Eaha to roto?

Tapura tumu parau

‘O vai te ite i te manaˈo o Iehova?’

‘O vai te ite i te manaˈo o Iehova?’

‘O vai te ite i te manaˈo o Iehova?’

‘O vai te ite i te [manaˈo] o Iehova? na vai e haapii atu ia ˈna? Tei ia matou râ te [manaˈo] o te Mesia.’—KOR. 1, 2:16MN.

1, 2. (a) Eaha te fifi o te taata e rave rahi? (b) Ia haamanaˈo tatou i te aha no nia i to tatou manaˈo e to Iehova?

 UA ITE paha oe e mea fifi ia taa i te huru feruriraa o te tahi atu taata, e ere anei? No faaipoipo noa maira paha oe, e aita oe e taa roa ra i te manaˈo o to oe apiti. Mea taa ê iho â te manaˈo e te huru paraparau a te tane e te vahine. I roto i te tahi mau taˈere, e ere hoê â huru paraparau ta ratou i te hoê â reo! E no te taa-ê-raa o te taˈere e te reo, mea taa ê atoa ïa te huru feruriraa e te haerea. Teie râ, ia matau atu â oe ia vetahi ê e haamata ˈi oe i te taa i to ratou huru feruriraa.

2 Eiaha ïa tatou e maere ia taa ê to tatou manaˈo i to Iehova. Na roto i ta ˈna peropheta Isaia, ua parau Iehova ia Iseraela: “E ere . . . to ˈu ra manaˈo i to outou ra manaˈo; e ere hoi to outou ra haerea i to ˈu ra haerea.” E ma te faahohoˈa i te reira, ua na ô â oia: “Mai te raˈi nei hoi e teitei rahi to ˈna i to te fenua; oia atoa to ˈu ra haerea, e teitei ïa i to outou haerea, e to ˈu ra mau manaˈo i to outou ra mau manaˈo.”—Isa. 55:8, 9.

3. Eaha na ravea e piti e faatupu ai tatou i te auhoaraa piri roa e o Iehova?

3 Te auraa anei râ e eiaha tatou e tamata i te taa i te huru feruriraa o Iehova? E ere. Te faaitoito maira te Bibilia ia faatupu i te auhoaraa piri roa e o ˈna, noa ˈtu e eita roa ˈtu tatou e taa roa i to ˈna mau manaˈo atoa. (Sal. 25:14; Mas. 3:32) Te hoê ravea no te haafatata ˈtu â ia ˈna, o te anaanataeraa ïa e te haapaoraa i ta ˈna mau ohipa tei papaihia i roto i ta ˈna Parau, te Bibilia. (Sal. 28:5) Te tahi atu ravea, o te iteraa ïa i te manaˈo o te Mesia, ‘te huru mau o te Atua hiˈo-ore-hia.’ (Kor. 1, 2:16; Kol. 1:15) Ma te rave i te taime no te haapii e te feruriruri i te mau faatiaraa Bibilia, e haamata tatou i te taa i te mau huru maitatai o Iehova e to ˈna manaˈo.

A ara i te hoê huru tano ore

4, 5. (a) Ia haapae tatou i teihea huru tano ore? A faataa. (b) Eaha ta Iseraela i manaˈo ma te hape?

4 A feruri maite ai tatou i te mau ohipa a Iehova, e haapae tatou i te huru e haava ia ˈna ia au i te mau ture aveia a te taata. Te faahitihiti ra Iehova i teie huru i roto i te Salamo 50:21: “Te manaˈo ra oe e, mai ia oe atoa na vau.” Ua papai hoi te hoê aivanaa Bibilia hau atu i te 175 matahiti aˈenei: “E haava ohie te taata i te Atua ia au i ta ratou mau ture aveia, e e manaˈo e tei raro aˈe te Atua i te hoê â mau ture ta te taata e haapao i ta ratou hiˈoraa.”

