Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Tobi si nga Xaíque stitu, Cristu

Tobi si nga Xaíque stitu, Cristu

Tobi si nga Xaíque stitu, Cristu

«Cadi chuʼlaʼdxi tu guni cabe laatu xaíque purti tobi si nga xaíque stitu, ne laa nga Cristu.» (MAT. 23:9, 10)

1. Tuu nga naca Xaíque stiʼ ca testigu stiʼ Jiobá, ne xiñee.

 CA YUʼDUʼ ni nacaʼ zinándacaʼ Cristu nápacaʼ binni guidxilayú casi xaíque sticaʼ, casi papa ni nuu Roma, ne zacaca runi xcaadxi religión. Peru ca testigu stiʼ Jiobá qué gápacaʼ ti binni guidxilayú casi xaíque; laacabe zinándacabe Xiiñiʼ Dios, ne de laabe nga bizeeteʼ Jiobá lu diidxaʼ riguixhená riʼ: «¡Laguuyaʼ! Maʼ bidieeʼ laabe casi testigu [...], casi xaíque ne casi tuuxa ni runi mandar para ca grupu stiʼ ca guidxi ca» (Isa. 55:4). Lade ca xpinni Dios ni nuu lu guidubi naca Guidxilayú nuu ca xpinni Cristu ni bibí pur espíritu santu ne cani zeeda gaca casi «xcaadxi dendxu», laacabe rinándacabe ni maʼ gulí si Jiobá gaca Xaíque stícabe (Juan 10:16). Casi na ca diidxaʼ guníʼ Jesús ca, «tobi si nga xaíque stitu, ne laa nga Cristu» (Mat. 23:10).

Ángel ni naca príncipe stiʼ Israel

2, 3. Ximodo gucané Xiiñiʼ Dios guidxi Israel.

2 Stale iza ante guzulú neza binni ridagulisaa stiʼ ca xpinni Cristu, Jiobá bidii ti ángel para chiné guidxi Israel. Gulee si Dios guidxi Israel de Egipto gúdxibe laa: «Chiguseendaʼ ti ángel nezaluluʼ para gapa lii neza cheluʼ ne para guluíʼ lii lugar ra maʼ guluaaʼ listu para lii. Bicadiaga laabe ne bizuubaʼ stiidxabe. Cadi gucaaluluʼ laabe, purtiʼ qué zutidiláʼdxibe donda stitu; purtiʼ zinebe laʼyaʼ ndaaniʼ ladxidoʼbe» (Éxo. 23:20, 21). Tuu nga ángel que yaʼ. Cumu guníʼ Jiobá: «Laabe zinebe laʼyaʼ» la? nuu stale razón para guiníʼ íquenu caniʼbe de tobi lucha Xiiñibe.

3 Cani maʼ bizéʼtenu ca cusihuínnicani binibiáʼcabe Xiiñiʼ Dios casi Miguel, ante gueeda lu Guidxilayú. Libru stiʼ Daniel ruzeeteʼ labe, «príncipe stiʼ [Israel]» (Dan. 10:21). Ne discípulo Judas bizeeteʼ ti cosa ni bisihuinni maca racané Miguel xquidxi Dios dede ante guibani Daniel. Dxi guti Moisés gucalaʼdxiʼ Binidxabaʼ niquiiñeʼ xcuérpube para ñuni cosa dxabaʼ, zándaca para nucaabe ca israelita ñuni adorarcaʼ Moisés. Peru ángel Miguel bicueeza laabe de ñúnibe ni. Judas bizeeteʼ lu carta ni bicaa «dxi udinde né ángel Miguel binidxabaʼ runi xcuerpu gueʼtu Moisés, qué [nidindenebe] laa sínuque gudxi be laa: “Ladxi ná [Jiobá] rusaana lii”, neca naca nda be ángel ni jma nandxóʼ» (Jud. 9). Gudiʼdiʼ si ngue, ante cúʼcabe leʼ guidxi Jericó, Miguel, «príncipe stiʼ ca binni nanda guiibaʼ stiʼ Jiobá» bihuinni nezalú Josué para gábibe laa nuu Jiobá para gacané laa (biindaʼ Josué 5:13-15). Gudiʼdiʼ si stale iza despué, maʼ ca dxi stiʼ Daniel, Miguel, ti ángel ni jma nandxóʼ yegacanebe sti ángel ni bicueeza ti demonio nabé nadipaʼ laa ora ziné caadxi diidxaʼ nabé risaca para Daniel (Dan. 10:5-7, 12-14).

