Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Ñee ruyúbiluʼ modo gacané ca guendaridagulisaa ca laanu la?

Ñee ruyúbiluʼ modo gacané ca guendaridagulisaa ca laanu la?

Ñee ruyúbiluʼ modo gacané ca guendaridagulisaa ca laanu la?

«Ora guni tu cultu la? [...] laguni [ni] para acané saa tu.» (1 COR. 14:26)

1. Gunáʼ nga tobi de ca cosa risaca ni rieeteʼ lu 1 Corintios capítulo 14 runi ca guendaridagulisaa ca.

 «¡NABÉ sicarú guyuu guendaridagulisaa ca!» Stale de laanu maʼ huaníʼ zacá despué de guiluxe ti guendaridagulisaa ndaaniʼ Yoo stiʼ Reinu. Ne qué ridxagayaanu xiñee riguucani gana laanu, purtiʼ tobi de ca cosa risaca runi ca guendaridagulisaa ca nga ruquidxi cani fe stinu, cásica gúcani dxi bibani ca primé xpinni Cristu que. Zacá bisihuinni apóstol Pablu ni lu primé carta ni bicaa ra nuu ca xpinni Cristu de Corinto. Lu capítulo 14 que bizeetebe stale biaje riquiiñeʼ guiráʼ cani rieeteʼ lu ca guendaridagulisaa ca para gacaneni «irá ca xpinni Cristu» (biindaʼ 1 Corintios 14:3, 12, 26). a

2. 1) Xiñee nabé riguu ca guendaridagulisaa ca gana laanu. 2) Xi guendarinabadiidxaʼ zacábinu lu tema riʼ.

2 Nánnanu racané ca guendaridagulisaa ca laanu ne ribeendunu stale cosa galán, purtiʼ nuu espíritu stiʼ Dios lúcani. Nga runi, ora ruzulú ca guendaridagulisaa ca raca ti oración ra rinábanu Bixhózenu ni nuu guibáʼ uguu ndaayaʼ ni ne espíritu santu stiʼ. Peru laaca nánnanu zanda gacané guiráʼ ca xpinni Cristu para uguu ca guendaridagulisaa ca gana laanu. Guiráʼ semana rápanu guendaridagulisaa ndaaniʼ Yoo stiʼ Reinu. Yanna, xi zanda guni cada tobi de laanu para uguucani gana laanu ne guquídxicani fe stinu yaʼ.

3. Pabiáʼ risaca ca guendaridagulisaa stinu.

3 Para guicábinu guendarinabadiidxaʼ ca, guidúʼyanu chupa chonna cosa ni raca ndaaniʼ cani ni naquiiñeʼ ganna cani runi ni. Laaca zadúʼyanu ximodo zanda gacané ca binni ridagulisaa para uguu cani gana guiráʼ cani cheʼ. Riquiiñeʼ guiénenu zacá ni, purtiʼ nabé risaca ca guendaridagulisaa ca; ne ora chuunu ne guicábinu lúcani laaca rusihuinni nga cayuni adorarnu Jiobá (Sal. 26:12; 111:1; Isa. 66:22, 23).

Ti guendaridagulisaa para guiénenu ni cá lu Biblia

4, 5. Xi para riuundaʼ Torre stiʼ ni rapa.

4 Guiranu racaláʼdxinu cueendunu stale cosa ora guiuundaʼ Torre stiʼ ni rapa. Para nga naquiiñeʼ guiénenu xiñee raca guendaridagulisaa ca guiráʼ semana. Nga runi, galán guietenaláʼdxinu caadxi de ca cosa ni bidxaa lu Torre stiʼ ni rapa ne lu ca tema ni riuundaʼ.

