Eaha to roto?

Tapura tumu parau

O Iehova to tatou Fatu e Arii!

O Iehova to tatou Fatu e Arii!

O Iehova to tatou Fatu e Arii!

“Ua tiaturi au i te Fatu [e Arii] ra ia Iehova.”—SAL. 73:28.

1. I roto i te Korinetia 1, 7:31, e au ra e te faahiti ra Paulo i te aha?

 UA PARAU te aposetolo Paulo: ‘Te mou [aore ra taui] nei te huru o teie nei ao.’ (Kor. 1, 7:31) I roto i te reo tumu, e au ra e te faaau ra oia i te ao i te hoê tahua i reira te feia e hauti ai i roto i te hoê darama i ta ratou tuhaa ei taata ino aore ra ei taata maitai e tae noa ˈtu i te hopea.

2, 3. (a) E nehenehe e faaau i te orureraa i te mana arii o Iehova i te aha? (b) Eaha te mau uiraa ta tatou e hiˈopoa?

2 I teie mahana, te tupu ra te hoê darama faufaa roa e e tuhaa atoa ta oe i roto! O te faatiaraa ïa i te mana arii o te Atua ra o Iehova. E nehenehe e faaau i teie darama i te hoê tupuraa i te tahi fenua. Te vai ra te faatereraa mana ia naho te mau mea. E te vai ra te hoê faanahonahoraa ohipa ino, e faatere ra ma te eiâ, te haavî uˈana, e te taparahi taata. Te orure ra teie faanahoraa ino i te feia mana e te tamata ra i te taiva ore o te huiraatira o ta ratou faatereraa.

3 Mai tera atoa te tupuraa i te ao taatoa nei. Te vai ra te faatereraa mana a ‘Iehova te Fatu e Arii.’ (Sal. 71:5) Te faahepohia nei râ te huitaata e te hoê faanahonahoraa ohipa ino arataihia e te “varua ino.” (Ioa. 1, 5:19) Te orure hau ra te reira i te faatereraa mana a te Atua e te tamata ra i te taiva ore o te mau taata atoa i ta te Atua faatereraa. Mea nafea teie ohipa i te tupuraa mai? No te aha te Atua e faatia ˈi i te reira? E nafea tatou taitahi?

Na tumu parau o te darama

4. Eaha na tumu parau piri roa o te darama e tupu ra i te ao taatoa?

4 E piti tumu parau piri roa to teie darama e tupu ra i te ao taatoa: te mana arii o Iehova e te hapa ore o te taata. I roto i te Bibilia, e parauhia Iehova te Fatu e Arii. Ei hiˈoraa, ua himene te papai salamo ma te faaroo taatoa: “Ua tiaturi au i te Fatu [e Arii] ra ia Iehova.” (Sal. 73:28) Te vai ra te mau tumu papu e hiˈo ai i te Atua ra o Iehova mai Tei Teitei.—Dan. 7:22.

5. No te aha e paturu ai i te mana arii o Iehova?

5 Ei Atua Poiete, o Iehova te Faatere o te fenua e te ao taatoa. (A taio i te Apokalupo 4:11.) O Iehova atoa to tatou Haava, Iriti ture, e Arii. (Isa. 33:22) No ǒ mai hoi to tatou ora ia ˈna e e hinaaro mau â tatou ia ˈna, a riro ai o ˈna ei Fatu e Arii no tatou. E paturu tatou i to ˈna tiaraa hanahana ia haamanaˈo noa tatou e “ua haamau Iehova i to ˈna ra terono i nia i te mau raˈi, e ua auraro te mau mea atoa nei i to ˈna ra basileia.”—Sal. 103:19; Ohi. 4:24.

6. Eaha te hapa ore?

6 No te turu i te mana arii o Iehova, ia tapea ïa tatou i to tatou hapa ore ia ˈna e tia ˈi. E rotahi aore ra taairaa aau taatoa e o Iehova te “hapa ore.” E taata parau-tia e te paieti te taata hapa ore, mai te patereareha Ioba.—Ioba 1:1.

Haamataraa o te darama

7, 8. Mea nafea Satani i te faahaparaa i te tia-mau-raa o te mana arii o Iehova?

