! E riro Iesu Mesia ei Arii o te tamǎrû “mai te ûa i nia i te aihere motu apî ra; e mai te tuâ ûa e faararirari i te fenua.”

11 A feruri ai outou i te tupuraa o teie salamo, ua putapû to outou aau i te tiaturiraa e ora e a muri noa ˈtu i roto i te paradaiso i te fenua, e ere anei? Ua oaoa roa te taata ino tei patǐtǐhia i to Iesu parauraa ia ˈna: “Ei paradaiso ïa oe e o vau atoa.” (Luka 23:43) I te roaraa o te Faatereraa tausani matahiti a Iesu, e faahoˈihia mai tera taata i te ora. Ia auraro oia i te faatereraa a te Mesia, e ora ïa oia i te fenua e a muri noa ˈtu ma te oaoa e te ea maitai roa.

12. I te roaraa o te Faatereraa tausani matahiti a te Mesia, e fanaˈo te feia parau-tia ore tei faatiahia mai i teihea ravea?

12 Ia faatere te Solomona Rahi o Iesu Mesia “e tupu roa ˈi te parau-tia.” (Sal. 72:7) E rahi mau â ta ˈna aupuru î i te here, mai ta ˈna i faaite i te fenua. I roto i te ao apî ta te Atua i fafau, e fanaˈo atoa “te feia parau-tia ore” tei faatia-faahou-hia mai i te ravea î i te here e haapao i te mau ture aveia a Iehova, a ora ˈtu ai. (Ohi. 24:15) Eita mau â te feia e patoi i te auraro i te mau titauraa a te Atua e faatiahia ia ora noa, a fifi atu ai te hau o te ao apî.

13. E faatere te Basileia i te aha, e no te aha te hau e ore roa ˈi e haafifihia?

13 E faatere te Solomona Rahi i te fenua taatoa ia au i teie mau parau: “E riro oia ei arii mai te tahi miti e tae noa ˈtu i te tahi miti, e mai te pape [Eupharate] ra e tae noa ˈtu i te hopea o te fenua. To te medebara ra, e piˈo ïa i raro ia ˈna, e mitimiti to ˈna mau enemi i te vari.” (Sal. 72:8, 9) E faatere mau â Iesu Mesia i te fenua taatoa. (Zek. 9:9, 10) Te feia o te haafaufaa i ta ˈna faatereraa e te mau haamaitairaa a te reira, ‘e piˈo ïa i raro’ no te auraro atu ma te aau tae. Area te feia hara tatarahapa ore, e tâpû-ê-hia ïa noa ˈtu e ‘hoê hanere matahiti to ratou.’ (Isa. 65:20) ‘E mitimiti ratou i te vari.’

To Iesu aumihi ia tatou

14, 15. Eaha te faaite ra e te taa ra ia Iesu te huru aau o te taata e ‘na ˈna e faaora i tei veve e tiaoro mai’?

14 Mea aroha roa te huitaata hara, o te hinaaro mau ra i te tauturu. E tiaturiraa râ to tatou. (A taio i te Salamo 72:12-14.) Te aumihi ra Iesu te Solomona Rahi ia tatou, te taa ra hoi ia ˈna to tatou tiaraa taata hara. Hau atu â, ua mauiui oia no te parau-tia, e ua vaiiho te Atua ia ˈna ia faaruru roa ˈtu i te mau tamataraa. Inaha, no to Iesu ahoaho rahi, “mai te toto putua ra to ˈna hou i te mairiraa i raro i te repo”! (Luka 22:44) I muri aˈe, i nia i te pou haamauiuiraa, ua tuô oia: “E tau Atua, e tau Atua, eaha oe i faarue mai ai ia ˈu?” (Mat. 27:45, 46) Noa ˈtu te mau mea atoa ta ˈna i faaruru, e noa ˈtu te tutava-hope-raa Satani i te haafariu ê ia ˈna ia Iehova, ua tapea Iesu i to ˈna taiva ore i te Atua ra o Iehova.

15 Te ite ra iho â Iesu i to tatou mauiui e ‘na ˈna e faaora i tei veve e tiaoro mai, e tei ati ra e aita o ˈna e tauturu.’ Ma te tapitapi î i te here mai to ˈna Metua, e ‘faaroo Iesu i te feia haehaa’ e e ‘rapaau i te feia aau paruparu e e taamu i to ratou mau puta.’ (Sal. 69:33; 147:3) E tia ia Iesu ‘ia aroha mai ia tatou i to tatou mau paruparu nei, i ati hoi oia i te mau mea atoa mai ia tatou nei.’ (Heb. 4:15) Auê te au e te iteraa e te faatere nei te Arii ra o Iesu Mesia i nia i te raˈi e te hinaaro ru ra oia e faaore i te mauiui o te taata!