5 Dede dxi biree primé revista ni riuundaʼ ra ridagulisaanu —15 stiʼ enero 2008— guyuu ti cosa nabé risaca lu primé yaza stini. Biiyuʼ xi laani la? Biiyaʼ chaahuiʼ primé yaza stiʼ revista ni naazuʼ riʼ. Xañee torre ca nuu ti Biblia zuxaleʼ, nga rusihuinni riquiiñenu Torre stiʼ ni rapa para gacaneni laanu guiénenu xi rusiidiʼ Biblia. Lu guendaridagulisaa ni raca guiráʼ semana ca riuundaʼ Stiidxaʼ Dios ne rusiénecabe ni laanu, cásica gúcani ca dxi bibani Nehemías (Neh. 8:8; Isa. 54:13).

6. 1) Xi bidxaa lu ca tema ni reeda lu Torre stiʼ ni rapa. 2) Xi naquiiñeʼ gaca ora cá diidxaʼ biindaʼ cueʼ caadxi textu.

6 Cumu Biblia ca nga libru ni jma riquiiñenu la? bidxaa modo reeda ca tema ni riuundaʼ ca: yanna maʼ cá diidxaʼ biindaʼ cueʼ caadxi de ca textu zeeda luni. Nga runi, rinábadu laatu chinándanu lu Biblia stitu ora maʼ cayuundaʼ ca textu ca ra ridagulisaatu (Hech. 17:11). Xiñee yaʼ. Ora ridúʼyanu ca conseju stiʼ Dios lu Biblia stinu, jma rucaacani laanu guzúʼbanu diidxaʼ (Heb. 4:12). Nga runi, ante guiuundaʼ ca textu ca ni cutiidiʼ guendaridagulisaa ca naquiiñeʼ gudiibe tiempu para guidxélacabe ni ti chinándacabe ora guiuundaʼ cani.

Nuu jma tiempu para guininu de fe nápanu

7. Xi zanda gúninu ora maʼ cayuundaʼ Torre stiʼ ni rapa.

7 Sti cosa ni bidxaa lu ca tema ni ridúʼndanu ca nga yanna jma maʼ nachucu cani. Cumu maʼ qué riquiiñepeʼ stale tiempu para guiuundaʼ ca párrafo ca la? jma nápanu tiempu para guicábinu. Pur nga, jma stale binni ridagulisaa zanda guicabi para guiníʼ de fe stiʼ. Zanda guicábinu primé guendarinabadiidxaʼ gúnicabe, stobi zanda gusiene ti textu ni caníʼ de laani o guzeeteʼ xiixa ni bizaaca ni gusihuinni jneza nga chinándanu ca conseju stiʼ Biblia. Laaca naquiiñeʼ guiree tiempu para guiníʼcabe de ca dibuju zeeda luni (biindaʼ Salmo 22:22; 35:18, ne 40:9).

8, 9. Xi naquiiñeʼ guni ni rutiidiʼ Torre stiʼ ni rapa.

8 Yanna, para ganda guicabi jma binni lu xcaadxi tiempu ni riaana ora maʼ cayuundaʼ Torre stiʼ ni rapa la? cani guicabi ca cadi naquiiñeʼ guiniʼcaʼ stale ne ni cutiidiʼ guendaridagulisaa ca laaca cadi naquiiñeʼ guiníʼ stale. Xi zacané ni cutiidiʼ guendaridagulisaa ca para gusaa ni ricabi ca binni ni cucaadiaga para gacaneni guirácabe yaʼ.

9 Guicábinu guendarinabadiidxaʼ riʼ ne ti ejemplu. Ora riuundaʼ Torre stiʼ ni rapa zanda guchaaganu ni ne ti ramu guieʼ sicarú. Cásica nuu stale guieʼ lu ti ramu, zacaca nga ora riuundaʼ revista ca laaca nuu stale tu ricabi. Ne cásica nuu guieʼ nahuiiniʼ ne naroʼbaʼ ne de guiráʼ color, ni ricabi ca binni ridagulisaa nuu tiru ziuulaʼ cani ne gadxé gadxé modo ricábicabe. Yanna, xi zanda guchaaganu ca diidxaʼ ni guiníʼ ni cutiidiʼ guendaridagulisaa ca yaʼ. Zanda guininu zeeda gácani casi ca rama huiiniʼ ni riguucabe para guizaa ramu guieʼ que, cadi laadícani nga cani jma naquiiñeʼ guihuinni, sínuque para guizaa ni ne guihuinni ni galán. Ni cutiidiʼ guendaridagulisaa ca cadi naquiiñeʼ guiníʼ jma que cani cucaadiaga, sínuque gusaasibe ni ricábicaʼ. Ora ridxaaga ni ricabi ca binni ridagulisaa né chupa chonna de cani guiníʼ ni cutiidiʼ guendaridagulisaa ca, guiráʼ ni riníʼcabe racaneni guiráʼ cani cucaadiaga.

