Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E te feia apî, ia aratai te Parau a te Atua ia outou

E te feia apî, ia aratai te Parau a te Atua ia outou

E te feia apî, ia aratai te Parau a te Atua ia outou

“E titau i te paari ia noaa, e te haapao maitai.”—MAS. 4:5.

1, 2. (a) Eaha tei tauturu i te aposetolo Paulo ia upootia i te aroraa i roto ia ˈna? (b) E nafea e noaa mai ai te paari e te haapao maitai?

 “IA HINAARO vau i te rave i te mea maitai ra, tei pihai iho te ino ia ˈu.” Ua ite anei oe na vai teie parau? Na te aposetolo Paulo. Noa ˈtu to ˈna here ia Iehova, mea fifi roa no ˈna i te tahi taime ia rave i te mea maitai. Eaha to ˈna manaˈo i teie aroraa i roto ia ˈna? Ua papai oia: “Auê hoi au o te taata ati rahi e!” (Roma 7:21-24) Te taa ra anei ia oe to Paulo manaˈo? Mea fifi anei no oe i te tahi taime ia rave i te mea maitai, a peapea ˈtu ai oe mai ia ˈna? Mai te peu e e, eiaha e toaruaru. Ua upootia oia i te aroraa i roto ia ˈna, o oe atoa ïa.

2 Ua upootia Paulo no te mea ua vaiiho oia i te parau ora ia aratai ia ˈna. (Tim. 2, 1:13, 14) Ei faahopearaa, ua noaa mai ia ˈna te paari e te haapao maitai faufaa roa no te faaruru i te mau fifi e no te rave i te mau faaotiraa maitatai. E tauturu te Atua ra o Iehova ia oe ia noaa mai te paari e te haapao maitai. (Mas. 4:5) Ua horoa mai oia i te mau aˈoraa maitai roa ˈˈe i roto i ta ˈna Parau, te Bibilia. (A taio i te Timoteo 2, 3:16, 17.) E faufaahia oe i te mau faaueraa tumu o te Bibilia i roto i to oe taairaa e to oe na metua, no nia i te moni, e i te taime o oe anaˈe. E nafea?

I roto i te utuafare

3, 4. No te aha mea fifi ai paha no oe ia auraro i te mau faatureraa a to oe na metua, no te aha râ raua i haamau ai i te reira?

3 Mea fifi anei no oe ia auraro i te mau faatureraa a to oe na metua? Eaha te tumu? Te hinaaro ra paha oe i te tiamâraa rahi. Mai tera iho â a paari mai ai oe. I te fare râ, ia faaroo oe i to oe na metua.—Eph. 6:1-3.

4 Ia taa ia oe no te aha to oe na metua i haamau ai i te mau faatureraa e titauraa, e auraro ohie aˈe ïa oe. E parau atoa paha oe mai ia Heirani, * 18 matahiti, tei na ô no to ˈna na metua: “Ua moe roa ia raua e i taurearea na raua. Eita ta ˈu e nehenehe e horoa i to ˈu manaˈo, e maiti, e riro ei taata paari.” Mai ia ˈna, e manaˈo paha oe e te faaere ra to oe na metua ia oe i te tiamâraa rahi atu â. Teie râ, ua haamau raua i te mau faatureraa no to raua haapeapea no oe. Ua ite atoa te mau metua Kerisetiano e e hopoia ta ratou i mua ia Iehova e aupuru ia oe.—Tim. 1, 5:8.

5. Eaha te maitai ia auraro i to oe na metua?

5 Te auraroraa i te mau faatureraa a to oe na metua, e au ïa i te aufauraa i ta oe tarahu i te fare moni. Ia faahoˈi iho â oe i te reira, e tiaturi atu â ïa te fare moni ia oe no te horoa tarahu â i te moni. Oia atoa, ia faatura e ia auraro oe i to oe na metua e tia ˈi. (A taio i te Maseli 1:8.) Ia rahi atu â oe i te na reira, e rahi atu â ïa raua i te horoa ˈtu i te tiamâraa. (Luka 16:10) Ia ofati noa râ oe i te mau faatureraa, eiaha ïa e maere ia faaitihia mai aore ra ia faaerehia oe i to oe tiamâraa.

6. E nafea te mau metua e tauturu ai i ta ratou mau tamarii ia auraro?

6 E tauturu te hiˈoraa o te mau metua i ta ratou mau tamarii ia auraro i te mau faatureraa. Ia faaite to ratou auraro-maite-raa i ta Iehova mau titauraa e mea tano noa ta ˈna mau ture. E ohie atu â ïa te feia apî i te hiˈo i te mau faatureraa a to ratou na metua mai tera atoa. (Ioa. 1, 5:3) Hau atu â, te faahiti ra te Bibilia i te mau taime i ani ai Iehova i ta ˈna mau tavini ia faaite i to ratou manaˈo no nia i te tahi mau mea. (Gen. 18:22-32; Arii 1, 22:19-22) Te vai ra anei te taime e na reira atoa ˈi te mau metua i nia i ta ratou mau tamarii?