7 A 6 000 tiahapa matahiti aˈenei, ua faahapa te hoê melahi i te tia-mau-raa o te mana arii o Iehova. No to ˈna nounou ia haamorihia o ˈna i na ô ai tera orure hau. Ua turai oia i na taata matamua o Adamu raua Eva ia taiva i te mana arii o te Atua e ua faaino i te iˈoa o Iehova ma te parau e ua haavare Oia. (A taio i te Genese 3:1-5.) Riro atura taua orure hau ra ei Enemi rahi o Satani te patoi, te Diabolo te pari haavare, te ophi te râmâ, e te teni te haapau.—Apo. 12:9.

8 Na Satani iho i faariro ia ˈna ei faatere patoi. E nafea ïa te Fatu e Arii ra o Iehova i mua i teie orureraa hau? E haamou anei i reira iho i na orure hau o Satani, Adamu e o Eva? E mana iho â to ˈna ia na reira, a haapapu atu ai i to ˈna puai rahi e e parau mau ta ˈna no nia i te utua no te ofatiraa i ta ˈna ture. Aita râ te Atua i na reira. No te aha?

9. Eaha ta Satani i mârô?

9 Ma te haavare e te haafariu ê mai ia Adamu raua Eva i te Atua, ua mârô Satani i te tiaraa o Iehova e titau i te huitaata ia faaroo ia ˈna. Ma te turai atoa i na taata matamua ia faaroo ore i te Atua, ua mârô atoa Satani i te taiva ore o te mau melahi e o te huitaata. Ia au i tei tupu i nia ia Ioba taata taiva ore i te mana arii o Iehova, ua faahua parau Satani e e nehenehe ta ˈna e haafariu ê mai i te mau taata atoa i te Atua.—Ioba 2:1-5.

10. Ma te faataime i te haapapu i to ˈna tiaraa e faatere, ua aha ïa Iehova?

10 Ma te faataime i te haapapu i to ˈna tiaraa e faatere, ua vaiiho Iehova i te taime ia Satani ia faaite e e parau mau ta ˈna. Ua horoa atoa te Atua i te ravea i te huitaata ia faaite i to ratou taiva ore i to ˈna mana arii. Eaha tei tupu i te roaraa o te tau? Ua haamau Satani i te hoê faanahonahoraa ohipa ino mau. I te tau au, e haamou Iehova i te reira e i te Diabolo, a ite-maitai-roa-hia ˈi te tia-mau-raa o to ˈna mana arii. Ua papu roa ia ˈna e e hopea maitai to a muri aˈe, i tohu ai oia i te reira i te tupuraa te orureraa hau i Edene.—Gen. 3:15.

11. Ua aha e rave rahi i te mana arii o Iehova?

11 Mea rahi te taata tei faatupu i te faaroo e tei tapea i to ratou hapa ore ma te turu i te mana arii o Iehova e ma te faaraa i to ˈna iˈoa. Te vai ra Abela, Enoha, Noa, Aberahama, Sara, Mose, Ruta, Davida, Iesu, te mau pǐpǐ matamua a te Mesia, e te mau mirioni taata hapa ore i teie mahana. E tuhaa ta ratou pauroa i roto i te haapapuraa e e haavare o Satani. I roto atoa i te faaoreraa i te faainoraa a te Diabolo i te iˈoa o Iehova ma te faahua parau e nehenehe ta ˈna e haafariu ê mai i te mau taata atoa i te Atua.—Mas. 27:11.

Ua ite tatou i te hopea o te darama

12. E nafea e papu ai ia tatou e eita te Atua e faatia noa i te ino?

12 Ua fatata iho â Iehova i te faatia i to ˈna mana arii. Eita o ˈna e faaoromai noa i te ino, e ua ite tatou e te ora nei tatou i te anotau hopea. Ua nina Iehova i te feia iino i te diluvi. Ua haamou oia ia Sodoma e Gomora e ia Pharao e ta ˈna nuu. Ua pau Sisera e ta ˈna nuu e o Senakeriba e ta ˈna nuu Asura i Tei Teitei. (Gen. 7:1, 23; 19:24, 25; Exo. 14:30, 31; Tav. 4:15, 16; Arii 2, 19:35, 36) Eita atoa ïa Iehova e faatia noa ia faainohia to ˈna iˈoa e ia hamani-ino-hia to ˈna mau Ite. Hau atu â, te ite papu nei tatou i te tapao o to Iesu vairaa mai e te hopea o teie nei ao ino.—Mat. 24:3.