«Cadi guiaana dxí nu de usisaca nu Dios»

10. Ximodo biiyaʼ ca primé xpinni Cristu ca guendaridagulisaa que.

10 Ni guníʼ Pablu de ca guendaridagulisaa ca lu 1 Corintios 14:26-33 racaneni laanu guiene chaahuinu ximodo guca cani lu primé siglu que. Ti hombre ni ruundaʼ de Biblia bicaa ca diidxaʼ riʼ de ca versículo ca: «Ndiʼ nga ni jma bihuinni lu ca guendaridagulisaa stiʼ ca xpinni Cristu ni guyuu lu primé siglu que: guirácabe bidiicabe cuenta risaca nga guicábicabe lúcani ne biiyacabe nápacabe xidé gúnicabe ni. Guirutiʼ qué rití si para gucaadiaga, sínuque para gucaadiaga ne guicabi». Ca primé xpinni Cristu que biiyacabe ca guendaridagulisaa ca casi ti lugar ra zanda gusihuínnicabe fe stícabe (Rom. 10:10).

11. 1) Xi racané para uguu ca guendaridagulisaa ca gana laanu, ne xiñee. 2) Xi zanda gacané laanu para guicábinu jma galán ra ridagulisaanu. (Biiyaʼ ni cá ñee yaza.)

11 Ora guicábinu rusihuínninu fe ni nápanu ne «racané [ni] irá ca xpinni Cristu». Ne laaca nánnaluʼ dxandíʼ ni chiguzéʼtenu riʼ, neca maʼ stale iza de riuunu ca guendaridagulisaa ca, dede yanna riuuláʼdxinu ni ricabi ca bíʼchinu ne ca bizáʼnanu. Ridxá tipa ladxidoʼno ora gucuaadiáganu ti binnigolahuiiniʼ guicabi; ne riuʼnu gana ora guicabi ti binnigola stiʼ ca binni ridagulisaa, ne riéchenu ora runadiáganu guicabi ti baʼduhuiiniʼ purtiʼ rusihuinni pabiáʼ nadxii Jiobá. Dxandíʼ, ora guiranu guicábinu racanenu para uguu ca guendaridagulisaa ca gana laanu. b

12. 1) Xi rizíʼdinu de ejemplu stiʼ Moisés ne Jeremías. 2) Ximodo racané oración ca laanu para ganda guicábinu.

12 Peru ca binni ni natuí zándaca gaca nagana para laacaʼ guicábicaʼ. Pa runi sentirluʼ zacá lii la? bietenalaʼdxiʼ cadi lii si nga rácaluʼ zacá. Dede ca xpinni Dios casi Moisés ne Jeremías biʼniʼ sentircaʼ qué zanda guiniʼcaʼ nezalú stale binni (Éxo. 4:10; Jer. 1:6). Peru cásica gucané Jiobá laacabe para gusisácacabe laa nezalú binni, laaca zanda gacanebe lii para ganda gusisácaluʼ laabe (biindaʼ Hebreos 13:15). Xi zanda gúniluʼ para gacané Dios lii ti cadi guidxíbiluʼ ora guicábiluʼ yaʼ. Ni naquiiñeʼ gúniluʼ primé nga gúʼndaluʼ dede ante ni chitiidiʼ lu guendaridagulisaa ca. Ne ante cheluʼ ra Yoo stiʼ Reinu, gunabaʼ Jiobá gudii lii stipa para guicábiluʼ (Fili. 4:6). Cumu canábaluʼ xiixa «ni riulaʼdxi Dios gaca la?» dxandipeʼ zacábibe oración stiluʼ (1 Juan 5:14; Pro. 15:29).

