Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Jiobá nga Dios ni jma nandxóʼ

Jiobá nga Dios ni jma nandxóʼ

Jiobá nga Dios ni jma nandxóʼ

«Runeʼ cré zanda gapa Jiobá naa, Señor ni jma nandxóʼ.» (SAL. 73:28)

1. Xii nga zándaca bichaaga Pablu binni guidxilayú lu 1 Corintios 7:31.

 «MA CADIʼDI guidxilayú caduʼya nu riʼ.» (1 Cor. 7:31.) Né ca diidxaʼ ni guníʼ Pablu ca, ruluíʼ si cuchaagabe ca binni guidxilayú riʼ ne binni ni runi dxiiñaʼ lu teatru. Luni riguiʼbaʼ caadxi artista para gúnicaʼ dxiiñaʼ raca caber laacaʼ, nuu tiru rireecaʼ de binni nachaʼhuiʼ o de binni malu, despué maʼ riétecabe para quibaʼ xcaadxi artista ni chiguni sti dxiiñaʼ.

2, 3. 1) Xi ejemplu zanda gacané laanu guiénenu cucaalú Binidxabaʼ derechu ni napa Dios de guni mandar. 2) Xi guendarinabadiidxaʼ zacábinu lu tema riʼ.

2 Ca dxi stinu riʼ, cayaca ti cosa casi ti drama ne guiranu nuunu luni, ne luni zahuinni napa Jiobá derechu de guni mandar guibáʼ ne lu guidubi naca Guidxilayú. Ni chiguidúʼyanu ca zeeda gácani casi ora ñuu chupa grupu de binni ndaaniʼ ti guidxi ni cadinde. Lade ti grupu que nuu gobiernu stiʼ guidxi ni cayuuyaʼ guibani ca binni de guidxi ca galán, peru sti grupu ca puru binni malu laacaʼ, ribáʼnacaʼ, runinacaʼ binni ne nuu tiru dede ruuticaʼ binni. Ca binni malu ca ruchíbicaʼ gobiernu stiʼ guidxi ca ne rucaacabe ca binni de guidxi ca cadi guzuubacaʼ stiidxaʼ gobiernu sticaʼ.

3 Xiñee rininu zacaca cayaca guibáʼ ne lu guidubi naca Guidxilayú yaʼ. Primé la? purtiʼ nuu ti gobiernu ni napa derechu de guni mandar ne «Jiobá, Señor Ni Jma Nandxóʼ» nga xaíque stiʼ gobiernu ca (Sal. 71:5). Yanna, binni cadxibi purtiʼ zándaca guniná caadxi binni malu laacaʼ, ne ca binni malu ca nápacaʼ Binidxabaʼ de xaíque sticaʼ (1 Juan 5:19). Grupu de binni malu riʼ cucaalucaʼ gobiernu stiʼ Dios ne racaláʼdxicaʼ gucaacaʼ binni gusaana de guzuubaʼ Stiidxaʼ Jiobá, Dios ni jma nandxóʼ ni runi mandar guibáʼ ne lu guidubi naca Guidxilayú riʼ. Ximodo beeda gaca guiráʼ cosa riʼ yaʼ. Xiñee cudii Jiobá lugar cayaca cani yaʼ. Xi zanda gúninu para gusihuínninu nuunu pur gobiernu stiʼ Dios yaʼ.

Xi guiráʼ zahuinni lu drama ca

4. Xi chupa cosa nga rihuinni lu drama ni cayaca guibáʼ ne lu guidubi naca Guidxilayú.

4 Lu drama ni cayaca guibáʼ ne lu guidubi naca Guidxilayú riʼ cahuinni chupa cosa risaca: derechu ni napa Dios de guni mandar ne pa zanda guni binni ni na Dios sin guchee. Biblia ruzeeteʼ stale biaje Jiobá nga «Señor ni jma nandxóʼ». Ti hombre bicaa salmo guníʼ ca diidxaʼ riʼ purtiʼ biʼniʼ cré racané Jiobá binni: «Runeʼ cré zanda gapa Jiobá naa, Señor ni jma nandxóʼ» (Sal. 73:28). Nga runi nápanu stale razón para guidúʼyanu Jiobá casi Dios ni jma nandxóʼ (Dan. 7:22).