Beeda gácabe Xaíque ni maca bieeteʼ gueeda

4. Xi diidxaʼ riguixhená ni caníʼ de modo gueeda Mesías que gucuaa Daniel.

4 Ante gucaalú demonio que ángel ni maʼ bizéʼtenu ca la? Jiobá biseendaʼ ángel Gabriel para gabi Daniel tobi de ca diidxaʼ riguixhená ni caníʼ de padxí gueeda «Mesías Xaíque que» (Dan. 9:21-25). a Chupa chonna beeu ante guiluxe iza 29, biáʼsipeʼ ca dxi maca bieeteʼ lu ca diidxaʼ riguixhená que, biaba espíritu santu luguiáʼ Jesús dxi guluunisa Juan laa, ne zaqué gúcabe Mesías o Cristu ni gulí Dios (Mat. 3:13-17; Juan 1:29-34; Gál. 4:4). Ne maca nexheʼ gueeda gácabe ti Xaíque ne guirutiʼ qué zanda gaca casi laabe.

5. Ximodo bisihuinni Jesús naca Xaíque dxi bicheeche diidxaʼ.

5 Dede dxi bizulú Jesús bicheeche diidxaʼ bisihuinni laa nga Xaíque ni maca bieeteʼ gueeda, «Mesías Xaíque que». Caadxi dxi despué de guyuunisa Jesús bizulú gupa xpinni ne biʼniʼ primé milagru stiʼ (Juan 1:35–2:11). Bicheechenebe ca discípulo stibe stiidxaʼ Reinu ndaaniʼ guidxi Israel (Luc. 8:1). Cadi bisiidisibe laacaʼ gucheechecaʼ diidxaʼ ne gusiidicaʼ binni, sínuque gúcabe ti ejemplu de ximodo naquiiñeʼ gúnicaʼ ni (Luc. 9:1-6). ¡Nabé sicarú ejemplu ni bisaanabe para ca binnigola ni nuu ndaaniʼ xquidxi Dios ca dxi stinu riʼ!

6. Ximodo bisihuinni Jesús naca ti Pastor ne Xaíque.

6 Jesús guníʼ sti cosa ni runi casi xaíque ora bichaaga laa ne ti pastor ni nadxii ca dendxuʼ stiʼ. Neza Oriente Medio, ca pastor ca rizanírucaʼ nezalú ca dendxuʼ sticaʼ. Ti libru ruzeeteʼ sicaríʼ de ca pastor ca: «Rizanírube cadi para si guluiʼbe laacame paladu sácame, sínuque rúnibe ni para gúʼyabe pa zanda tiidícame ne pa gastiʼ zazaacacame. [...] Pastor riʼ riquiiñeʼ ti vara ni rábicabe cayado para ganda gucueeza ca dendxuʼ que para cadi guireechucaʼ ne chiné laacame ra nuu guixi gaʼ, ne laaca riquiiñebe ni para gulabe laacame de ca maniʼ duxhuʼ» (The Land and the Book [Guidxilayú ne libru], stiʼ William M. Thomson). Jesús dxandíʼ guca ti Pastor ne Xaíque. Ngue runi guniʼbe: «Naa nga pastor chaʼhuiʼ. Pastor ni nachaʼhui la? zudii xpida pur ca dendxu stiʼ. [...] Runebiaʼya ca dendxu stinneʼ ne rucaa diaga ca naa, ne rizá nanda ca naa» (Juan 10:11, 27). Ne bihuinni rúnibe ni guiniʼbe, purtiʼ bidiibe xquendanabánibe pur ca xpínnibe ne despué de ngue gundisaʼ Jiobá laabe de lade gueʼtuʼ ne bidii laabe «aca be xaíque sti iráʼ ne ulá be binni» (Hech. 5:31; Heb. 13:20).