Racanécani laanu, riguucani gana ne riguixhedxícani ladxidoʼno

13. 1) Xi ribeendunu ora chuunu ca guendaridagulisaa ca. 2) Xi naquiiñeʼ guiníʼ ique ca binnigola.

13 Pablu na runi ca guendaridagulisaa ca ti cosa nabé risaca: racanécani, rusiecheʼ cani ne riguixhedxícani ladxidóʼ cani rié racá (1 Cor. 14:3). c Galán guiníʼ ique ca binnigola ca pa riguucaʼ gana ne pa riguixhedxicaʼ ladxidóʼ ca xpinni Cristu ora rudiicaʼ libana sticaʼ. Para gánnacabe pa rúnicabe zacá, galán guidúʼyanu ximodo biʼniʼ Jesús ti guendaridagulisaa despué de biasa lade gueʼtuʼ.

14. 1) Xi bizaaca ante guni Jesús ti guendaridagulisaa. 2) Xiñee gutadxí ladxidóʼ ca apóstol que ora bidxiña Jesús ra nuucaʼ ne guniʼné laacaʼ.

14 Guidúʼyanu xi guca ante gaca guendaridagulisaa ca. Ante guuticabe Jesús «bixooñe irá discípulu [stibe], bisaana ca laabe stubi be», ne casi maca bieeteʼ lu ca diidxaʼ riguixhená que, cada tobi de laacabe guyé gadxé gadxé ladu (Mar. 14:50; Juan 16:32). Biasa si Jesús de lade gueʼtuʼ, biʼniʼ invitarbe ca apóstol stibe ni nuucaʼ triste que para checaʼ ti guendaridagulisaa. d Biblia na «uyé idubi once discípulu sti Jesús Galilea, lu dani ni gudxi Jesús laacaʼ». Ora yendácabe raqué bidxiñaʼ Jesús laacabe ne guniʼné laacabe (Mat. 28:10, 16, 18). ¡Nabé gutadxí ladxidóʼcabe ora biiyacabe bizulú guniʼné Jesús laacabe! Xidé guniʼné Maestru stícabe laacabe yaʼ.

15. 1) Xi guníʼ Jesús lu guendaridagulisaa que, ne xi qué ñúnibe. 2) Ximodo biʼniʼ sentir ca apóstol que despué de guendaridagulisaa que.

15 Jesús gudxi ca discípulo stiʼ ca diidxaʼ riʼ: «Irá xixé ni nuu ibáʼ ne ni nuu guidxilayú ma nexhe ladxi nayaʼ». Despué gúdxibe laacaʼ xi gúnicaʼ: «Laché irá xixé guidxi, lachiusiidi irá xixé binni sa nanda naa». Ne maʼ para guilúxebe gúdxibe laacaʼ: «Qué ziuu dxi ixele de laatu» (Mat. 28:18-20). Biiyuʼ xi qué ñuni Jesús la? Qué nidíndenebe ca apóstol stibe. Ne qué niníʼ ique Jesús cadi zinanda ca discípulo stiʼ laa de guidubi ladxidoʼcaʼ ne qué nugaanibe donda laacaʼ purtiʼ si biaadxaʼ fe laacaʼ. Ni bíʼnibe nga gúdxibe laacaʼ pabiáʼ nadxiibe ne nadxii Bixhózebe laacaʼ ra bidiibe laacaʼ ti dxiiñaʼ nabé risaca. Ximodo biʼniʼ sentir ca apóstol que yaʼ. Nabé gucaneni laacabe, guluuni gana laacabe ne gudixhedxini ladxidóʼcabe purtiʼ despué de guendaridagulisaa que «qué ñaana dxí cabe de ñuiʼ cabe stiidxa Cristu» (Hech. 5:42).