7, 8. (a) Mea fifi no te tahi mau taata apî ia aha? (b) Te taaraa i te aha e haafaufaa ˈi oe i te aˈo?

7 Mea fifi atoa paha no te feia apî ia farii i te avau tano ore i to ratou manaˈo a to ratou na metua. I te tahi taime, e manaˈo paha oe mai ia Craig taurearea tei parau: “Ua haere mutoi roa to ˈu mama, e imi noa o ˈna i te mau vahi ua hape au.”

8 E pinepine tatou i te manaˈo e ia avauhia tatou, te aˈohia ra ïa tatou. Ia au i te Bibilia, mea fifi ia farii i te aˈo, noa ˈtu e mea tano roa. (Heb. 12:11) Eaha te tauturu ia oe ia haafaufaa i te aˈo a to oe na metua? A haamanaˈo e no to raua here ia oe e na reira ˈi raua. (Mas. 3:12) Te hinaaro ra raua ia atuatu oe i te mau peu maitatai, eiaha râ i te mea ino. Ua ite atoa raua e ia ore raua e aˈo ia oe, aita ïa raua e aroha ra ia oe! (A taio i te Maseli 13:24.) Ia taa atoa ia oe e e nehenehe oe e haapii mai i ta oe mau hape. No reira, ia aˈohia oe, a imi i te paari i roto i te reira. “Te noaaraa mai te [paari], ua hau ïa i te maitai i to te hooraa ario, e tona mau hotu ra, ua hau ïa i te auro maitai e te anoi ore hia.”—Mas. 3:13, 14, V.C.J.S., huriraa Katolika reo Tahiti, neneiraa 1976.

9. Ia aha te feia apî no te ore e manaˈonaˈo i ta ratou e hiˈo ra ei tupuraa tano ore?

9 E hape râ na metua. (Iak. 3:2) Ia aˈo atu raua, eita paha raua e feruri i ta raua parau i te tahi taime. (Mas. 12:18) Eaha hoi raua e na reira ˈi? Te hepohepo ra paha ïa, aore ra te manaˈo ra e o raua te tumu o ta oe mau hape. Eiaha e manaˈonaˈo i ta oe e hiˈo ra ei tupuraa tano ore. No te aha e ore ai e mauruuru no to raua hinaaro rahi e tauturu ia oe? E faufaahia oe i te farii-maite-raa i te aˈo ia paari mai oe.

10. E nafea e ohie atu â ˈi no oe ia farii e ia haafaufaa i te mau faatureraa e te aˈo a to oe na metua?

10 E hinaaro anei oe ia ohie aˈe no oe ia farii e ia haafaufaa i te mau faatureraa e te aˈo a to oe na metua? A haamaitai ïa i ta oe huru paraparau. E nafea? A faaroo na mua. Te na ô ra te Bibilia: “Ia ru te taata atoa i te faaroo, ia haere maine i te parau, ia haere maine hoi i te riri.” (Iak. 1:19) Eiaha e ru i te imi i te otoheraa, a tutava râ i te haavî ia oe e i te faaroo i to oe na metua. A feruri eaha ta raua i parau, eiaha râ mea nafea to raua parauraa ˈtu. I muri iho, a faˈi i ta oe hape ma te faatura, ei faaiteraa e ua taa ia oe. Ia na reira oe e papu ai ia raua e ua faaroo oe i ta raua parau. E hinaaro paha oe e faataa no te aha oe i na ô ai. E pinepine, mea paari aˈe ia ‘tapea i to oe vaha’ e tae noa ˈtu i te taime e farii ai oe i te hinaaro o to oe na metua. (Mas. 10:19) Ua ite anaˈe to oe na metua e ua faaroo oe ia raua, e na reira ˈtu â ïa raua i nia ia oe. Te haapapu ra teie raveraa paari e te arataihia ra oe e te Parau a te Atua.

No nia i te moni

11, 12. (a) Eaha ta te Parau a te Atua e faaitoito maira ia rave no nia i te moni, e no te aha? (b) E nafea to oe na metua e tauturu ai ia oe ia faaohipa i te moni?

