Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E mata na i te imi i ‘ta ˈna parau-tia’

E mata na i te imi i ‘ta ˈna parau-tia’

E mata na i te imi i ‘ta ˈna parau-tia’

“E mata na . . . outou i te imi i te basileia o te Atua, e te parau-tia na ˈna; e amui-atoa-hia mai taua mau mea ra ia outou.”—MAT. 6:33.

1, 2. Eaha te parau-tia a te Atua, e ua niuhia te reira i nia i te aha?

 ‘E MATA na outou i te imi i te basileia.’ (Mat. 6:33) I teie mahana, ua matau maitai te mau Ite no Iehova i teie faaueraa a Iesu Mesia i roto i ta ˈna Aˈoraa i nia i te mouˈa. I roto i te mau tuhaa atoa o to tatou oraraa, te tutava ra tatou i te turu maite i tera Basileia ma te here. Ia haamanaˈo atoa râ tatou i te tuhaa piti o tera irava, oia hoi “e te parau-tia na ˈna.” Eaha te parau-tia a te Atua, e eaha te auraa e mata na i te imi i te reira?

2 Te parau-tia a te Atua, o te parau-tia ïa tei au i ta ˈna iho mau ture aveia e faaueraa tumu. Ei Atua Poiete, e tiaraa to Iehova e haamau i te ture aveia no te maitai e te ino, no te mea tia e te mea tia ore. (Apo. 4:11) E ere râ ta ˈna parau-tia i te hoê anairaa ture etaeta aore ra te hoê tapura faatureraa roroa. Ua niuhia te reira i nia i to ˈna huru e ua apitihia mai e to ˈna here, paari, e puai. Ua taaihia ïa ta ˈna parau-tia i to ˈna hinaaro e ta ˈna opuaraa. Oia atoa i ta ˈna e titau ra i te feia e hinaaro e tavini ia ˈna.

3. (a) Eaha te auraa e mata na i te imi i te parau-tia a te Atua? (b) No te aha tatou e turu ai i ta Iehova mau ture aveia parau-tia?

3 Eaha te auraa e mata na i te imi i te parau-tia a te Atua? E rave ïa i to ˈna hinaaro ia oaoa oia. Te imiraa i ta ˈna parau-tia, o te tutavaraa atoa i te ora ia au i ta ˈna mau faaueraa tumu e ture aveia tia roa, eiaha râ ta tatou. (A taio i te Roma 12:2.) To tatou taairaa e o Iehova, e tuhaa faufaa ïa o tera huru oraraa. E ere i te auraroraa i ta ˈna mau ture no te mǎtaˈu i te faautuaraa. No te here râ i te Atua e faaitoito ai tatou i te faaoaoa ia ˈna ma te turu i ta ˈna mau ture aveia, eiaha ma te haamau i ta tatou. Ua ite tatou e mea maitai te reira, no taua ohipa ra hoi tatou i hamanihia ˈi. Mai ia Iesu Mesia, te Arii o te Basileia o te Atua, ia hinaaro tatou i te parau-tia e tia ˈi.—Heb. 1:8, 9.

4. Eaha te faufaaraa ia imi i te parau-tia a te Atua?

4 Eaha te faufaaraa ia imi i ta Iehova parau-tia? A hiˈo na: Te tamataraa matamua i te ô i Edene, no te ite ïa e e farii anei Adamu raua Eva i te tiaraa o Iehova e haamau i te mau ture aveia aore ra eita. (Gen. 2:17; 3:5) No to raua oreraa e na reira, ua faaruru to raua huaai i te mauiui e te pohe. (Roma 5:12) Te na ô nei râ te Parau a te Atua: “O tei imi i te parau-tia e te aroha, e noaa ia ˈna te ora, e te parau-tia, e te tura.” (Mas. 21:21) Ia mata na tatou i te imi i te parau-tia a Iehova, e tupu iho â te taairaa au maitai e o ˈna, o te faaora hoi ia tatou.—Roma 3:23, 24.

Te fifi e faahua parau-tia

5. Ia haapae tatou i teihea fifi?

5 I to ˈna papairaa i te mau Kerisetiano i Roma, ua faataa maitai te aposetolo Paulo i te fifi ta tatou paatoa e haapae no te manuïa i te mata na i te imi i te parau-tia a te Atua. No nia i to ˈna mau hoa ati Iuda, ua na ô Paulo: “O vau te ite ia ratou, e itoito to ratou i ta te Atua, e ere râ i te itoito ite. No to ratou ite ore i te parau-tia a te Atua, o ratou hoi i titau ia tupu ta ratou iho parau-tia, aita aˈenei ratou i auraro maite i te parau-tia a te Atua.” (Roma 10:2, 3) No Paulo, aita tera feia haamori i taa i te parau-tia a te Atua no te mea ua imi noa ratou i te faatupu i ta ratou iho. *

6. Ia haapae tatou i teihea huru, e no te aha?

6 E topa tatou i roto i tera fifi ma te hiˈo i ta tatou taviniraa i te Atua ei tataˈuraa e vetahi ê. No teie huru, e tiaturi roa ïa tatou i to tatou iho paari e haerea maitai. Ma te na reira, ua moe ïa ia tatou ta Iehova parau-tia. (Gal. 6:3, 4) No te here ia Iehova e rave ai tatou i te mea tia, a ore atu ai e haamau i ta tatou iho parau-tia.—A taio i te Luka 16:15.

