Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E haere anaˈe ma te hapa ore!

E haere anaˈe ma te hapa ore!

E haere anaˈe ma te hapa ore!

“Area vau nei, te haere nei au ma te hapa ore.”—SAL. 26:11.

1, 2. Eaha ta Ioba i parau no nia i to ˈna hapa ore, e eaha ta te Ioba pene 31 e parau ra no nia ia ˈna?

 I TAHITO, e pinepine te mau taoˈa i te faitohia ma te tuu i te reira i roto i te hoê farii e te tapau i roto i te tahi atu farii. E titauhia ia faaohipa te nunaa o te Atua i te mau faito e tapao tia.—Mas. 11:1.

2 I to Ioba taata paieti tamata-uˈana-raahia e Satani, ua parau oia: “E faito [Iehova] ia ˈu i roto i te faito tia ra, ia ite te Atua i te haavare ore no ˈu.” (Ioba 31:6) Ua faahiti hoi Ioba e rave rahi tupuraa e tamatahia ˈi te hapa ore o te taata. Ua manuïa râ oia ia au i te Ioba pene 31. Ia turai to ˈna hiˈoraa maitai ia tatou ia ohipa mai ia ˈna e ia parau papu mai ia Davida papai salamo: “Area vau nei, te haere nei au ma te hapa ore.”—Sal. 26:11.

3. No te aha mea faufaa ˈi ia haapao maitai i te mea rahi e te mea iti?

3 Noa ˈtu e ua tamata-uˈana-hia Ioba, ua taiva ore oia i te Atua. E parau paha vetahi e e hapa ore faahiahia mau to ˈna. Aita tatou e faaruru ra i te ati mai ia ˈna. No te faaite râ e te haere nei tatou ma te hapa ore e te turu nei i to Iehova mana arii, e titauhia ia haapao maitai tatou i te mea rahi e te mea iti.—A taio i te Luka 16:10.

Te faufaaraa o te hapa ore morare

4, 5. Ua aha Ioba no te tapea i to ˈna hapa ore?

4 No te tapea i to tatou hapa ore ia Iehova, e mea tia ia pee maite tatou i ta ˈna mau ture aveia morare, mai ia Ioba. Ua parau oia: “Ua faaau vau i te faufaa i o ˈu nei pue mata; e eiaha vau e tiatonu i te paretenia . . . Ua haavarehia [anaˈe] to ˈu aau i te vahine, e ua tiai au i te uputa o tau hoa; ia rave [ïa] tau vahine i te oˈiraa sitona na vetahi ê; e na vetahi ê e rave ia ˈna.”—Ioba 31:1, 9, 10.

5 No te tapea maite i to ˈna hapa ore i te Atua, aita Ioba i hiˈo faahinaaro i te hoê vahine. Ei tane faaipoipo, aita oia i faahinaaro i te hoê vahine taa noa aore ra i ta vetahi ê vahine. I roto i ta ˈna Aˈoraa i nia i te mouˈa, ua faahiti Iesu i te hoê parau faufaa no nia i te taatiraa pae tino, ia haamanaˈo mau te feia hapa ore.—A taio i te Mataio 5:27, 28.

A haapae i te haerea piˈo

6, 7. (a) Mai no Ioba, te faaohipa ra te Atua i te aha no te faito i to tatou hapa ore? (b) No te aha eiaha ˈi e haa ma te piˈo e te haavare?

6 No te tapea i to tatou hapa ore, eiaha e pee i te hoê haerea mârô, aore ra piˈo. (A taio i te Maseli 3:31-33.) Ua parau Ioba: “I haerea haavare to ˈu ra, e ua taahi tau avae i te parau-tia ore; e faito oia [Iehova] ia ˈu i roto i te faito tia ra, ia ite te Atua i te haavare ore no ˈu.” (Ioba 31:5, 6) E faito Iehova i te huitaata i “te faito tia.” Mai no Ioba, te faaohipa ra te Atua i ta ˈna ture aveia tia roa o te parau-tia no te faito i to tatou hapa ore ei tavini pûpûhia na ˈna.

7 Ia haa tatou ma te piˈo e te haavare, aita ïa tatou e tapea ra i to tatou hapa ore i te Atua. Ua ‘faarue te feia hapa ore i te peu rii moe haama’ e e ere to ratou i te haerea haavarevare. (Kor. 2, 4:1, 2) Eaha râ te huru ia parau aore ra ia ohipa tatou ma te piˈo i nia i te hoê Kerisetiano, a tiaoro atu ai oia i te Atua no te ani i te tauturu? Ua ati ïa tatou! Ua himene te papai salamo: “I tau atiraa ra ua tiaoro atura vau ia Iehova, e ua parau maira oia ia ˈu. E Iehova, ia ora [vau] i te vaha haavare, e te arero tahuna.” (Sal. 120:1, 2) Mea tano ia haamanaˈo e e hiˈo te Atua i roto roa ia tatou e “imi i te aau o te taata e te manaˈo” no te ite e e taata hapa ore mau anei tatou.—Sal. 7:8, 9.