5. Xi razón nápanu para gusihuínninu nuunu pur derechu ni napa Dios de guni mandar.

5 Cumu Jiobá nga bizáʼ guiráʼ xixé cosa la? laasibe nga ni jma nandxóʼ lu guidubi naca guibáʼ ne Guidxilayú (biindaʼ Apocalipsis 4:11). Jiobá laaca naca Juez, ni Riguixhestí Ley ne Rey (Isa. 33:22). Cumu laabe nga bizaʼbe laanu ne nabáninu pur laabe la? naquiiñeʼ gúʼyanu laabe casi Dios stinu ni jma nandxóʼ ne gusihuínninu nuunu pur derechu ni nápabe de guni mandarbe. Ni zacané laanu gúninu ni nga cadi gusiáʼndanu ca diidxaʼ riʼ: «Jiobá peʼ maʼ bizuhuaa dxiichiʼ trono stiʼ guibáʼ, ne laabe huayuni mandarbe casi rey lu guiráʼ cosa» (Sal. 103:19; Hech. 4:24).

6. Ximodo nga rusihuínninu qué ruchéʼnenu Dios yaʼ.

6 Pa racaláʼdxinu gusihuínninu napa Jiobá derechu de guni mandar la? naquiiñeʼ gúninu stipa pur cadi gucheʼnu. Yanna, ximodo nga rusihuínninu qué ruchéʼnenu Dios yaʼ. Cásica rihuinni lu ejemplu stiʼ Job que, naquiiñeʼ gusihuínninu nayá nuu ladxidoʼno ne gúninu puru si ni jneza (Job 1:1).

Ra bizulú drama que

7, 8. Ximodo bicaalú Binidxabaʼ derechu ni napa Jiobá de guni mandar.

7 Raca xhoopaʼ mil iza, bicaalú ti espíritu malu Jiobá. Pur cani guniʼbe ne cani bíʼnibe bicaalube derechu ni napa Jiobá de guni mandar. Ne bíʼnibe ni purtiʼ racaláʼdxibe guni adorar binni laasibe. Pur ngue bicaabe Adán ne Eva gucheenecaʼ Dios ni jma nandxóʼ lu guidubi naca guibáʼ ne Guidxilayú. Laaca gucaláʼdxibe niniʼbe mal de Jiobá ne zeeda gaca nga casi ora niniʼbe cusiguii Jiobá (biindaʼ Génesis 3:1-5). Zaqué beeda gácabe xhenemigu Dios. Despué binibiáʼcabe laabe casi Binidxabaʼ, ne Diablu, beendaʼ ne dragón, ca lá riʼ rusihuínnicani nácabe tobi ni rucaalú, tobi ni riníʼ ni cadi dxandíʼ de stobi, ni riguite binni ne ni ruxuuxe (Apo. 12:9).

8 Binidxabaʼ beeda gaca casi ti gobiernu ni naca xhenemigu Dios. Xi guni Jiobá pur bicaalú Binidxabaʼ derechu ni napa de guni mandar yaʼ. Ñee nagueendaca zunitilube Binidxabaʼ, Adán ne Eva la? Dxandíʼ, napa Jiobá poder para nunduuxeca laacabe. Peru pa ñúnibe ni, nusihuínnibe laabe nga ti Dios ni napa stale poder. Ne laaca nusihuínnibe qué rusiguiibe ora gúdxibe laacaʼ zuni castigarbe laacaʼ pa gucheenecaʼ ley stibe. Xiñee qué ñúnibe ni yaʼ.