7. Mea nafea to Iesu faataaraa i te fifi e faahua parau-tia?

7 Te haapeapea ra Iesu no te feia “i manaˈo ia ratou iho e e feia parau-tia, e e vahavaha hoi ia vetahi ê.” Ua faataa oia i te fifi e faahua parau-tia na roto i teie faahohoˈaraa: “Haere atura e toopiti pue taata i nia i te hiero ra e pure; e Pharisea e tahi, e telona e tahi. Tia noa ihora te Pharisea oia anaˈe ra, pure atura, na ô atura, E haamaitai au ia oe, e te Atua, i te mea e ere au mai te taata atoa nei, i te popore taoˈa, e te parau-tia ore, e te faaturi, e mai tera ra telona hoi. Taipiti a ˈu haapaeraa maa i te hebedoma hoê, e te horoa nei au i te ahuru o te mau taoˈa atoa na ˈu nei. Area te telona, te tia noa ra ïa i te atea ê, aore i hiˈo noa ˈtu tana mata i nia i te raˈi, papai noa ihora i to ˈna iho ouma, na ô atura, E te Atua, e aroha mai oe ia ˈu i te taata hara nei. E faaite atu vau ia outou, i hoˈi maira taua taata ra i te utuafare ma te tiahia mai, aore te tahi; o tei faateitei hoi ia ˈna ihora, e faahaehaahia ïa; e o tei faahaehaa ia ˈna ihora, e faateiteihia ïa.”—Luka 18:9-14.

Te fifi atoa e ‘faataata parau-tia hua ia ˈna iho’

8, 9. Eaha te auraa e ‘faataata parau-tia hua ia tatou iho,’ a nehenehe atu ai tatou e aha?

8 Te faataa ra te Koheleta 7:16 i te tahi atu fifi e haapae tatou: “Eiaha oe e faataata parau-tia hua ia oe iho, eiaha hoi e faapaari rahi hua; eaha hoi ta oe faufaa ia taparahi ia oe iho?” Te faataa maira te irava 20 i te tumu e haapae ai i tera huru: “Aita mau e taata parau-tia i te fenua nei, o tei rave i te parau maitai, e aore roa e hara.” E haamau tei ‘faataata parau-tia hua ia ˈna iho’ i ta ˈna mau ture aveia no te parau-tia ma te haava ia vetahi ê ia au i te reira. Ua moe râ ia ˈna e te faateitei ra ïa oia i ta ˈna mau ture aveia i nia ˈˈe i ta te Atua. E taata parau-tia ore ïa oia i to ˈNa aro.

9 Ma te ‘faataata parau-tia hua ia tatou iho,’ e nehenehe tatou e mârô i ta Iehova huru ohiparaa. Mea faufaa râ ia haamanaˈo e ia mârô tatou i te tia-mau-raa o ta Iehova mau faaotiraa, te tuu ra ïa tatou i ta tatou ture aveia o te parau-tia i nia aˈe i ta ˈna. Mai te huru ra e te haava ra tatou ia Iehova ia au i ta tatou mau ture aveia o te maitai e te ino. Teie râ, to ˈna anaˈe te tiaraa e haamau i te ture aveia o te parau-tia, aita râ to tatou!—Isa. 33:22.

10. No teihea tupuraa e haava ˈi tatou i te Atua mai ia Ioba?

10 Noa ˈtu e aita hoê aˈe o tatou e hinaaro e haava i te Atua, e nehenehe tatou e na reira no to tatou huru tia ore. E tupu ohie te reira ia ite tatou i te hoê mea tano ore i to tatou manaˈo aore ra ia fifi tatou. Ua na reira Ioba taata haapao maitai. I parauhia na oia ei “taata parau-tia e te paieti, i te mǎtaˈuraa i te Atua, e te faarueraa i te ino.” (Ioba 1:1) Ua faaruru oia i te mau ati rau mea tano ore i to ˈna manaˈo. Ua ‘faatia roa ˈtura oia ia ˈna iho, aore i te Atua.’ (Ioba 32:1, 2) Ua faaafarohia râ to ˈna huru feruriraa. Eiaha ïa e maere ia farerei atoa tatou i tera tupuraa i te tahi taime. Eaha te tauturu mai ia faatano i to tatou huru feruriraa?