A hamani maitai ia vetahi ê

8. Eaha to Ioba huru i nia ia vetahi ê?

8 No te tapea i to tatou hapa ore, ia riro tatou mai ia Ioba, taata parau-tia, haehaa, e te tâuˈa ia vetahi ê. Ua na ô oia: “I faaroo atâ na vau i te parau a tau tavini tane, e tau tavini vahine, i to ratou mârôraa mai ia ˈu nei; eaha ra hoi au ia tia mai te Atua? e ia paheru mai oia, e na hea vau i te parauraa ˈtu? E ere anei hoê â hamani to ˈu, e to ˈna? e ere anei hoê Atua i te hamani ia mâua atoa i roto i te opu?”—Ioba 31:13-15.

9. Ua faaite Ioba i teihea mau huru maitatai i nia i ta ˈna mau tavini, e e nafea ia pee ia ˈna?

9 I te tau o Ioba, e au ra e te vai ra te mau huru raveraa ohie no te haava i te taata. Mea naho maitai te mau mea e e nehenehe atoa te mau tavini e haere i te haavaraa. E taata parau-tia e te aroha Ioba i nia i ta ˈna mau tavini. No te haere ma te hapa ore, ia faaite ïa tatou i teie mau huru maitatai, mai te peu iho â râ e e matahiapo tatou i roto i te amuiraa Kerisetiano.

A horoa noa, eiaha e nounou

10, 11. (a) Mea nafea tatou i ite ai e ua horoa noa e ua tauturu Ioba i te taata? (b) Te haamanaˈo maira te Ioba 31:16-25 i teihea aˈoraa Bibilia?

10 Ua horoa noa e ua tauturu Ioba i te taata, aita i pipiri e aita atoa i nounou. Ua na ô oia: “Ua tiai taiata [anaˈe] te mata o te vahine ivi ia ˈu; e ua amu noa i ta ˈu ra vahi iti o vau anaˈe ra, e aore te otare i amu atoa . . . Ua ite [anaˈe] au i te taata i te poheraa i te veve . . . Ua hopoi [anaˈe] au i tau rima i nia i te tamarii otare ra, a ite ai au i to ˈu ra mana i te tomoraa ra; ia taa ê mai tau tapono i to ˈna pǎpǎ i reira, e ia ofatihia tau rima i te ponaraa.” Ahiri Ioba i parau i te auro e o “oe to ˈu manaˈoraa,” aita ïa oia i tapea i to ˈna hapa ore.—Ioba 31:16-25.

11 Te haamanaˈo maira teie mau parau i ta te pǐpǐ Iakobo i papai: “O te paieti mau e te ino ore i mua i te aro o te Atua, o to tatou Metua ra, o teie ïa, O te hamani maitai i te otare e te mau vahine ivi i to ratou ra ati, e te tiai maitai ia ˈna iho, eiaha ia viivii i teie nei ao.” (Iak. 1:27) E haamanaˈo atoa paha tatou i te faaararaa a Iesu: “E ara ia outou i te nounou taoˈa, rahi noa iho hoi ta te taata nei taoˈa, e ere hoi tei taua taoˈa na ˈna ra to ˈna ora.” Ua horoa ˈtura Iesu i te hoê faahohoˈaraa no nia i te hoê taata ona nounou tei pohe e “aita i rahi ta ˈna taoˈa i te Atua.” (Luka 12:15-21) No te tapea i to tatou hapa ore, eiaha e hema i te nounou. E haamori idolo te nounou, no te mea ia hiaai rahi te hoê taata i te tahi mea, eita o ˈna e manaˈo faahou ia Iehova, a riro atu ai teie mea ei idolo. (Kol. 3:5) Eita te hapa ore e te nounou e tuati!

A pee maite i te haamoriraa mau

12, 13. Ua horoa Ioba i teihea hiˈoraa i to ˈna oreraa e haamori i te idolo?

12 Eita te feia hapa ore e hahi ê i te haamoriraa viivii ore. Aita atoa Ioba, tei na ô: “Ua hiˈo [anaˈe au] i te mahana i te anaanaraa mai, e te marama i te tupuraa to ˈna anaana; e ua riro noa ˈtura tau aau i reira, e ua hôˈi tau vaha i tau rima; ua riro te reira ei hara e faautuahia e te haava; ua huna ïa vau i reira i te Atua i nia i te raˈi.”—Ioba 31:26-28.