16. Cásica modo biʼniʼ Jesús que, xi naquiiñeʼ guni ca binnigola para gacané ca guendaridagulisaa ca binni.

16 Ca dxi stinu riʼ, ca binnigola rúnicaʼ casi biʼniʼ Jesús ora riquiiñecaʼ guendaridagulisaa para gábicaʼ ca xpinni Cristu gastiʼ qué zabee laacaʼ de gannaxhiicaʼ Jiobá (Rom. 8:38, 39). Nga runi, lu ca libana stícabe jma riníʼcabe de ca cosa galán ni cayuni ca xpinni Cristu, ne cadi ra cucheecaʼ. Ne qué riníʼ íquecabe cadi cayuni ca binni ridagulisaa ni na Dios de guidubi ladxidoʼcaʼ. Ca diidxaʼ stícabe rusihuinni nadxii ca xpinni Cristu Jiobá ne racaláʼdxicaʼ gúnicaʼ ni riuuláʼdxibe (1 Tes. 4:1, 9-12). Nuu biaje zudii ca binnigola ca conseju para gulídxecaʼ ca binni ridagulisaa, peru pa chupa chonna si nga ni caquiiñeʼ conseju la? jma galán guiníʼnecabe laasicaʼ (Gál. 6:1; 2 Tim. 2:24-26). Cada biaje guiniʼné ca binnigola ca binni ridagulisaa, ruyúbicabe ximodo uguucabe gana laacaʼ (Isa. 32:2). Rúnicabe stipa pur guiníʼcabe galán ti ora guiluxe guendaridagulisaa ca guni sentir ca binni ca guluucabe gana laacaʼ ne gudixhedxícabe ladxidoʼcaʼ (Mat. 11:28; Hech. 15:32).

Ca guendaridagulisaa ca riguixhedxícani ladxidoʼno

17. 1) Xiñee jma risaca quixhedxí ca guendaridagulisaa ca ladxidoʼno yanna. 2) Xi zanda gúniluʼ para gacané ca guendaridagulisaa ca laanu. (Biiyaʼ cuadru ra na «Chii cosa ni zanda gúninu para gacané ca guendaridagulisaa ca laanu».)

17 Cumu zeʼ dxi jma cuquiichináʼ guidxilayú stiʼ Binidxabaʼ riʼ binni la? naquiiñeʼ gacanenu para quixhedxí ca guendaridagulisaa ca ladxidóʼ guiranu (1 Tes. 5:11). Ti gunaa Testigu ne xheelaʼ gudíʼdicaʼ lu ti guendanagana raca chupa chonna iza, laa guníʼ sicaríʼ: «Ndaaniʼ Yoo stiʼ Reinu, lade ca bizaʼnaʼ ne ca bendaʼ bidúʼyadu pabiáʼ rapa Jiobá laadu. Biʼniʼ sentirdu zanda gulaʼdu guiráʼ ni nuadu luguiáʼ Jiobá, ne riguixhedxí ngue ladxidoʼdo» (Sal. 55:22). Racaláʼdxinu guni sentir guiráʼ tu rié ca guendaridagulisaa ca zacaca, gacaneni laacaʼ ne quixhedxini ladxidoʼcaʼ. Para ganda gácani zacá la? gúninu cani naquiiñeʼ guni cada tobi de laanu, para ganda gacané ca guendaridagulisaa ca guiranu.