Aita tatou i ite i te mau tupuraa atoa

11, 12. (a) Ia haamanaˈo tatou i te aha ia manaˈo tatou e aita i tano te tahi mea? (b) No te aha e nehenehe ai e manaˈo e te faataa ra ta Iesu faahohoˈaraa o te mau rave ohipa i te ô vine i te hoê mea tano ore?

11 Te mea matamua e haamanaˈo, oia hoi aita tatou i ite i te mau tupuraa atoa. E parau mau te reira no Ioba. Aita oia i ite e ua putuputu te mau tamaiti melahi a te Atua i te raˈi i reira to Satani pari-haavare-raa ia ˈna. (Ioba 1:7-12; 2:1-6) Aita oia i taa e o Satani te tumu mau o to ˈna mau fifi. Aita hoi i papu ia tatou e ua ite anei Ioba o vai mau na Satani! Ua manaˈo ïa oia ma te hape e o te Atua te tumu o to ˈna mau fifi. Mea ohie mau â ia huti i te faaotiraa hape ia ore tatou e ite i te mau tupuraa atoa.

12 A hiˈo na i ta Iesu faahohoˈaraa o te mau rave ohipa i te ô vine. (A taio i te Mataio 20:8-16.) Te faataa ra Iesu i te hoê fatu fare o te aufau i te hoê â faito moni i ta ˈna mau rave ohipa atoa, tei haa hoê mahana taatoa aore ra hoê noa hora. Eaha to oe manaˈo? Ua tano anei? E aroha paha oe i tei rave i te ohipa i te mahana taatoa i raro aˈe i te mahana puai. Mea tano iho â ia rahi aˈe ta ratou moni ohipa! Ia au i teie faaotiraa, e au ra e mea ino e mea paetahi te fatu fare. Ia hiˈo-atoa-hia ta ˈna pahonoraa i te mau rave ohipa tei amuamu, e au ra e te faaohipa ra oia i to ˈna tiaraa ma te tano ore. Teie râ, ua ite anei tatou i te mau tupuraa atoa?

13. Ma teihea ˈtu â manaˈo e hiˈo ai tatou i ta Iesu faahohoˈaraa o te mau rave ohipa i te ô vine?

13 E hiˈopoa anaˈe i teie faahohoˈaraa ma te hoê manaˈo taa ê. Eita e ore e ua ite te fatu fare e ia faatamaa teie mau tane atoa i to ratou utuafare e tia ˈi. I to Iesu tau, e aufauhia te feia faaapu i te mahana hoê. Tei te moni ohipa ïa i te mahana taitahi e tamaa ˈi te utuafare. Ma te haamanaˈo i te reira, a feruri na i te tupuraa o te feia ta te fatu fare i ite i te ahiahi e o te rave i te ohipa hoê noa hora. Eita paha ïa ratou e nehenehe e faatamaa i to ratou utuafare ia aufauhia ratou no te hoê noa hora ohipa. Teie râ, ua hinaaro iho â ratou e rave i te ohipa ma te tiai i te mahana taatoa. (Mat. 20:1-7) E ere no ratou te hape i ore ai ratou i ravehia a mairi noa ˈtu ai te mahana. Aita e faaitehia ra e ua imi iho â ratou i te ape i te ohipa. A feruri e i tiai na oe i te mahana taatoa, ma te ite e tei te noaa mai i taua mahana ra e tamaa ˈi to oe utuafare. E mauruuru roa oe ia noaa mai maa ohipa e e maere roa oe ia aufau-maitai-hia oe e tamaa ˈi te utuafare!

14. Eaha te haapiiraa faufaa e huti mai i te faahohoˈaraa o te ô vine?

14 E hiˈopoa faahou anaˈe i ta te fatu fare i rave. Aita oia i faaiti mai i te moni ohipa. No ˈna, e tiaraa to te mau rave ohipa atoa e imi i te moni. No te rahi o te rave ohipa e vai ra, e nehenehe ta ˈna e faaiti mai i ta ratou moni ohipa. Aita râ oia i na reira. Ua hoˈi pauroa ta ˈna mau rave ohipa i ǒ ratou ma te moni e navai no te faatamaa i te utuafare. Ia feruri tatou i teie mau tatararaa hau, e taui to tatou manaˈo i ta ˈna mau ohipa. E faaotiraa î i te here ta ˈna i rave e aita oia i faaohipa i to ˈna tiaraa ma te tano ore. Eaha ïa te haapiiraa? E huti mai tatou i te faaotiraa hape ia hiˈo tatou i te tahi noa mau tupuraa. Te haapapu mau ra teie parabole i te hau ê o te parau-tia a te Atua, tei ore i niuhia i nia i te mau faatureraa mana e te faahanahanaraa i te taata.