5 E ara tatou eiaha e haava ia Iehova ia au i ta tatou mau ture aveia e hinaaro. No te aha mea faufaa ˈi? A haapii ai tatou i te mau Papai, e au ra e aita i tano roa te tahi mau ohiparaa a Iehova i to tatou manaˈo tia ore taotiahia. O te manaˈo atoa ïa o Iseraela i tahito tei huti mai i te faaotiraa hape no nia i ta Iehova haaraa i nia ia ratou. A tapao na i ta ˈna i parau ia ratou: “Te parau na hoi outou e, Aore te parau a te Fatu nei i au. E faaroo mai na, e te utuafare o Iseraela nei, O ta ˈu anei te parau aore i au? e ere anei o ta outou te parau aore i au?”—Ezek. 18:25.

6. Eaha te haapiiraa ta Ioba i huti mai, e e nafea tatou e faufaahia ˈi i to ˈna hiˈoraa?

6 Te hoê ravea no te ore e haava ia Iehova ia au i ta tatou mau ture aveia, o te fariiraa ïa e ua taotiahia to tatou manaˈo o te hape roa i te tahi mau taime. O te haapiiraa ïa ta Ioba i huti mai. I roto i to ˈna mauiui e hepohepo rahi, ua manaˈo noa oia ia ˈna iho. Ua moe ia ˈna te mau mea faufaa aˈe. Ua tauturu râ Iehova ia ˈna ma te here ia mahora ˈtu â to ˈna feruriraa. A uiui ai oia ia Ioba e 70 taime, aita i tia ia ˈna ia pahono atu. Ua haapapu ïa Iehova e mea iti roa te ite o Ioba. Ua faahaehaa Ioba ia ˈna ma te faatano i to ˈna huru feruriraa.—A taio i te Ioba 42:1-6.

Ia noaa mai te manaˈo o te Mesia

7. No te aha te hiˈopoaraa i te mau ohipa a Iesu e tauturu mai ai ia taa i to Iehova huru feruriraa?

7 Ua pee Iesu i to ˈna Metua ma te tia roa i roto i ta ˈna mau mea atoa i parau e i rave. (Ioa. 14:9) No reira, e tauturu mai te hiˈopoaraa i ta ˈna mau ohipa ia taa i te huru feruriraa o Iehova. (Roma 15:5; Phil. 2:5) E hiˈo mai tatou e piti faatiaraa Evanelia.

8, 9. Ia au i te Ioane 6:1-5, no teihea tupuraa i ui ai Iesu ia Philipa, e no te aha oia i na reira ˈi?

8 A feruri na i teie tupuraa hou rii te oroa Pasa 32. No hoˈi noa maira te mau aposetolo a Iesu mai te hoê tere pororaa faahiahia na Galilea. No to ratou rohirohi, ua afai Iesu ia ratou i te hoê vahi moemoe i te pae tahatai apatoerau hitia o te râ o Galilea. Mea rahi râ tei apee ia ratou. I muri aˈe i to Iesu faaoraraa i te maˈi o teie nahoa e haapiiraa ia ratou e rave rahi mea, ua tupu mai te tahi fifi. E nafea e noaa ˈi te maa a teie mau taata atoa i teie vahi moemoe? Ua ui atura Iesu ia Philipa, no taua vahi ra: “Eihea tatou e hoo ai i te maa ei faaamuraa ˈtu i teie nei mau taata?”—Ioa. 6:1-5.

9 No te aha Iesu i ui ai ia Philipa? Te haapeapea ra anei oia e nafea ia faatamaa i te nahoa? Aita. Eaha mau na to ˈna manaˈo? Te faataa ra te aposetolo Ioane, to reira atoa hoi: “I na reira ˈtura [Iesu] i te tamataraa ˈtu ia ˈna; ua ite hoi oia iho i ta ˈna ravea.” (Ioa. 6:6) Te tamata ra Iesu i te haereraa i mua i te pae varua a ta ˈna mau pǐpǐ. Ma te horoa i teie uiraa, ua hinaaro oia ia feruri ratou i te ravea e tamaa ˈi te nahoa e ia faaite i to ratou tiaturi i ta ˈna e nehenehe e rave. Aita râ ratou i na reira, te auraa ïa e ua taotiahia mau â to ratou huru feruriraa. (A taio i te Ioane 6:7-9.) Ua faaite atura Iesu e e nehenehe ta ˈna e rave i te tahi mea ta ratou i ore i manaˈo aˈenei. Ua faatamaa semeio oia i tera nahoa taata poia.—Ioa. 6:10-13.