11 Te na ô ra te Bibilia: “E haapuraa tei te moni.” Te faaite atoa ra râ teie irava e mea faufaa aˈe te paari i te moni. (Koh. 7:12) Te faaitoito maira te Parau a te Atua ia tano noa to tatou manaˈo i te moni, eiaha râ ia nounou atu. No te aha e haapae ai i te nounou moni? A feruri i teie hiˈoraa: I roto i te rima o te hoê tutu maa aravihi, e taihaa faufaa te hoê tipi oi. I roto râ i te rima o te hoê taata nevaneva aore ra haapao ore, e fifi ïa te tupu mai. Mea faufaa atoa te moni ia faaohipahia ma te paari. Area te feia i ‘mârô ia rahi ta ratou taoˈa,’ te haapae pinepine ra ïa i to ratou mau hoa, utuafare, e taairaa e te Atua. Ei faahopearaa, ua patiatia pupu roa ia ratou iho i “te oto e rave rahi.”—A taio i te Timoteo 1, 6:9, 10.

12 E nafea oe e haapii ai i te faaohipa maitai i te moni? No te aha e ore ai e ani i te manaˈo o to oe na metua? Ua papai Solomona: “E faaroo te taata paari, e rahi atura tona paari; e te taata maramarama ra e roaa mai iana te ite i te faatere.” (Mas. 1:5, V.C.J.S.) Ua ani Anna i te aratairaa a to ˈna na metua. Te na ô ra oia: “Ua haapii mai to ˈu papa e nafea ia faaohipa i ta ˈu moni, e ua faaite mai i te faufaaraa ia faanaho i te moni a te utuafare.” Ua haapii atoa to ˈna mama ia ˈna i te tahi mau mea faufaa. Te parau ra Anna: “Ua faaite mai oia e mea maitai ia faaau i te moni o tera e tera mea hou a hoo mai ai.” Eaha te haamaitairaa? Te pahono ra oia: “I teie nei, ua ite au i te faaohipa i ta ˈu moni. E haapao maitai au i ta ˈu mau haamâuˈaraa, e te fanaˈo nei au i te tiamâraa e te hau o te feruriraa no te aperaa i te tarahu faufaa ore.”

13. E nafea ia haavî ia oe no nia i te moni?

13 E nehenehe oe e topa oioi i roto i te tarahu ia hoo mai oe mai tera noa aore ra ia haamâuˈa i te moni no te haamaere i to oe mau hoa. Eaha te tauturu ia oe ia ape i tera na marei? A haavî ia oe. Ta Ellena, e 20 tiahapa matahiti, e rave ra. Te na ô ra oia: “Ia haere au na muri i te hoa, e feruri e e faataa ê na vau ehia ta ˈu e haamâuˈa. . . . E haerea paari atoa i to ˈu manaˈo ia hoohoo haere e te mau hoa o te haapao maitai i ta ratou mau haamâuˈaraa e o te faaitoito mai ia faaau i te moni o tera e tera mea e eiaha e hoo mai i te mea matamua ta ˈu e ite.”

14. No te aha e ara ˈi i te mana “haavare o te taoˈa”?

14 E tuhaa faufaa te imiraa e te faaohiparaa i te moni o te oraraa. Ua parau râ Iesu e e oaoa mau te feia “tei ite i to ratou veve i te pae varua.” (Mat. 5:3, MN) Ua faaara oia e e tinai te mana “haavare o te taoˈa” i te anaanatae o te taata no te mau ohipa pae varua. (Mar. 4:19) Mea faufaa roa ïa ia vaiiho i te Parau a te Atua ia aratai ia oe e ia tano noa te manaˈo no nia i te moni!

I te taime o oe anaˈe

15. I teihea taime e tamata-roa-hia ˈi to oe taiva ore i te Atua?

15 I to oe manaˈo, eaha te taime e tamata-roa-hia ˈi to oe taiva ore i te Atua, ia taata anaˈe to pihai iho ia oe aore ra o oe anaˈe? I te haapiiraa aore ra i te ohipa, e vai ara maitai oe i te mea atoa e haafifi i to oe taairaa e te Atua. I te taime râ e faafaaea ˈi oe a ore atu ai e vai ara, e hema ohie oe i te ofatiraa i ta oe mau ture aveia morare.

16. No te aha ia hinaaro ai oe e auraro ia Iehova i te taime o oe anaˈe?

16 No te aha ia hinaaro ai oe e auraro ia Iehova i te taime o oe anaˈe? A haamanaˈo: E nehenehe oe e haamauiui ia Iehova aore ra e faaoaoa i to ˈna aau. (Gen. 6:5, 6; Mas. 27:11) E ohipa ta oe mau haaraa i nia i to ˈna huru aau no te mea ‘te tiai ra oia ia oe.’ (Pet. 1, 5:7) Te hinaaro ra oia ia faaroo oe ia ˈna no to maitai. (Isa. 48:17, 18) I te tâuˈa-ore-raa te tahi mau tavini a Iehova i Iseraela i tahito i ta ˈna aˈoraa, ua faaoto ratou ia ˈna. (Sal. 78:40, 41) I te tahi aˈe pae, ua here roa Iehova i te peropheta Daniela, ta te hoê melahi i parau e “taata here-rahi-hia.” (Dan. 10:11) No te aha? Ua tapea Daniela i to ˈna taiva ore i te Atua eiaha noa i mua i te taata, i te taime atoa râ o ˈna anaˈe.—A taio i te Daniela 6:10.