13. E nafea e ore ai e mou e te mau enemi o Iehova?

13 Ia ore tatou e mou e te mau enemi o te Atua, e titauhia ia turu ma te taiva ore i te mana arii o Iehova. E nafea? Ma te faaatea ê mai i ta Satani faatereraa ohipa ino e ma te ore e riaria i to ˈna mau tia. (Isa. 52:11; Ioa. 17:16; Ohi. 5:29) Mea na reira noa tatou e turu ai i te mana arii o to tatou Metua i te raˈi. E tiaturi atoa ˈi e ora ia faaore Iehova i te faainoraa i to ˈna iˈoa, a haapapu atu ai e o ˈna te Arii o te ao taatoa.

14. Eaha ta te mau tuhaa rau o te Bibilia e faaite ra?

14 Te faataa ra te Bibilia taatoa i te parau o te huitaata e o te mana arii o Iehova. Na pene matamua o te Bibilia e toru, te faatia ra ïa i te poieteraa e te hararaa te taata. Na pene hopea e toru râ, i te maitairaa mai ïa te huitaata. Te faataa ra te tahi atu mau tuhaa o te Bibilia i te mau taahiraa ta te Fatu e Arii o Iehova i rave no te faatupu i ta ˈna opuaraa no te huitaata, te fenua, e te ao taatoa. Te faaite ra te Genese mea nafea Satani e te ino i ô mai ai i te ao. Te tuhaa hopea o te Apokalupo, e nafea ïa te ino e te Diabolo e mou ai, e te hinaaro o te Atua e tupu ai i te fenua mai i te raˈi. Te faaite ra te Bibilia i te tumu o te hara e te pohe e e nafea te reira e faaorehia ˈi i te fenua nei. I reira ïa te feia hapa ore e oaoa roa ˈi i te ora e a muri noa ˈtu.

15. Ia faufaahia tatou i te hopea o te darama no nia i te mana arii, ia aha ïa tatou?

15 Ua fatata te huru o teie nei ao i te taui roa. E hope te darama. E ore Satani e faatere faahou, e haamouhia hoi oia, a tupu atu ai te hinaaro o te Atua i te mau vahi atoa. Ia faufaahia tatou i te reira e ia fanaˈo i te mau haamaitairaa rau i tohuhia i roto i te Parau a te Atua, ia turu ïa tatou i te mana arii o Iehova i teie nei â. Eiaha e feaapiti. Ia nehenehe tatou e parau: “Tei pihaiiho Iehova ia ˈu,” ia tia noa ïa tatou i to ˈna pae.—Sal. 118:6, 7.

E nehenehe tatou e tapea i te hapa ore!

16. No te aha te taata e nehenehe iho â ˈi e tapea i te hapa ore i te Atua?

16 E nehenehe tatou e turu i te mana arii o Iehova e e tapea i te hapa ore, ua papai hoi te aposetolo Paulo: “Aita outou i roohia e te ati maori râ mai ta te taata nei â; e parau mau ta te Atua e ore oia e vaiiho noa ia outou ia ati, maori râ o te tia ia outou ia faaoromai ra; e faatupu atoa oia i te haapuraa i taua ati ra, ia tia ia outou ia faaoromai.” (Kor. 1, 10:13) Eaha ïa tera ati, aore ra faahemaraa, e e nafea te Atua e faatupu ai i te haapuraa?

17-19. (a) Ua hema te mau Iseraela i te aha i te medebara? (b) No te aha e nehenehe ai e tapea i to tatou hapa ore ia Iehova?

17 Mai no te mau Iseraela i te medebara, e nehenehe tatou e faahemahia ia ofati i te ture a te Atua i roto i te tahi mau tupuraa. (A taio i te Korinetia 1, 10:6-8, 10.) E nehenehe hoi te mau Iseraela e patoi i te faahemaraa, ua nounou râ ratou i “te mau mea iino” i to Iehova horoa-semeio-raa i te mau manu ei maa hoê avaˈe i te maoro. Ua horoa hoi te Atua i te mâna ei maa na ratou, noa ˈtu e aita ratou i amu i te inaˈi maa taime. Tera râ, ua hema ratou i te rave-popore-raa i te mau manu.—Num. 11:19, 20, 31-35.