Ruuyabe dxiiñaʼ raca ndaaniʼ neza binni ridagulisaa

7. Xi riquiiñeʼ Jesús para guʼyaʼ dxiiñaʼ raca ndaaniʼ neza binni ridagulisaa.

7 Biasa si Jesús de lade gueʼtuʼ ne ante guibiguétabe ra nuu Bixhózebe gúdxibe ca discípulo stibe ca diidxaʼ riʼ: «Irá xixé ni nuu ibáʼ ne ni nuu guidxilayú ma nexhe ladxi nayaʼ» (Mat. 28:18). Dios bisaana lu nabe gudiibe espíritu santu ca xpínnibe para gacaneni laacaʼ chuʼcaʼ naguidxi lu ni runi crecaʼ (Juan 15:26). Ne zacá bíʼnibe ni dxi bisábabe espíritu santu luguiáʼ ca xpínnibe lu saa Pentecostés ni guca lu iza 33, ne dxiqué nga bizulú neza binni ridagulisaa stiʼ ca xpinni Cristu (Hech. 2:33). Ne laaca biʼniʼ Jiobá Xiiñiʼ Xaíque stiʼ neza binni ridagulisaa (biindaʼ Efesios 1:22 ne Colosenses 1:13, 18). Dede dxiqué caquiiñeʼ Jesús espíritu santu ne ca ángel ni «ruzuuba ca stiidxa be» dede guibáʼ para gábibe ca neza binni ridagulisaa xi naquiiñeʼ gúnicaʼ (1 Ped. 3:22).

8. Xi biquiiñeʼ Cristu lu primé siglu que para biluíʼ ca xpinni xi naquiiñeʼ gúnicaʼ, ne xi riquiiñebe yanna.

8 Cristu laaca biquiiñeʼ espíritu santu para gudii «gracia binni para guni xhiiña» ndaaniʼ neza binni ridagulisaa, nuu de laacaʼ para gácacaʼ «pastor, ne xcaadxi para gaca maistru» (Efe. 4:8, 11). Apóstol Pablu bidii conseju riʼ ti grupu de xpinni Cristu ni naca binnigola: «Lagapa laca laatu ne lagapa ca xpinni Cristu ni bisaana Espíritu Santu laatu gapa tu, casi rapa pastor dendxu stiʼ» (Hech. 20:28). Dxiqué, guiráʼ ca binnigola ni guyuu dxiqué, gúcacaʼ xpinni Cristu ni bibí pur espíritu santu. Laaca guyuu ti Grupu ni Zaniruʼ, lade grupu que guyuu ca apóstol ne ca binnigola de Jerusalén ne laacabe nga biquiiñeʼ Cristu para biluíʼ ca xpinni ni bibí pur espíritu santu ni nabani lu Guidxilayú xi naquiiñeʼ gúnicaʼ (Heb. 2:11; Hech. 16:4, 5). Lu ca últimu dxi riʼ maʼ bisaana Rey Jesús «irá ni napa» lu Guidxilayú riʼ lu náʼ «mozo ni nuu xpiaani ne ni runi jneza» ne lu náʼ Grupu ni Zaniruʼ ni riníʼ pur mozo ca para gápacaʼ cani (Mat. 24:45-47). Ca xpinni Cristu ni bibí pur espíritu santu ne cani zeeda gaca de xcaadxi dendxuʼ ca, nánnacaʼ cayúnicaʼ ni na Cristu, Xaíque sticaʼ ora gúnicaʼ ni na Grupu ni Zaniruʼ.

Jesús bizulú dxiiñaʼ de guireeche diidxaʼ

9, 10. Xi biʼniʼ Cristu para gunda bireeche diidxaʼ ndaaniʼ xcaadxi guidxi.

9 Dede dxi bizulú dxiiñaʼ de guireeche diidxaʼ ne de guiziidiʼ binni, Jesús peʼ biiyaʼ ximodo naquiiñeʼ gaca ni. Ne gudíxhebe modo guireeche diidxaʼ lu guidubi naca Guidxilayú. Dxi bicheeche Jesús diidxaʼ, gudxi ca apóstol stiʼ ca diidxaʼ riʼ: «Cadi che tu ra nuu cani cadi judíu, ne cadi guiuu tu xquidxi ca samaritanu. Laché ra nuu cani za de Israel, cani ruluíʼ dendxu ni cananiti. Ne lagabi laaca ma zeda dxiña dxi guni mandar Dios» (Mat. 10:5-7). Laacabe bizuubacabe stiidxaʼ Jesús, ngue runi bicheechecabe diidxaʼ ne stale gana lade ca judíu ne lade cani cadi judíu ne jmaruʼ si bíʼnicabe ni lu iza 33 dxi guca saa Pentecostés (Hech. 2:4, 5, 10, 11; 5:42; 6:7).

