Ir al contenido

Ir al índice

Chi ʉtaa wiɗiiruu: ¿Kãareɗebena wiɗiyu?

Chi ʉtaa wiɗiiruu: ¿Kãareɗebena wiɗiyu?

ɄTAA WIƊIIRUU ãrĩã, maamina aude apii wiɗi niidu jãdu Jesusba jaradeɗekaɗa: padrenuestrobʉ. Maamina ẽbẽrarãba adua mauba kãare ariɗe jara ɓuuɗebena. Ẽbẽra ãrĩãba noremaacha ãrĩãdu wiɗibadaa chi padrenuestro aɓa ɓuudu, mau kʉ̃risiaɗakau kãare jaramaa ɓuu, maamina jãuwẽe basia Jesusba kʉ̃ria ɓoosii. ¿Sakayua nau kuitaa panaa?

Jãu kuitaa panuu Jesusba jarasii jãu wiɗiiruuɗebena: “Ʉtaa wiɗiiruuɗe, ara aɓa ɓuudu jararãaba” (Mateo 6:7). Jesusba jaraɗa ʉtaa wiɗiiruuɗe aɓaaɓaa beɗea ɓuu jãdu jarawẽe bayu aɗa. Jesusba jaradeaɗabaɗa kãareɗebena ʉtaa wiɗiɗai panua. Mauɗeeba biʼia kawaɗayua chi ʉtaa wiɗi ɓuuɗebena Bibliaba jara ɓuu Mateo 6:9-13ɗe.

“Dachi Akõre ʉtʉ bajãaɗe ɓuu, bichi trʉ̃ ʉ̃rʉbena miadaa jaraɗai idarabirãaba”.

Jesusba jaraɗa ichi kaaɗe ãda nureerãmaa saka ʉtaa wiɗiyu Jeowamaaburu. Maamina ¿sakayua waya ãyaa beɗeaabayu chi trʉ̃ Jeowaɗebena?

Chi naeɗebena chi ẽbẽrarãba ãyaa jarakuasiɗauɗeeba chi Jeowa trʉ̃ɗebena. Chi enemiko, Satanasba Jeowa ʉ̃rʉbena jarasii ichi setaa ãrĩã nii, kachirua ãrĩã nii mauɗe ichia ẽbẽrarã poyaa kobernaabai nii (Génesis 3:1-6) . Chi Satanás jʉ̃kaa nibabadaurãba jara panuu Dachi Akõre chuburiakau aɗabaɗa, dachi ãrĩãdu supribiabarii, chi kachirua asepeɗaaɗabaɗa ara ichia biɗa araɓau kachirua aseyu, mauɗe jarasiɗaa Dachi Akõreba joma wauwẽebaɗa. Chi nureeba chi Dachi Akõre trʉ̃ ẽekuapeɗaaɗabaɗa Bibliaɗebena mauɗe idarabiɗakau chi ẽbẽrarãba jãu jaraɗayua.

Maamina, Bibliaɗe jara ɓuu Dachi Akõreba akabayua jãu joma (Ezequiel 39:7). Mauɗe Dachi Akõreba jãu akababuruuɗe chi problemarã ẽbẽrarãɗe biɗa akabayu. ¿Nau saka aseiba? Jesusba naka jaradeɗekasii.

“Neebis bichi Kobierno”.

Iɗi ẽbẽrarãba jaradeɗeka panuu religionɗebena ãchia adua nurea kãareba Dachi Akõre Kobierno. Jesús nibasiiɗe jãka pasakabasii. Chi judiorãba biʼia kawabachiɗaa chi profesiarã jarabachiɗau chi karebabarii ʉ̃rʉbena Dachi Akõreba Jʉrʉɗabaɗa, ichiaburu jaradeɗeka koɓeeyu chi Karebakuayu nau iujãaɗebena (Isaías 9:6,7; Daniel 2:44). Cha nau Kobiernoba aseburuu biʼia chi trʉ̃ Jeowaɗe biʼia jaraɗayua, mauɗe unubiyu joma chi setaa jaraɗabaɗa Satanasba, akabayu chi Diabloba jari ichia ase kuɓuuɗebena. Makarã, chi iujãaɗebena akabayu chi kerra, ẽpermabadau, jarrbisia duanaɗa mauɗe biubadau siɗa (Salmo 46:9; 72:12-16; Isaías 25:8; 33:24). Mauɗéburu ʉtaa wiɗiburuuɗe Dachi Akõre Kobierno neebiɗayua, jãmaburu wiɗi kopanuu joma chi Dachi Akõre Kobiernoɗe mau kumpliyua chi Dachi Akõreba dachimaa deɗekai aɗa.

“Bichia kʉ̃ria ɓuu ara jãka ʉtʉ bajãaɗebena kĩra, nama iujãaɗe asebiba”.