13 Aita Ioba i haamori i te mau mea ora ore. Ahiri to ˈna aau i hinaaro omoe e hiˈo i te mau mea o te raˈi, mai te avaˈe, e ahiri ‘to ˈna vaha i hôˈi i to ˈna rima,’ ma te faatae paha i te apa e to ˈna rima ei peu haamoriraa, e haamori idolo ïa oia tei huna i te Atua. (Deut. 4:15, 19) No te tapea i to tatou hapa ore i te Atua, eiaha roa e haamori i te idolo.—A taio i te Ioane 1, 5:21.

Eiaha e tahoo e e haavarevare

14. No te aha tatou e parau ai e e ere Ioba i te taata ino?

14 E ere Ioba i te taata ino aore ra aroha ore. Ua ite oia e eita te taata hapa ore e faaite i teie na huru. Ua parau oia: “Ua oaoa [anaˈe au] i te pohe o tau enemi, e ua faateitei a roohia mai ai oia e te ino ra; aore au i tuu i tau vaha ia rave noa na i te hara, i te aniraa i te ino i nia [ia ˈna].”—Ioba 31:29, 30.

15. No te aha mea ino ai ia oaoa ia ati te hoê taata tei riri mai?

15 Aita roa Ioba taata tia i oaoa i te atiraa te taata tei riri ia ˈna. Te faaara maira teie Maseli: “Eiaha oe e oaoa ia hiˈa to enemi ra, e ia turori noa oia eiaha to aau ia oaoa; o te hiˈo mai hoi Iehova, o te riri oia, e ua ruri ê aˈera to ˈna riri i nia ia ˈna ra i nia ia oe.” (Mas. 24:17, 18) E nehenehe Iehova e hiˈo i te aau, ma te ite e te oaoa omoe ra tatou ia roohia te hoê taata i te ati. Eita roa ˈtu te Atua e farii i teie huru. (Mas. 17:5) E ohipa mai o ˈna, te na ô ra hoi oia: “Tei ia ˈu hoi te riri, na ˈu e tahoo.”—Deut. 32:35.

16. Noa ˈtu e e ere tatou i te mea ona, e nafea ia farii maitai ia vetahi ê?

16 E taata farii maitai Ioba. (Ioba 31:31, 32) Noa ˈtu e e ere tatou i te mea ona, e nehenehe tatou e “titau â i te hamani maitai i te taata ěê.” (Roma 12:13) Ma te horoa i te tahi maa rii na vetahi ê a haamanaˈo ai e mea ‘maitai ia amu i te maiore anaˈe ma te aroha, i te puaatoro poria ma te riri.’ (Mas. 15:17) Ia tamaa rii noa tatou e te hoê taeae aore ra tuahine ma te here, mea au roa ïa e te faaitoito.

17. No te aha eiaha ˈi e huna i te hara?

17 Ua itoitohia te taata i te pae varua i te farii maitai o Ioba, no te mea e ere oia i te taata haavarevare. E ere o ˈna mai te feia paieti ore tei ô mai i roto i te amuiraa i te senekele matamua e tei “haapopou faarearearaa ˈtu i te taata ia roaa te taoˈa.” (Iuda 3, 4, 16) Aita atoa Ioba i huna i ta ˈna hara aore ra ‘i te piˈo i roto i to ˈna aau,’ ma te mǎtaˈu ia itehia e vera ma. Ua farii oia ia hiˈopoa te Atua ia ˈna, a faˈi atu ai i ta ˈna hara. (Ioba 31:33-37) Eiaha atoa e huna i ta tatou hara ia ore ia ino to tatou roo. E nafea ia faaite e te tutava ra tatou i te tapea i to tatou hapa ore? Ma te faˈi i ta tatou hara, ma te tatarahapa, ma te imi i te tauturu i te pae varua, e ma te faaitoito i te taui.—Mas. 28:13; Iak. 5:13-15.

Te tamataraa i te hapa ore o Ioba

18, 19. (a) No te aha tatou e parau ai e aita roa Ioba i faahepo i te taata? (b) E farii Ioba i te aha ia hara oia?

18 E taata tia e te afaro Ioba. No reira oia i parau ai: “Ua faaino [anaˈe] mai to ˈu iho fenua ia ˈu; e ua oto paatoa te mau irava [aore ra ôraa arote]; ua amu vau i tei faahotuhia mai e aore e utua, e ua haapaupau i te aho o te feia fenua; ei motuu tei tupu mai, eiaha ei sitona, e te raau faufaa ore [aore ra taratara], eiaha ei kerite.” (Ioba 31:38-40) Aita roa Ioba i eiâ i to vetahi ê fenua, e aita i faahepo i te mau rave ohipa. Mai ia ˈna, ia tapea tatou i to tatou hapa ore ia Iehova i te mea rahi e te mea iti.