18 Na mua ˈtu, i haamori na te mau Iseraela i te kafa e i faanavenave na ia ratou. Tei nia hoi Mose i te mouˈa Sinai i te horoaraahia mai te Ture. No te mea aita to ratou aratai i reira i hema noa ˈi ratou. (Exo. 32:1, 6) Hou a tomo ai i te Fenua tǎpǔhia, e tausani Iseraela tei hema i te mau vahine Moabi ma te taiata. E ua pohe ratou no tera hara. (Num. 25:1, 9) I te tahi taime, ua orure hau te nunaa Iseraela i to ratou faainoraa ia Mose e i te Atua atoa! (Num. 21:5) Ua amuamu atoa ratou i muri aˈe i te haapoheraahia na taata ino o Kora, Datana, Abirama e to ratou mau hoa. Ua manaˈo ratou e mea hape te haamouraahia tera mau orure hau. Ei faahopearaa, 14 700 Iseraela tei pohe i te ati no ǒ mai i te Atua.—Num. 16:41, 49.

19 E nehenehe hoi te mau Iseraela e patoi i te mau faahemaraa i faahitihia mai nei. Ua hema ratou no te mea ua ere ratou i te faaroo e ua haamoe ia Iehova, ta ˈna aupuru î i te here, e to ˈna mau eˈa tia. Mai no te mau Iseraela, e farerei iho â te taata i tera mau faahemaraa. Ia tutava râ tatou i te patoi i te reira e i te tiaturi i te Atua no te tauturu mai, e tapea ïa tatou i to tatou hapa ore. Mea papu te reira no te mea “e parau mau ta te Atua” e e ore oia e ‘vaiiho noa ia tatou ia ati hau atu i te tia ia tatou ia faaoromai.’ E ore roa Iehova e faarue ia tatou i roto i te mau tupuraa eita e maraa ia rave i to ˈna hinaaro.—Sal. 94:14.

20, 21. Ia faahemahia tatou, e nafea te Atua e faatupu ai i “te haapuraa”?

20 E faatupu Iehova i “te haapuraa” ma te faaitoito ia tatou ia patoi i te faahemaraa. Ei hiˈoraa, e hamani ino mai paha te taata ma te tairi, haamauiui, aore ra haapohe paha ia taiva tatou. E nehenehe tatou e fati ia faaea te reira. Ia au râ i ta Paulo i haapapu i roto i te Korinetia 1, 10:13, no te hoê taime poto noa tera tupuraa ati. Eita Iehova e vaiiho i te reira ia uˈana roa, a taiva ˈtu ai tatou ia ˈna. E haapuai oia i to tatou faaroo e e faaitoito mai ia tapea tatou i to tatou hapa ore.

21 E tauturu mai Iehova maoti to ˈna varua moˈa. E haamanaˈo atoa mai tera varua i te mau manaˈo Bibilia faufaa no te patoi i te faahemaraa. (Ioa. 14:26) Eita ïa tatou e hema i te raveraa i te hoê haerea ino. Ua taa ia tatou na tumu parau piri roa o te mana arii o Iehova e te hapa ore o te taata. Maoti tera ite e te tauturu a te Atua i ore ai e rave rahi e taiva i mua i te pohe. E ere râ te pohe i “te haapuraa” no ratou. Ua tauturu Iehova ia ratou ia faaoromai e tae noa ˈtu i te hopea ma te ore e hema. E na reira atoa oia no tatou, ma te faaohipa atoa i ta ˈna mau melahi haapao maitai ei tavini ‘i tonohia ei tiai i te feia e noaa ia ratou te ora.’ (Heb. 1:14) Ia au i to muri nei tumu parau, o te feia hapa ore anaˈe te tiaturi e fanaˈo i te haamaitairaa oaoa e turu i te mana arii o te Atua e a muri noa ˈtu. O tatou atoa ïa ia ati maite tatou ia Iehova ei Fatu e Arii.

Eaha ta outou e pahono?

• No te aha e farii ai ia Iehova ei Fatu e Arii no tatou?

• Eaha te auraa e tapea i to tatou hapa ore i te Atua?

• Mea nafea tatou i ite ai e ua fatata Iehova i te haapapu i to ˈna tiaraa e faatere?

• Ia au i te Korinetia 1, 10:13, no te aha e nehenehe ai e tapea i te hapa ore?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 25]

Ua turai Satani ia Adamu raua Eva ia taiva ia Iehova

[Hohoˈa i te api 26]

A turu papu i te mana arii o Iehova