16. No te aha Solomona i aumihi ai i to ˈna mau taata?

16 No to ˈna paari e haroaroa, ua ‘faaherehere Solomona i tei paruparu.’ Ua farerei atoa oia i te mau tupuraa peapea e te mauiui mau. Ua mafera to ˈna taeae o Amanona i to ˈna tuahine o Tamara e ua rave Abasaloma te tahi atu taeae to ˈna ia haapohehia Amanona no ta ˈna ohipa ino. (Sam. 2, 13:1, 14, 28, 29) Ua haru Abasaloma i te terono o Davida, aita râ ta ˈna opuaraa i manuïa, ua haapohehia oia e Ioaba. (Sam. 2, 15:10, 14; 18:9, 14) I muri aˈe, ua tamata Adonia te tahi atu taeae o Solomona i te haru i te tiaraa arii. Ahani oia i manuïa, ua pohe ïa Solomona. (Arii 1, 1:5) Ua taa ia Solomona te mauiui o te taata, ia au ïa i ta ˈna i pure i te avariraa o te hiero o Iehova. Ua pure te arii no nia i to ˈna mau taata: ‘Te taata atoa tei ite i to ˈna iho ino e to ˈna iho ati. A faaore Iehova i te hara e a faaau mai i te utua tei au i ta ˈna atoa ra mau parau.’—Par. 2, 6:29, 30.

17, 18. Te faaruru nei te tahi mau tavini a te Atua i teihea ati, e eaha tei tauturu ia ratou ia faaoromai?

17 E faahopearaa paha ‘to tatou iho ati’ no te tahi mau mea i tupu na i roto i te oraraa. Te papai ra Raina, * te hoê Ite no Iehova e 30 matahiti: “Mea rahi te tumu no te oaoa, e pinepine râ vau i te haama e i te haafaufau i to ˈu oraraa na mua ˈˈe. E peapea roa vau, a hinaaro atu ai e taˈi mai te mea ra e no inanahi ra te tupuraa te fifi. E faatupu noa te mau mea eita e moe i te mau manaˈo teimaha faahapahapa e mea faufaa ore au.”

18 Mea rahi te tavini a te Atua o te manaˈo nei mai teie, eaha râ te tauturu ia ratou ia noaa te puai no te faaoromai? Te na ô ra Raina: “Te oaoa nei au maoti te mau hoa mau e te mau taeae e tuahine o te amuiraa. Te tutava atoa ra vau i te tiatonu i te mau parau fafau a Iehova no te tau a muri aˈe, e te tiaturi nei au e e riro ta ˈu tiaororaa i te tauturu ei tiaororaa oaoa.” (Sal. 126:5) Mea faufaa ia tiaturi tatou i te Tamaiti a te Atua, ta ˈna Arii i faatoroa. Teie tei tohuhia no ˈna: “E faaherehere oia i tei paruparu ra e tei veve, e faaora hoi oia i te feia taoˈa ore ra. E faaora oia ia ratou i te haavare e te rave ino ra, e to ratou toto e riro ei mea taoˈa na ˈna.” (Sal. 72:13, 14) E parau mahanahana mau â teie!

E ao apî maa rahi te tiai maira

19, 20. (a) Ia au i te Salamo 72, eaha te fifi ta te faatereraa a te Basileia e faaafaro? (b) E haamauruuru tatou ia vai no te faatereraa a te Mesia, e eaha to outou manaˈo i ta te reira e faatupu?

19 A feruri â na i te oraraa o te feia tia i roto i te ao apî a te Atua ia faatere te Solomona Rahi. Teie tei fafauhia mai: “E riro hoi e maa sitona tei te fenua i nia i te tupuai o te mau mouˈa ra, e tei tupu.” (Sal. 72:16) Eita iho â te maa sitona e tupu i nia i te tupuai mouˈa. Te haapapu nei râ teie irava e e hotu rahi te fenua, ‘mai i Lebanona,’ tei hotu rahi na i te tau a faatere ai Solomona. A hiˈo na! Aita e oˈe, aita e navai ore i te maa, e aita e pohe poia faahou! E fanaˈo te taatoaraa i “te oroa amuraa maa maitatai.”—Isa. 25:6-8; 35:1, 2.

20 E haamauruuru tatou ia vai no teie mau haamaitairaa atoa? Na mua roa i te Arii mure ore e te Faatere o te ao taatoa, te Atua ra o Iehova. E apiti mau â tatou paatoa i to tatou reo ma te oaoa i te tuhaa hopea o teie himene nehenehe e te mahanahana: “E vai â to ˈna iˈoa [to te Arii o Iesu Mesia] e a muri noa ˈtu! e vai â to ˈna iˈoa mai te mahana ra! e maitai te taata atoa ia ˈna, e e hope te mau fetii atoa o te fenua nei i te haamaitai ia ˈna. Ia haamaitaihia te Atua, te Atua o Iseraela, o Iehova, oia anaˈe ra tei rave i te mau mea taa ê ra; ia haamaitaihia hoi to ˈna iˈoa hanahana e a muri noa ˈtu: ia faaîhia hoi te mau fenua atoa i to ˈna hanahana; Amene, e Amene.”—Sal. 72:17-19.

[Nota i raro i te api]

^ Ua tauihia te iˈoa.

Eaha ta outou e pahono?

• Te faaite atea ra te parau tohu o te Salamo 72 i te aha?

• O vai te Solomona Rahi, e e faatere oia i te aha?

• Eaha ta outou iho i au no nia i te mau haamaitairaa i tohuhia i roto i te Salamo 72?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 25]

Te faaite atea ra te ruperupe a faatere ai Solomona i te aha?

[Hohoˈa i te api 26]

E hoona te tutavaraa atoa no te ora i roto i te paradaiso ia faatere te Solomona Rahi