10-12. (a) No te aha paha Iesu i ore ai i pahono oioi i te aniraa a te hoê vahine Heleni? A faataa. (b) Eaha ta tatou e hiˈo mai?

10 E tauturu mai teie faatiaraa ia taa i te manaˈo o Iesu i te tahi atu taime. I muri iti aˈe i to ˈna faatamaaraa i teie nahoa rahi, ua tere atu Iesu e ta ˈna mau aposetolo i te pae apatoerau, i rapaeau i te mau otia o Iseraela, i Turia e Sidona. I reira, ua farerei ratou i te hoê vahine Heleni tei taparu ia Iesu ia faaora i ta ˈna tamahine. Aita Iesu i tâuˈa ia ˈna. No to ˈna râ onoono, ua parau atu oia: “Ia paia na te tamarii, e ere hoi i te mea tia ia rave i ta te tamarii ra maa a titiri atu ai na te urî.”—Mar. 7:24-27; Mat. 15:21-26.

11 No te aha Iesu i ore ai i tauturu oioi i tera vahine? Te tamata ra anei oia ia ˈna, mai ta ˈna i na reira ia Philipa, no te ite eaha to ˈna huru, a faaite atu ai oia i to ˈna faaroo? Aita oia i toaruaru no to Iesu toparaa reo, noa ˈtu e aita i papaihia. Ua faaohipa oia i te hoê taˈo no te urî o te tamǎrû i te faaauraa i to ˈna mau taata i tera animara i roto i te reo tumu o te Bibilia. Te haa ra paha Iesu mai te hoê metua e manaˈo ra e horoa i ta ta ˈna tamarii i ani, o te tiai rii râ no te tamata i to ˈna hinaaro mau. Atira noa ˈtu, ua pahono Iesu ma te aau tae i ta te vahine aniraa i to ˈna iho â faaiteraa i to ˈna faaroo.—A taio i te Mareko 7:28-30.

12 Te faataa maitai maira teie na faatiaraa Evanelia i te manaˈo o te Mesia. E hiˈo mai tatou e nafea te reira e tauturu mai ai ia taa maitai aˈe i to Iehova manaˈo.

Ta Iehova haaraa i nia ia Mose

13. E tauturu mai te iteraa i te huru feruriraa o Iesu ia aha?

13 E tauturu mai te iteraa i te huru feruriraa o Iesu ia taa i te mau irava Bibilia fifi. A hiˈo na i ta Iehova i parau ia Mose i muri aˈe i to Iseraela hamaniraa i te hoê kafa auro ei haamoriraa. Ua na ô oia: “Ua hiˈo vau i taua feia nei; e inaha, e feia etaeta. E teie nei, eiaha oe e parau mai ia ˈu, ia tupu noa na tau riri ia ratou a haapau roa ˈtu ai au ia ratou, e o oe ta ˈu e faariro ei nunaa rahi.”—Exo. 32:9, 10.