[Cani cá ñee yaza]

a Maca bieeteʼ zadxiña dxi maʼ qué zaca diʼ caadxi cosa guca lu ca guendaridagulisaa que. Tobi de laacani nga maʼ qué zaníʼcabe «ni gabi Dios laacabe» ne maʼ qué zaníʼcabe «idioma ni qué niziidi cabe» (1 Cor. 13:8; 14:5). Neca zacá, ca conseju bidii Pablu que racanécani laanu guiene chaahuinu ximodo naquiiñeʼ gaca ca guendaridagulisaa ca yanna.

b Lu revista La Atalaya 1 stiʼ septiembre 2003, yaza 19 dede 22, caniʼni ximodo guicábiluʼ jma galán ra ridagulisaaluʼ.

c Lu griegu gadxé nga ni riníʼ diidxaʼ «rusiecheʼ» [o uguu gana] ne diidxaʼ «riguixhedxí ladxidóʼ». Diccionario expositivo de palabras del Antiguo y del Nuevo Testamento exhaustivo, de W. E. Vine, na riníʼ diidxaʼ «riguixhedxí ladxidóʼ» ca gusihuínninu jma nadxiinu binni (zanda gúʼndaluʼ Juan 11:19).

d Zándaca de dxi ca nga bizeeteʼ Pablu despué ora guníʼ «uyé [Jesús] ra nuu jma de gaayu gayuaa» discípulo stiʼ (1 Cor. 15:6).

Xi nicábiluʼ

• Pabiáʼ nga risaca ca guendaridagulisaa ca.

• Xiñee racané cani ricábinu ca binni ridagulisaa.

• Xi zanda guizíʼdinu de ti guendaridagulisaa ni biʼniʼ Jesús ne ca discípulo stiʼ.

[Guendarinabadiidxaʼ stiʼ párrafo]

[Cuadro ne dibuju/foto ni zeeda lu yaza 22,23]

CHII COSA NI ZANDA GÚNINU PARA GACANÉ CA GUENDARIDAGULISAA CA LAANU

Biindaʼ dede ante. Pa dede ralídxiluʼ gúʼndaluʼ ni chitiidiʼ ra Yoo stiʼ Reinu, jma ziuuláʼdxiluʼ ca guendaridagulisaa ca ne ziaananeluʼ guiráʼ ti tiidiʼ lúcani.

Cadi guiaadxaluʼ. Cumu riuʼnu gana ora gúʼyanu stale tu rié la? risaca stale chuʼluʼ racá.

Yendá tempranu. Pa maʼ zúbaluʼ ante guzuluni la? zuundaluʼ diidxaʼ riuundaʼ ruzuluneni ne zucaadiágaluʼ oración ni raca, purtiʼ né laacani nga runi adorarnu Jiobá.

Yené guiráʼ ni riquiiñeʼ. Pa nápaluʼ Biblia ne cani zaquiiñeʼ lu guendaridagulisaa ca, zanda chinándaluʼ paraa zécabe ne jma ziéneluʼ ni guieeteʼ raqué.

Bicaadiaga chaahuiʼ. Cadi gúʼndaluʼ ca mensaje stiʼ celular ora maʼ cayaca ca guendaridagulisaa ca pa cadi caquiiñepeʼ. Bíʼnini sti ora. Zacá zusihuínniluʼ rúniluʼ ca cosa stiluʼ ora caquiiñeʼ gácacani.

Bicabi. Ora stale tu ricabi, jma riuu binni gana ne ratadxí ladxidóʼ purtiʼ runadiaga gadxé gadxé tu riníʼ de fe stiʼ.

Bicabi ne huaxiéʼ diidxaʼ. Zacá jma stale tu zanda guicabi.

Bidii ca libana stiluʼ. Ora gudiicabe lii ti libana lu Scuela stiʼ cani Rucheeche Diidxaʼ o lu Guendaridagulisaa stiʼ Dxiiñaʼ Stinu, bíʼnini jneza, biʼniʼ ensayar dede ante ne cadi guiaadxaluʼ dxi chitídiluʼ ca.

Guluu gana cani tiidiʼ. Gudxi cani gudii libana o cani bicabi guyuuláʼdxiluʼ modo bíʼnicaʼ ni.

Bidxaaga cani cheʼ. Ora ugapadiúxiluʼ ne guiníʼneluʼ cani cheʼ raqué ante ne despué de ca guendaridagulisaa ca jma zucaani lii chuuláʼdxiluʼ cheluʼ ne zabeenduluʼ stale cosa de laacani.