10 Despué biquiiñeʼ Jesús espíritu santu que para gacané ca xpinni gucheechecaʼ diidxaʼ jma ne chindacaʼ dede ra nuu ca samaritanu ne ndaaniʼ xcaadxi guidxi (Hech. 8:5, 6, 14-17; 10:19-22, 44, 45). Para ganda guireeche diidxaʼ ra nuu cani cadi judíu la? gulí Jesús Saulo de Tarso para gaca xpinni. Lu ti visión ni gucuaa Ananías, tobi de ca discípulo stiʼ Cristu, gudxi Jesús laa sicaríʼ: «Biasa, uyé lu calle lá Derecha, ralidxi Judas. Yeyubi tobi hombre lá Saulo de Tarso. [...] Uyé purti ma ulié laabe chi güi né be ca judíu stiidxaʼ, ne cani cadi judíu, ne ca rey» (Hech. 9:3-6, 10, 11, 15). Hombre ca despué beeda gácabe apóstol Pablu (1 Tim. 2:7).

11. Ximodo biquiiñeʼ Jesús espíritu santu para gunda bireeche diidxaʼ ndaaniʼ xcaadxi guidxi.

11 Dxi bidxiña dxi guireeche diidxaʼ ndaaniʼ xcaadxi guidxi la? gucané espíritu santu apóstol Pablu para cheʼ de misioneru neza Asia Menor ne Europa. Lucas guníʼ ca diidxaʼ riʼ lu libru stiʼ Hechos, dxi nuu ca xpinni Cristu ni riguixhená ne ca maestru de neza binni ridagulisaa ni nuu Antioquía ni guyuu guidxi Siria: «Cayaana cabe sin go cabe, ne cayuni cabe cultu, uníʼ né Espíritu Santu laacabe na: Lacuee chu Bernabé ne Saulo para guni ca dxiiña ni gudixhe guni caʼ. Ne qué ño gá cabe, uníʼné cabe Dios ne gudixhe ná cabe luguiá caʼ para biseenda cabe laacaʼ» (Hech. 13:2, 3). Casi maʼ bidúʼyanu ca, Jesús peʼ nga gulí Saulo de Tarso para gaca xpinni ne chiné labe ndaaniʼ xcaadxi guidxi. Ngue runi Xaíque stiʼ neza binni ridagulisaa que nga gucané para guireeche diidxaʼ ne stale gana. Lu guiropa biaje guyé Pablu de misioneru que biiyabe ximodo biquiiñeʼ Cristu espíritu santu para bireeche diidxaʼ. Biblia na «Espíritu sti Jesús», o espíritu santu ni biquiiñebe que, gucaneni Pablu ne ca xcompañeru gánnacaʼ paneza checaʼ ne lu ti visión biiyacabe naquiiñeʼ chécabe Europa (biindaʼ Hechos 16:6-10).

Laabe nga Xaíque stiʼ neza binni ridagulisaa

12, 13. Ximodo rusihuinni libru stiʼ Apocalipsis cayuuyaʼ Cristu ni cayaca ndaaniʼ cada neza binni ridagulisaa.

12 Lu primé siglu que biiyaʼ Jesús xi cayuni ca xpinni ni bibí pur espíritu santu. Jesús gunna dxichi ximodo nuu cada neza binni ridagulisaa que. Ximodo nánnanu ni yaʼ. Pur ni rieeteʼ lu Apocalipsis capítulo 2 ne 3, ra guníʼ Jesús ximodo nuu gadxe neza binni ridagulisaa ni guyuu Asia Menor (Apo. 1:11). Ne laaca nápanu stale razón para guiníʼ íquenu laaca binibiáʼ chaahuibe xcaadxi neza binni ridagulisaa ni guyuu dxiqué (biindaʼ Apocalipsis 2:23).

13 Lade gadxe neza binni ridagulisaa ni guyuu dxiqué, bisisaca Jesús chupa chonna de laacani purtiʼ biʼniʼ huantarcaʼ, qué nucheenecaʼ Dios neca gudíʼdicaʼ lu guendanagana, qué nusaanacaʼ de ñúnicaʼ ni nabe ne qué ninándacaʼ cani bidxiideche Jiobá (Apo. 2:2, 9, 13, 19; 3:8). Peru guyuu biaje bidiibe caadxi conseju nadipaʼ laacaʼ purtiʼ bisaanacaʼ de gannaxhiicaʼ laabe, bidiicaʼ lugar chuʼ tu guni adorar bidóʼ, chuʼ binni ni nuuné ni cadi xheelaʼ ne laaca bidiicaʼ lugar chúʼdinde ca xpinni Cristu (Apo. 2:4, 14, 15, 20; 3:15, 16). Jesús naca ti Pastor ni nadxii ca dendxuʼ stiʼ, dede né cani ridindené, nga runi guníʼ: «Rulidxe cani nadxiee ne ridinde nia laacaʼ. Nga runi lainaba perdón Dios ne laguni xhiiña ne gana» (Apo. 3:19). Neca maʼ cadi nuube lu Guidxilayú peru dede guibáʼ biquiiñebe espíritu santu para gucanebe ca discípulo stibe. Ngue runi maʼ para guilúxebe de gucaabe ra nuu cada tobi de ca neza binni ridagulisaa que guniʼbe ca diidxaʼ riʼ: «Ni racalaʼdxi guiene la? ucaa diaga ni cayabi Espíritu Santu xpinneʼ» (Apo. 3:22).