9. Xi gucalaʼdxiʼ Binidxabaʼ niníʼ ora bicaabe Adán ne Eva guchee.

9 Binidxabaʼ bisiguii Adán ne Eva ne zaqué bixhélebe laacaʼ de Dios ni bizáʼ laacaʼ. Ne zaqué casi ora niniʼbe qué gapa Jiobá derechu de guinabaʼ binni guidxilayú guzuubaʼ stiidxaʼ Dios. Ne ra bicaabe Adán ne Eva gucaalucaʼ Jiobá, bisihuínnibe zanda gucheené ca xpinni Jiobá laa, cásica cani nuu guibáʼ zaqueca cani nuu lu Guidxilayú. Casi bihuinni lu cani bizaaca Job, ti hombre ni qué nusaana de nusihuinni napa Jiobá derechu de guni mandar, Binidxabaʼ guníʼ zanda guxheleʼ guiráʼ binni de Dios (Job 2:1-5).

10. Ra qué nusihuínnica Jiobá laa nga napa derechu de guni mandar, xii nga nuube guihuinni ra cudiibe lugar tiidiʼ tiempu yaʼ.

10 Jiobá qué nusihuínnica laa nga napa derechu de guni mandar, zaqué bidiibe tiempu Binidxabaʼ gusihuinni pa dxandíʼ cani guníʼ. Ne laaca bidiibe tiempu laanu para gusihuínninu pa qué zuchéʼnenu laabe. Xi cahuinni ra zidiʼdiʼ ca iza ca yaʼ. Binidxabaʼ maʼ bitagulisaa ti grupu de binni malu. Peru Dios zunduuxe laabe ne ca xpínnibe, ne zacá zusihuinni laasi nga Dios ni napa derechu de guni mandar. Jiobá nanna zuni ganar. Ngue runi, despué de bicaa Binidxabaʼ Adán ne Eva guchee la? guniʼca Jiobá xi chiguni laabe (Gén. 3:15).

11. Ximodo maʼ bisihuinni stale binni Jiobá si nga napa derechu de guni mandar.

11 Stale binni maʼ bisihuínnicaʼ nápacaʼ fe ne qué rucheenecaʼ Jiobá ora riuucaʼ pur derechu ni nápabe de guni mandarbe ne gusisácacaʼ labe. Lade ca binni ca zeeda Abel, Enoc, Noé, Abrahán, Sara, Moisés, Rut, David, Jesús, ca primé xpinni Dios ne millón de hombre ne gunaa ni qué rusaana de guni ni na Jiobá ca dxi stinu riʼ. Guiráʼ ca binni riʼ rusihuínnicaʼ pabiáʼ rusiguii Binidxabaʼ ora riuucaʼ pur derechu ni napa Jiobá de guni mandar. Cumu qué nusaanacabe Dios la? laaca cayacanécabe para guiá labe de cani guníʼ Binidxabaʼ ora na guirutiʼ zuni ni na Jiobá (Pro. 27:11).

Zadxiña dxi gaca puru si ni jneza

12. Xiñee nanna dxíchinu mayaca gunitilú Dios ca cosa malu nuu lu guidxilayú riʼ.

12 Maʼ cadi candaa diʼ, Jiobá zusihuinni laa si nga napa derechu de guni mandar. Xiñee runi crenu ndiʼ yaʼ. Primé la? purtiʼ zadxiña dxi cuee Jiobá guiráʼ guendaquéiquiiñeʼ cayaca yanna ne maʼ qué ziuuruʼ cani. Ne guiráʼ ni cadúʼyanu yanna cusihuinni maʼ nabáninu lu ca últimu dxi. Ne maca huabeebe ca binni qué iquiiñeʼ ni huabani. Zacá bíʼnibe ni dxi beedanebe Nisaguié Naroʼbaʼ que, dxi binduuxebe ca binni de guidxi Sodoma ne Gomorra ne dxi biitibe Faraón de guidxi Egipto que ne ca soldadu stiʼ. Ne laaca binduuxebe ca soldadu stiʼ Sísara ne ca soldadu stiʼ emperador asiriu Senaquerib (Gén. 7:1, 23; 19:24, 25; Éxo. 14:30, 31; Jue. 4:15, 16; 2 Rey. 19:35, 36). Nga runi, nanna dxíchinu qué zudii diʼ Jiobá lugar guiníʼ binni mal de lá ne guninacaʼ ca Testigu stiʼ. Ne maʼ qué zandaa diʼ para gúnibe ni, purtiʼ cayuuyaʼ dxíchinu ca seña ni cusihuinni maʼ nabáninu lu ca dxi maʼ nuu Cristu lade binni ne maʼ chiguinitilú ca cosa malu nuu lu guidxilayú riʼ (Mat. 24:3).