19 I mua i to ˈna na hoa e toru e ia Elihu taata apî atoa, ua faaite Ioba i to ˈna huru oraraa. Ua ani Ioba i te tahi taata e mârô ra ia ˈna ia faahapa i to ˈna oraraa taatoa tei haapapuhia e ta ˈna iho “tapao.” Ia itehia e ua hara Ioba, e farii oia i te faautuaraa. E tuu oia i te reira i mua i te Atua, o te haava ia ˈna. ‘Tirara ïa ta Ioba parau.’—Ioba 31:35, 40.

E nehenehe oe e tapea i to hapa ore

20, 21. (a) No te aha Ioba i tapea ˈi i to ˈna hapa ore? (b) E nafea ia atuatu i te here i te Atua?

20 Ua tapea Ioba i to ˈna hapa ore no to ˈna here i te Atua, e ua here e ua tauturu Iehova ia ˈna. Ua na ô Ioba: “Ua tuu mai oe [Iehova] i te ora e te faaherehere [aroha taiva ore]; e no te tiai na oe i maoro ai tau aho.” (Ioba 10:12) Hau atu â, ua here Ioba ia vetahi ê e ua taa ia ˈna e “o tei hopoi è atu i tona aroha i tona tâua, ua faarue ïa i te mataû i te Fatu.” (Ioba 6:14, V.C.J.S., huriraa Katolika reo Tahiti, neneiraa 1976) E here te taata hapa ore i te Atua e to ˈna taata-tupu.—Mat. 22:37-40.

21 E atuatu tatou i te here i te Atua ma te taio i ta ˈna Parau i te mahana hoê e ma te feruriruri i ta te reira e faaite ra no nia ia ˈna. Ia pure tatou ma te aau haavare ore, e arue e e haamauruuru tatou ia Iehova no to ˈna maitai. (Phil. 4:6, 7) E himene tatou ia ˈna e e amuimui tamau e to ˈna nunaa. (Heb. 10:23-25) Oia atoa, e here atu â tatou i te Atua ma te apiti i te taviniraa a faaite ai i “te ora na ˈna.” (Sal. 96:1-3) Mea na reira ïa tatou e tapea ˈi i to tatou hapa ore, mai te papai salamo tei himene: “E mea maitai . . . ia ˈu ia haafatata ˈtu i te Atua: ua tiaturi au i te Fatu ra ia Iehova.”—Sal. 73:28.

22, 23. Ei taata e turu ra i to Iehova mana arii, e nafea ta tatou mau ohipa e tuea ˈi e ta te feia hapa ore i tahito ra?

22 I te roaraa o te tau, ua horoa Iehova e rave rahi hopoia na te feia hapa ore. Ua hamani Noa i te araka e ua poro i te parau-tia. (Pet. 2, 2:5) Ua aratai Iosua i te mau Iseraela i te Fenua tǎpǔhia, ua manuïa râ oia no te mea ua taio oia i ‘te buka ture i te rui e te ao’ e ua ohipa ia au i te reira. (Ios. 1:7, 8) Ua faariro te mau Kerisetiano i te senekele matamua i te taata ei pǐpǐ e ua putuputu tamau no te haapii i te mau Papai.—Mat. 28:19, 20.

23 Te turu nei tatou i to Iehova mana arii e te tapea nei i to tatou hapa ore ma te poro i te parau-tia, ma te faariro i te taata ei pǐpǐ, ma te faaohipa i te mau aˈoraa Bibilia, e ma te amuimui e te mau hoa Kerisetiano i te mau putuputuraa e tairururaa. E tauturu mai teie mau ohipa ia itoito, ia puai i te pae varua e ia manuïa i te rave i te hinaaro o te Atua. E ere te reira i te mea fifi roa no te mea te turu maira to tatou Metua i te raˈi e ta ˈna Tamaiti. (Deut. 30:11-14; Arii 1, 8:57) Oia atoa “te hui taeae,” e haere ra ma te hapa ore e e faahanahana ra ia Iehova to ratou Fatu e Arii.—Pet. 1, 2:17.

Eaha ta outou e pahono?

• Eaha to tatou manaˈo i ta Iehova mau ture aveia morare e tia ˈi?

• Ua putapû outou taitahi i teihea mau huru maitatai o Ioba?

• Ia au i te Ioba 31:29-37, ua aha Ioba?

• No te aha e nehenehe ai e tapea i to tatou hapa ore i te Atua?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 31]

Ua tapea Ioba i to ˈna hapa ore ia Iehova. O tatou atoa ïa!

[Hohoˈa i te api 32]

E tapea anaˈe i to tatou hapa ore!