14-16. 1) Ximodo maʼ bisihuinni Jesús laa nga Xaíque stiʼ xquidxi Dios ne nadxibalú. 2) Xi huabeendú Jesús pur qué huasaana de gacané ca discípulo stiʼ «dede dxi iluxe guidxilayú». 3) Xi zadúʼyanu lu sti tema ca.

14 Casi maʼ bidúʼyanu ca, Miguel, Xiiñiʼ Dios, laabe nga ángel nadxibalú ni biluíʼ guidxi Israel que paneza cheʼ. Ne dxi beeda Jesús lu Guidxilayú riʼ guca ti Xaíque ni nadxibalú ne guca ti Pastor ni gunnaxhii ca primé discípulo stiʼ. Dxi bicheechebe diidxaʼ que, laabe nga guzanírube lu dxiiñaʼ que ne biásasibe de lade gueʼtuʼ laapebe biiyabe guireeche diidxaʼ.

15 Biquiiñeʼ Jesús espíritu santu para gunda bicheeche ca xpinni diidxaʼ lu guidubi naca Guidxilayú. Ngue runi, ante chebe guibáʼ gúdxibe ca discípulo stibe ca diidxaʼ riʼ: «Ora ma ucuaa tu Espíritu Santu la? zapa pe tu enda nandxóʼ sti Dios, ne óraque ma zanda iree tu, chi güi tu stiidxa ndaani guidxi Jerusalén ne idubi Judea ne Samaria ne idubi naca guidxilayú» (Hech. 1:8; biindaʼ 1 Pedro 1:12). Dxandíʼ, lu primé siglu que gunda bicheeche ca xpinni Cristu diidxaʼ purtiʼ gucanebe laacaʼ (Col. 1:23).

16 Peru Jesús peʼ guníʼ zaca dxiiñaʼ ca dede lu ca últimu dxi. Gudxi si Jesús ca discípulo stiʼ gucheechecaʼ diidxaʼ ne gusiidicaʼ binni ndaaniʼ guiráʼ guidxi la? guniʼbe sicaríʼ: «Qué ziuu dxi ixele de laatu dede dxi iluxe guidxilayú» (Mat. 28:19, 20). Dede dxi gurí Cristu lu trono stiʼ lu iza 1914 jma cayacanebe ca discípulo stibe, casi Xaíque. Lu sti tema ca zadúʼyanu dxiiñaʼ nabé nadipaʼ ni cayúnibe dede iza ca.

[Cani cá ñee yaza]

a Lu capítulo 11 stiʼ libru Prestemos atención a las profecías de Daniel cusiene chaahuiʼ diidxaʼ riguixhená riʼ.

Xi bizíʼdinu

• Ca dxi bibani ca israelita que, ximodo bisihuinni Xiiñiʼ Dios naca ti Xaíque ni nanna guni dxiiñaʼ.

• Xi riquiiñeʼ Jesús para guluíʼ guiráʼ ca xpinni ni nuu lu guidubi naca Guidxilayú xi naquiiñeʼ gúnicaʼ.

• Ximodo huayuuyaʼ Cristu dxiiñaʼ ni cayaca para guireeche diidxaʼ.

• Ximodo nánnanu cayuuyaʼ Jesús ximodo nuu cada neza binni ridagulisaa nezalú Dios.

[Guendarinabadiidxaʼ stiʼ párrafo]

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 21]

«Chiguseendaʼ ti ángel nezaluluʼ»

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 23]

Cásica dxiqué, yanna laaca riquiiñeʼ Jesús ca hombre ni bidiibe «gracia» para gápabe ca xpínnibe