13. Xi naquiiñeʼ gúninu para cadi gátinu ora guinitilú ca xhenemigu Jiobá.

13 Pa qué racaláʼdxinu gátinu dxi gati ca xhenemigu Jiobá, naquiiñeʼ gusihuínninu nuunu pur derechu ni napa Dios de guni mandar. Peru, ximodo zanda gúninu ni yaʼ. Zúninu ni pa guixélenu de ca xpinni Binidxabaʼ ne cadi gudiʼnu lugar guchíbicaʼ laanu (Isa. 52:11; Juan 17:16; Hech. 5:29). Zacatiʼ nga zusihuínninu Dios si nga napa derechu de guni mandar ne qué zunitilube laanu ora gusiabe labe ne ora gusihuínnibe nezalú guiráʼ xixé binni laabe nga ni napa derechu de guni mandar guibáʼ ne lu guidubi naca Guidxilayú.

14. Xi rusiene chupa chonna libru ni zeeda lu Biblia.

14 Lu guiráʼ ca capítulo stiʼ Biblia zeeda stale cosa ni zacané guiráʼ binni guidxilayú, laaca cayeeteʼ Jiobá nga napa derechu de guni mandar. Pa lu guionnaʼ capítulo ni zeeda ra ruzulú Biblia cayeeteʼ de cani bizáʼ Dios ne ra bizulú guyuu donda lu Guidxilayú la? lu xhonna últimu capítulo stini caníʼ zabani binni sin donda sti biaje. Xcaadxi capítulo stiʼ Biblia rusiene chaahuiʼ cani laanu xi cayuni Jiobá, señor ni jma nandxóʼ para gaca cani gudixhe ique para binni, Guidxilayú ne xcaadxi cosa ni nuu guibáʼ. Ne casi ruzeeteʼ Génesis ximodo beeda chuu Binidxabaʼ ne ca cosa malu ca lu Guidxilayú riʼ, ra maʼ ziluxe libru stiʼ Apocalipsis culuíʼ ximodo chindee Dios ca cosa malu ca, chigunitilube Binidxabaʼ ne zacanebe binni guni ni nabe lu Guidxilayú cásica rácani guibáʼ. Stiidxaʼ Dios cusihuinni xiñee nuu guendaruchee ne guendaguti ne ximodo zareecani para guibani binni ni runi ni na Dios ndaaniʼ ti guidxilayú cubi, ziuucaʼ nayecheʼ ne qué ziuu dxi gáticaʼ.

15. Xi naquiiñeʼ gúninu para guicaanu ndaayaʼ ni chigudii Jiobá ora guihuinni laa nga napa derechu de guni mandar.

15 Maʼ cadi candaa zuchaa guiráʼ ni nuu lu guidxilayú riʼ. Ra guiluxe drama ni bizulú maʼ raca stale iza ca zahuinni tuu nga napa derechu de guni mandar. Maʼ qué zuni mandar Binidxabaʼ ne zanitilú. ¡Dxi ca nga maʼ zaca guiráʼ ni na Jiobá! Pa racaláʼdxinu guidúʼyanu dxi gaca guiráʼ nga ne guicaanu ca ndaayaʼ ni ruzeeteʼ Biblia, naquiiñeʼ gusihuínninu Jiobá si nga napa derechu de guni mandar. Qué zanda diʼ chuʼnu lu chupa cosa. Zanda guininu Jiobá nuuné laanu pa nuunenu laabe (Sal. 118:6, 7).