Cha naarã beɗeaburu kumpliyu ichia deayu jara ɓuu nau iujãaɗaa, jãka jari kumplisii kĩra bajãaɗe, jãma Dachi Akõre ɓoobariiɗe, naka pasasia Jesusba kanasiiɗe chi Satanás mauɗe ichi ome nureabarii baara dua ɓuekasiiɗe iujãaɗaa (Apocalipsis 12:9-12). Cha nau beɗea, araɓau ɓuu nabena beɗea kĩra, dachia kʉ̃risiabi ɓuu nauba chi Dachi Akõreba kʉ̃ria ɓuu jãra aude biʼia ɓuu dachia ase kʉ̃ria ɓuuɗeeba. Mauba Dachi Akõreba kʉ̃ria ɓuu biʼia ãrĩã ɓuu chi waukaɗaɗebena. Jesús jipa nibasimina naa jarasii: “Mʉa ase kʉ̃ria ɓuu asebirãaba, bari bichia kʉ̃ria ɓuudu asebiba” (Lucas 22:42).

“Iɗi daimaa chiko deaba”.

Jesusba jarasii wiɗiɗai ɓuu iɗi dachia nesita panuu. Jãuɗéburu biʼia ɓuu wiɗiɗayu Dachi Akõremaa noremaacha chi dachia nesita panuu. Jãu ase panuuɗe kawa panuu “Jeowaba dachi chokaebipeɗa chaareabipeɗa mauɗe joma dachia nesita panuu deai ɓuu” (Hechos 17:25). Bibliaba jara ɓuu ichi Akõreka ɓuu chi kʉ̃ria ãrĩã nii, mauɗe ichia dea kʉ̃riabarii chi warrarãmaa ãchia nesita duanuuɗebena. Maamina ãrĩã wiɗiibʉrã chi biʼiswẽe ãchirã baita, ichia poyaa deaabai ɓuu.

“Perdonaba chi pekao ase panuu”.

¿Dachirãba kãare paaɗaiba Jeowamaaa? ¿Sakayua nesita panua Jeowaba perdonayua? Chi ẽbẽra ãrĩãba jãuɗe ijãaɗakamina chi pekao abadau jãu kachirua ãrĩã ɓuu, jãuburu dachi miadaa asebi ɓuu, chi pekaoba dachi baita ãrĩã miadaa ɓuu dachi biubarii kĩra. Joma dachirã pekao baara nasesiɗau bẽrã, chi miadaa ɓuu ãrĩãdu ase nuree chi Dachi Akõremaa bustakau. Jãuɗéburu, dachi biuɗawẽa nureaɗai kʉ̃ria panuubʉrã, biʼia ãrĩã ɓuu Dachi Akõreba dachirã nau perdonayua (Romanos 3:23; 5:12; 6:23). Jãuɗéburu chi Bibliaba jara ɓuu Jeowa biʼia ãrĩã kiɗii mauɗe dachi perdona kʉ̃ria ɓuu (Salmo 86:5).

“Kachiruaɗebena karíbaɗe”.

Dachirãba nesita duanuu Dachi Akõreba dachi isa aiɗayua. Ẽbẽra ãrĩãba ijãaɗakau wãrabenaɗe “jʉbawãe nii”, Satanás. Maka ɓumina Jesusbara ichi wãrabena nii aɗabasia; mauɗe jaraɗabaɗa ichiaburu “cha nau iujãa joma koberna ua kuɓuu” (Juan 12:31; 16:11). Chi jʉbawãe niiba chi miadaa asebipeɗa mauɗe nau iujãa ichiaburu uru ɓuu kʉ̃ria kuɓuu, mauɗe dachi ãyaa ɓee asebii kʉ̃ria ɓuuɗe mauɗéburu ida ɓuɗaabayua dachirã Dachi Akõre, Jeowa jʉ̃kaaburu nibayu (1 Pedro 5:8). Mauɗeebiɗa pera nureaɗaabayua, Dachi Akõredu audeara poder baraa nii mauɗe dachi kʉ̃ria ãrĩã ua nii mauɗéburu karebakuai a ɓuu ichi kʉ̃ria nureerã.

Ãrĩã kãare wiɗiɗai ɓuu Dachi Akõremaa. 1 Juan 5:14ɗe jara ɓuu: “Ne joma wiɗiɗai ɓua ichia bustaaruu, mauɗe ichia dachi ũribaria”. Jãuba jara kʉ̃ria ɓuu, dachirãba Dachi Akõremaa jaraɗai ɓuu chi dachia ãrĩã preokupa ɓuu, mauɗéburu jãu joma ariɗe ɓuu Dachi Akõre baita (1 Pedro 5:7).

¿Saka mauɗe sama wiɗiɗai ɓua dachia? ¿Kãare Dachi Akõre Beɗeaba jara ɓua jãuɗebena? Panauɗayua jãuɗebena uruburuu articuloɗe.