E nehenehe to tatou manaˈo e hape aore ra e taotiahia

15. No te aha to tatou manaˈo i te parau-tia e hape ai aore ra e taotiahia ˈi?

15 Te piti o te mea e haamanaˈo ia farerei tatou i te hoê tupuraa e au ra e mea tano ore, oia ïa e nehenehe to tatou manaˈo e hape aore ra e taotiahia. E hape no te huru tia ore, te manaˈo oti noa, aore ra te taˈere. Ua taotia-atoa-hia no to tatou ite ore i te mau manaˈo turai o te aau o te taata. Mea taa ê roa râ no Iehova raua Iesu.—Mas. 24:12; Mat. 9:4; Luka 5:22.

16, 17. No te aha Iehova i ore ai i faaohipa etaeta i ta ˈna ture no nia i te faaturi i to Davida raua Bate-seba hararaa?

16 E hiˈopoa anaˈe i te faatiaraa o to Davida faaturiraa ia Bate-seba. (Sam. 2, 11:2-5) Ia au i te Ture a Mose, e tano ia pohe raua. (Lev. 20:10; Deut. 22:22) Noa ˈtu e ua faautua Iehova ia raua, aita oia i faaohipa etaeta i ta ˈna ture. Ua haa anei oia ma te tano ore? Ua pae tahi anei oia i nia ia Davida ma te ofati i ta ˈNa mau ture aveia parau-tia? Ua manaˈo te tahi feia taio i te Bibilia e e.

17 Na Iehova hoi i horoa i teie ture no nia i te faaturi i te mau haava tia ore, tei ore i ite eaha to roto i te aau. Maoti teie ture e tia ˈi ia ratou ia pee maite i te hoê ture aveia ia haava ratou noa ˈtu to ratou mau taotiaraa. Ua ite râ Iehova eaha to roto i te aau o te taata. (Gen. 18:25; Par. 1, 29:17) Eiaha ïa tatou e manaˈo e ua taotiahia Iehova e te hoê ture ta ˈna i horoa na te mau haava tia ore. Ahani e e, mai te huru ra e te faahepohia ra te hoê taata mata maitai ia tamau i te titia mata hamanihia no te feia mata mohimohi, e ere anei? Ua ite Iehova eaha to roto i te aau o Davida raua Bate-seba, te tatarahapa mau. Ia au i te reira, ua haava Iehova ia raua ma te aroha e te here.

A imi noa i ta Iehova parau-tia

18, 19. Eaha te tauturu mai ia ore roa e haava ia Iehova ia au i ta tatou mau ture aveia o te parau-tia?

18 I te tahi taime, e ite paha tatou i te hoê mea tano ore no nia ia Iehova i to tatou manaˈo, ia taio tatou i te hoê faatiaraa Bibilia aore ra i roto i to tatou oraraa. Eiaha roa tatou e haava i te Atua ia au i ta tatou mau ture aveia o te parau-tia. A haamanaˈo e aita tatou i ite i te mau tupuraa atoa e e nehenehe to tatou manaˈo e hape aore ra e taotiahia. Eiaha roa e haamoe e ‘e ore te riri o te taata nei e faatupu i te parau-tia a te Atua.’ (Iak. 1:19, 20) E ore roa ïa to tatou aau e ‘riri ia Iehova.’—Mas. 19:3.

19 Mai ia Iesu, ia farii noa tatou e to Iehova anaˈe te tiaraa e haamau i te ture aveia no te mea tia e te maitai. (Mar. 10:17, 18) Ia tutava tatou i te “ite” i ta ˈna mau ture aveia. (Roma 10:2; Tim. 2, 3:7) Ma te farii i te reira e ma te faaau i to tatou oraraa i nia i te hinaaro o Iehova, te mata ra tatou i te imi i ‘ta ˈna parau-tia.’—Mat. 6:33.

[Nota i raro i te api]

^ Ia au i te hoê aivanaa, ‘e faatia i te hoê tii ei haamanaˈoraa i te hoê taata’ te auraa atoa o te taˈo tumu tei hurihia ei ‘faatupu.’ Te faatia ra ïa tera mau ati Iuda i te hoê tii taipe ia faahanahanahia ratou eiaha râ te Atua.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• No te aha mea faufaa ˈi ia imi i ta Iehova parau-tia?

• E haapae tatou i teihea na fifi e piti?

• E nafea e mata ˈi i te imi i ta te Atua parau-tia?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 21]

Eaha te haapiiraa o ta Iesu faahohoˈaraa o na taata e pure ra i te hiero?

[Hohoˈa i te api 23]

Mea tano ore anei ia aufau i te mau rave ohipa o te 11raa o te hora mai tei ohipa i te mahana taatoa?