Zanda guibáninu sin guchéʼnenu Jiobá

16. Xiñee nánnanu zanda guni binni ni na Dios sin guchee.

16 Dxandíʼ zanda gúninu ni na Jiobá ne gusihuínninu laasibe nga nápabe derechu de guni mandarbe. Xiñee yaʼ. Purtiʼ apóstol Pablu bicaa ca diidxaʼ riʼ: «Irá binni ridiʼdi enda naná ni cadiʼdi tu ca. Peru jneza runi Dios, ne qué zudii lugar gueeda xiixa luguiá tu ni qué zanda gua tu, sínuque laga zacané laatu tidi tu ni ora idxiña tu ni, ti ganda gua tu ni» (1 Cor. 10:13). Padé reeda guendananá ni bizeeteʼ Pablu ca, ne ximodo racané Dios laanu para guireʼnu de laani yaʼ.

17-19. 1) Xi biquiinde ca israelita que gucheecaʼ dxi guyuucaʼ lu desiertu. 2) Xiñee zanda gúninu ni na Jiobá sin gucheʼnu.

17 Casi bidúʼyanu lu ni bizaaca ca israelita lu desiertu que, guendananá ni bizeeteʼ Pablu, o ni biquiinde laacabe que zanda guihuínnini ora gaca xiixa ni gucaa laanu guchéʼnenu Dios (biindaʼ 1 Corintios 10:6-10). Ca israelita que ñanda nucaanacaʼ ni cuquiinde laacaʼ que, peru laga guchelucaʼ gúnicaʼ «ni cadi jneza». Guca ni bizéʼtenu ca dxi biʼniʼ Jiobá ti milagru para biseendaʼ bere xunaxi (o bichi) para gócabe guidubi ti beeu. Neca maʼ napa dxi de qué huayócabe beela, cadi cayaadxaʼ ni gócabe, purtiʼ nápacabe stale maná. Peru guchelúcabe ca manihuiiniʼ que ne bitópacabe stale de laacame para laasicabe (Núm. 11:19, 20, 31-35).

18 Ante guizaaca ni maʼ guninu ca, dxi zicaa Moisés ca Ley que lu dani Sinaí, bizulú biʼniʼ adorar ca israelita que ti yuzehuiiniʼ de oro ne guyuunecaʼ ni cadi xheelacaʼ. Qué ñaca nagana para laacabe nucheenécabe Dios purtiʼ cadi cayuuyacabe xaíque stícabe (Éxo. 32:1, 6). Despué, dxi mayaca guiuucabe lu Layú ni bizabiruaa Jiobá gudii laacabe que, mil de ca hombre israelita que guyuunecaʼ ca gunaa de guidxi Moab ne pur ngue guti stale de ca hombre que (Núm. 25:1, 9). Ne stale biaje gudicheruaa guidxi que ne bicaalú Dios. Ti biaje cadi de Moisés si nga guníʼcabe mal, sínuque laaca guníʼcabe mal de Jiobá (Núm. 21:5). Dede bidxiichicabe xiñee guti ca binni ni qué nuzuubaʼ diidxaʼ casi Coré, Datán, Abiram ne ca xpinni, purtiʼ para laacabe cadi jneza diʼ ni. Pur ngue biiti Dios 14,700 gayuaa binni (Núm. 16:41, 49).

19 Ca israelita que ñanda nucaanacaʼ ca cosa malu que. Peru bicheenecaʼ Jiobá purtiʼ maʼ qué ñápacaʼ fe laabe ne bisiaandacaʼ laabe ne de modo gúpabe laacaʼ ne laaca bisiaandacaʼ ca ley stibe. Ca guendananá gudíʼdicabe laaca ridiʼdiʼ guiráʼ binni cani, ne ngaca nga ni ridídinu yanna. Nga runi pa gúninu stipa pur gudxíʼlunu cani, ra guinábanu Jiobá gacané laanu la? zanda gúninu ni nabe sin gucheʼnu. Zanda guni crenu dxandíʼ ni, purtiʼ «jneza runi Dios» ne qué zudiibe lugar guidxaagalú ca xpínnibe xiixa guendanagana «ni qué zanda» gudxiilucaʼ. Qué ziuu dxi gusaanabe laanu; qué ziuu dxi gudiibe lugar tiidinu ti guendananá ni gucueeza laanu de gúninu ni nabe (Sal. 94:14).