17. Eaha ta oe e ui ia maiti oe i te faaanaanataeraa?

17 No te tapea i te taiva ore i te Atua o oe anaˈe, e titauhia ia ‘ite i te maitai e te ino’ e ia “mataro” i te na reira ma te ohipa ia au i ta oe i ite e mea tia. (Heb. 5:14) Ei hiˈoraa, ia maiti oe i te upaupa, te hohoˈa teata, aore ra te afata poroi Internet, teie te tahi mau uiraa e tauturu atu ia maiti i te mea maitai e ia haapae i te mea ino. ‘E faaitoito anei teie mea ia ˈu ia aumihi ma te here aore ra ia oaoa “i te ino” o vetahi ê?’ (Mas. 17:5) ‘E tauturu anei te reira ia ˈu ia “hinaaro i te maitai” aore ra e haafifi anei ia ˈu ia “riaria i te ino”?’ (Amo. 5:15) Na roto i ta oe e rave o oe anaˈe e itehia ˈi eaha te mea faufaa mau â no oe.—Luka 6:45.

18. Eaha ta oe e rave mai te peu e ua pee huna oe i te hoê haerea ino, e no te aha?

18 Eaha ta oe e rave mai te peu e ua pee huna oe i te hoê haerea ua ite oe e mea ino? A haamanaˈo e “o tei tapoˈi i ta ˈna hara, e ore ïa e maitai; o tei faˈi râ e ua faarue, e arohahia ïa.” (Mas. 28:13) E haerea paari ore mau â ia tapi noa i te ino e ia faaoto i te varua moˈa o te Atua! (Eph. 4:30) Ia faˈi ïa oe i ta oe hara i te Atua e i to oe na metua, e maitai atoa ˈi oe. E nehenehe te mau matahiapo o te amuiraa e tauturu rahi atu. Te parau ra te pǐpǐ Iakobo: ‘Na ratou e pure no tei rave i te hara, ma te faatahinu ia ˈna i te monoˈi i te iˈoa o Iehova. E e ora taua maˈi ra i te pure faaroo, e na Iehova oia e faatia i nia; e i rave na oia i te hara, e faaorehia ta ˈna hara.’ (Iak. 5:14, 15) Parau mau, e ite paha oe i te haama e i te tahi mau faahopearaa au ore. Ia faaitoito râ oe i te ani i te tauturu, eita ïa oe e ino roa ˈtu. E ite râ oe i te tamǎrûraa no te hoê manaˈo haava maitai.—Sal. 32:1-5.

A faaoaoa i to Iehova aau

19, 20. Te hinaaro ra Iehova ia aha oe, eaha râ te titauhia ia rave oe?

19 E Atua oaoa Iehova o te hinaaro ra ia oaoa oe. (Tim. 1, 1:11) Te haapao ra iho â oia ia oe. Noa ˈtu e aita vetahi ê e ite ra i ta oe tutavaraa e rave i te mea maitai, te ite maira oia. Aita e mea huna i to ˈna aro. Te hiˈo ra oia ia oe, eiaha no te ite i te hape, no te turu râ i ta oe tutavaraa e rave i te maitai. “Te hiˈo nei te mata o Iehova i to te ao atoa nei, ia horoa mai oia i te etaeta i te feia i tia te aau ia ˈna.”—Par. 2, 16:9.

20 No reira, a vaiiho i te Parau a te Atua ia aratai ia oe, e a faaohipa i to ˈna mau aˈoraa. E noaa ïa ia oe te paari e te haapao maitai no te faaruru i te mau fifi rahi e no te rave i te mau maitiraa paari i roto i te oraraa. E mauruuru to oe na metua e o Iehova e e fanaˈo atoa oe i te hoê oraraa oaoa mau.

[Nota i raro i te api]

^ Ua tauihia te iˈoa.

Eaha ta outou e pahono?

• E nafea te feia apî e farii ai e e haafaufaa ˈi i te mau faatureraa e aˈo a to ratou na metua?

• No te aha mea faufaa ˈi ia tano noa te manaˈo no nia i te moni?

• E nafea ia tapea i te taiva ore ia Iehova o oe anaˈe?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 15]

E tapea anei oe i te taiva ore i te Atua o oe anaˈe?