14. Eaha ta Mose i parau ia Iehova?

14 Te na ô râ te faatiaraa: “Pure ihora Mose i to ˈna Atua ia Iehova, na ô atura, Eaha i tupu ai to riri, e Iehova, i to mau taata nei, i ta oe i aratai mai mai te fenua maira mai Aiphiti, ma te mana rahi, e ma te rima puai? O te parau hoi to Aiphiti e, I aratai oia ia ratou ia roohia e te ino, ia taparahi oia ia ratou i nia i te mouˈa, e ia mou roa ratou i te ao nei? e faarue i taua riri rahi no oe na, ruri ê aˈe oe i to oe manaˈo i te pohe no teie nei mau taata. E haamanaˈo i to mau tavini ra ia Aberahama, e ia Isaaka, e ia Iseraela, ta oe i tǎpǔ atu i to oe iho iˈoa, e ua parau atu ia ratou e, E faarahi au i to outou huaai e mai te fetia o te raˈi ra te rahi, e taua fenua atoa ra ta ˈu i parau ra, e horoa ïa vau no to outou na huaai, e na ratou e parahi e a muri noa ˈtu. Ua ruri ê aˈera Iehova i to ˈna manaˈo i te ino ta ˈna i parau e e hopoi i nia iho i to ˈna ra mau taata.”—Exo. 32:11-14. *

15, 16. (a) No ta Iehova i parau, ua horoahia ia Mose te ravea ia aha? (b) I roto i teihea auraa i ‘ruri ê ai Iehova i to ˈna manaˈo’?

15 Ua titauhia anei ia faaafaro Mose i te manaˈo o Iehova? Aita roa ˈtu! Noa ˈtu e ua faaite Iehova i ta ˈna i manaˈo e rave, e ere te reira ta ˈna faaotiraa hopea. Te tamata ra hoi oia ia Mose, mai ia Iesu i na reira i muri aˈe ia Philipa e i te vahine Heleni. Ua horoahia ia Mose te ravea ia faaite i to ˈna manaˈo. * I faariro na Iehova ia Mose ei arai i rotopu ia Iseraela e ia ˈNa, e ua faatura i taua faanahoraa ra. Ua hinaaro atoa oia e ite e e inoino anei Mose, a parau atu ai oia ia Iehova ia haamoe ia Iseraela e ia faariro i to ˈna iho huaai ei nunaa puai.

16 Ua faaite ta Mose pahonoraa i to ˈna faaroo e tiaturi i ta Iehova parau-tia. Te haapeapea ra oia no te iˈoa o Iehova, eiaha râ no ˈna iho. Aita oia i hinaaro ia faainohia te reira. Ua faaite ïa oia e ua taa ia ˈna te manaˈo o Iehova no tera tupuraa. (Kor. 1, 2:16) Eaha te faahopearaa? Ia au i te faatiaraa faaurua, ua “ruri ê aˈera Iehova i to ˈna manaˈo” no te mea aitâ oia i faaoti papu roa ˈtura i ta ˈna e rave. Te auraa ïa i roto i te reo Hebera, aita Iehova i faatae i te ati ta ˈna i manaˈo i nia i te nunaa taatoa.

Ta Iehova haaraa i nia ia Aberahama

17. Mea nafea to Iehova faaiteraa i te faaoromai i to Aberahama haapeapearaa?

17 O ta Aberahama uiuiraa no Sodoma te tahi atu hiˈoraa e faatia ˈi Iehova i ta ˈna mau tavini ia faaite i to ratou faaroo e tiaturi. I roto i tera faatiaraa, ua faaoromai Iehova i to Aberahama uiuiraa ia ˈna. Ua faaite Aberahama i te hoê taime i teie aniraa hohonu: “Eiaha roa hoi oe e na reira, eiaha ia taparahi-atoa-hia te feia parau-tia, e te paieti ore; eiaha ia hoê atoa huru ta oe e rave i te feia parau-tia, e te feia paieti ore. Eiaha [anei] ei parau-tia ta te Haava i to te ao atoa nei ia rave?”—Gen. 18:22-33.