20, 21. Ximodo racané Dios laanu tiidinu xiixa guendananá.

20 Ximodo nga zacané Jiobá laanu tiidinu xiixa guendananá yaʼ. Ra gudiibe stipa laanu para gudxíʼlunu xiixa ni gucaa laanu gucheʼnu. Guiníʼ íquenu ora maʼ sanándacabe laanu. Zándaca guniná ca xhenemígunu laanu para gusaananu de guni crenu Dios. Ora gúnicabe nga laanu, zándaca gacaláʼdxinu gúninu ni nácabe para cadi quíñecabe laanu, para cadi guninácabe laanu o para cadi guuticabe laanu. Peru casi guníʼ Pablu lu 1 Corintios 10:13, Jiobá cayabi laanu zidiʼdiʼ si ca guendanagana ca. Jiobá qué ziuu dxi gudii lugar guidxaagalunu ti guendananá ni gucueeza laanu de gúninu ni nabe. Laabe zanda uquídxibe fe stinu ne gudiibe stipa ni caquiiñenu para cadi gucheʼnu.

21 Jiobá rudii espíritu stiʼ laanu para guzuhuaʼnu dxiichiʼ. Laaca riquiiñebe espíritu ca para gusietenaláʼdxibe laanu ni bizíʼdinu lu Biblia ni gacané laanu para cadi gúninu xiixa cosa malu (Juan 14:26). Zacá qué zusaana de gúninu ni na ca ley stiʼ Jiobá. Guzéʼtenu ti ejemplu. Laanu nánnanu cahuinni dxandíʼ chupa cosa nabé risaca, ne laacani nga: derechu ni napa Dios de guni mandar ne pa zanda guni binni ni na Dios sin guchee. Stale de ca xpinni Dios biʼniʼ huantarcaʼ dede ora gúticaʼ, purtiʼ gúnnacaʼ cani bizéʼtenu ca ne purtiʼ laaca bidii Jiobá stipa laacaʼ. Yanna xi gucané laacabe para gudíʼdicabe guendananá que yaʼ. Cadi ora gutidícabe, sínuque Jiobá nga gucané laacabe para biʼniʼ huantárcabe dede ora biiti binni laacabe. Laaca zacaca nga zanda gacanebe laanu. Ne laabe riquiiñebe ca ángel stibe para gacanecaʼ laanu, ca ángel ca rúnicaʼ xhiiñabe ne «ruseenda be laaca rigacané ca ca xpinni be ni chi ilá» (Heb. 1:14). Casi zadúʼyanu lu sti tema ca, nápanu ti dxiiñaʼ sicarú de gusihuínninu Jiobá si nga napa derechu de guni mandar ne qué ziuu dxi gusaana de gúninu ni. Peru zanda gúninu pa qué guchéʼnenu Jiobá ne guidúʼyanu laabe casi Dios ni jma nandxóʼ.

Xi nicábinu

• Xiñee naquiiñeʼ guidúʼyanu Jiobá casi ti Dios ni jma nandxóʼ.

• Ximodo rusihuínninu rúninu ni na Jiobá sin gucheʼnu.

• Ximodo nánnanu mayaca gusihuinni Jiobá laa si nga napa derechu de guni mandar.

• Ximodo rusihuinni 1 Corintios 10:13 zanda gúninu ni na Jiobá sin gucheʼnu.

[Guendarinabadiidxaʼ stiʼ párrafo]

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 24]

Bicaa Binidxabaʼ Adán ne Eva gucheenecaʼ Jiobá

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 26]

Naquiiñeʼ quixhe íquenu gusihuínninu Jiobá si nga napa derechu de guni mandar