18. Eaha ta tatou e haapii mai i te haaraa a Iehova i nia ia Aberahama?

18 Eaha ta teie faatiaraa e haapii maira no nia i to Iehova manaˈo? Ua hinaaro anei oia ia haaferuri Aberahama ia ˈna no te rave i te faaotiraa maitai? Aita. E nehenehe hoi ta ˈna e faaite noa ˈtu i te omuaraa i te mau tumu o ta ˈna i faaoti e rave. Maoti râ tera mau uiraa, ua horoa oia ia Aberahama i te taime no te farii i te faaotiraa e no te taa i to ˈNa manaˈo. Oia atoa ia taa ia Aberahama te hohonu o to ˈNa aumihi e ta ˈNa parau-tia. Ua haa mau â Iehova i nia ia Aberahama mai te hoê hoa.—Isa. 41:8; Iak. 2:23.

Haapiiraa no tatou

19. E nafea tatou e pee ai ia Ioba?

19 Eaha ta tatou i haapii mai no nia i te manaˈo o Iehova? Mea faufaa ia vaiiho i te Parau a te Atua ia haamaramarama mai no nia i to Iehova manaˈo. Eiaha roa ˈtu tatou e haava ia ˈna ia au i to tatou manaˈo, ture aveia e huru feruriraa taotiahia. Ua parau Ioba: “E ere [te Atua] i te taata mai ia ˈu nei a parau atu ai au ia ˈna; e ia faafarerei atoa mâua i te haavaraa.” (Ioba 9:32) Ia haamata tatou i te taa i te manaˈo o Iehova, e parau iho â tatou mai ia Ioba: “Inaha! o te tahi pae teie o ta ˈna e rave ra, e vahi iti haihai râ ta tatou e ite nei ia ˈna; o te haruru râ o to ˈna puai, o vai ra te ite i te reira?”—Ioba 26:14.

20. Ia taio tatou i te hoê irava Bibilia mea fifi ia taa, e nafea ïa?

20 Ia taio tatou i te hoê irava Bibilia mea fifi ia taa, no nia iho â râ i to Iehova manaˈo, e nafea ïa? Ia ore â tatou e ite i te hoê pahonoraa maramarama i muri aˈe i te raveraa i te mau maimiraa, e hiˈo ïa tatou i te reira ei tamataraa i to tatou tiaturi ia Iehova. A haamanaˈo e maoti te tahi mau irava e faaite ai tatou i to tatou tiaturi i te mau huru maitatai o Iehova i te tahi taime. E farii haehaa anaˈe e eita tatou e taa i te mau mea atoa ta ˈna e rave. (Koh. 11:5) E parau atoa ïa tatou mai te aposetolo Paulo: “Auê te rahi hau ê atu o te paari e te ite o te Atua e! e te imiraa ore o tana faaauraa, e tana mau haerea i te itea ore ia imi e! O vai hoi tei ite i te aau [aore ra manaˈo] o te Fatu? e o vai to ˈna aˈo atu? O vai hoi tei horoa ˈtu i te faufaa na ˈna, e tahoo-faahou-hia mai ïa oia? No ˈna mai hoi, e na ˈna, e no ˈna te mau mea atoa nei: ei ia ˈna te haamaitai mure ore. Amene.”—Roma 11:33-36.

[Nota i raro i te api]

^ Hoê â faatiaraa ta te Numera 14:11-20.

^ Te parau tumu Hebera tei hurihia ei “eiaha oe e parau mai ia ˈu” o te Exodo 32:10, ia au i te tahi mau aivanaa, e aniraa ïa i te manaˈo o Mose tei faatiahia ia arai, aore ra ia “tia mai,” i rotopu ia Iehova e te nunaa. (Sal. 106:23; Ezek. 22:30) Atira noa ˈtu, ua faaite roa Mose i to ˈna manaˈo ia Iehova ma te taiâ ore.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• Eaha te tauturu mai ia ore ia haava ia Iehova ia au i ta tatou mau ture aveia?

• E nafea te taaraa i ta Iesu mau ohipa e tauturu mai ai ia faatupu i te auhoaraa piri roa e o Iehova?

• Eaha ta outou i haapii mai i ta Iehova aparauraa ia Mose e ia Aberahama?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 17]

Eaha ta tatou e haapii mai i ta Iehova haaraa i nia ia Mose e ia Aberahama no nia i to ˈna manaˈo?