Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E himene ia Iehova!

E himene ia Iehova!

E himene ia Iehova!

“E himene au i tau Atua oi vai aˈe au.”—SAL. 146:2.

1. No te aha te taurearea Davida i papai ai i te tahi mau salamo?

 I TO ˈNA apîraa, i tiai na Davida i te mau nǎnǎ mamoe a to ˈna metua tane e rave rahi hora i te mau vahi piri ia Betelehema. I reira to ˈna mataitairaa i te mau mea faahiahia ta Iehova i poiete: te mau fetia o te raˈi, te mau animara, e “te mau manu o te reva.” Ua maere roa oia i ta ˈna i ite i papai ai oia i te mau himene haaputapû no te arue i te Atua tei hamani i teie mau mea nehenehe. To roto i te buka Salamo e rave rahi himene ta Davida i papai. *A taio i te Salamo 8:3, 4, 7-9.

2. (a) Eaha te ohipa a te upaupa i nia i te taata? A horoa i te hoê hiˈoraa. (b) Eaha ta te Salamo 34:7, 8 e te Salamo 139:2-8 e haapii maira no nia i te taairaa o Davida e o Iehova?

2 E au ra e i taua tau ra o to ˈna oraraa i aravihi ai Davida ei faataˈi kinura. Ua titauhia ˈtura oia e faataˈi i te kinura i mua i te arii Saula. (Mas. 22:29) Ua tamarû ta Davida upaupa i te arii e horuhoru ra, e na reira pinepine atoa te upaupa navenave i teie mahana. Ia faataˈi Davida i ta ˈna kinura, “anaanatae aera o Saula, e ua huru maru rii oia.” (Arii 1, 16:23, V.C.J.S., huriraa Katolika reo Tahiti, neneiraa 1976) E tae roa mai i teie mahana, e mea faufaa te mau himene a teie faataˈi upaupa e rohipehe mǎtaˈu i te Atua. A feruri na! I teie mahana, e 3 000 tiahapa matahiti i muri aˈe i to Davida fanauraahia, e mirioni taata huru rau o te fenua atoa te taio tamau ra i te mau salamo a Davida ia noaa te tamahanahanaraa e te tiaturiraa.—Par. 2, 7:6; a taio i te Salamo 34:7, 8; 139:2-8; Am. 6:5.

Mea faufaa te upaupa i roto i te haamoriraa mau

3, 4. Eaha ta Davida i rave no te faaô i te upaupa i roto i te haamoriraa mau?

3 E aravihi taa ê to Davida ta ˈna i faaohipa maitai no te faahanahana ia Iehova. I to Davida ariiraa mai i nia ia Iseraela, ua faaô oia i te upaupa navenave i roto i te mau ohipa i te sekene. I roto i na 38 000 ati Levi e tavini ra i te hiero, e 4 000 tei maitihia no te “haamaitai” ia Iehova, e 288 o ratou ‘tei haapiihia i te himene ia Iehova, e feia ite.’—Par. 1, 23:3, 5; 25:7.

4 Na Davida i papai e rave rahi himene ta te mau ati Levi i faaoto e i himene. Ua putapû iho â te mau Iseraela tei faaroo i te himeneraahia te mau salamo a Davida. I muri aˈe, i te hopoiraahia te afata faufaa i Ierusalema, “ua parau . . . Davida i te mau matahiapo ati Levi ra, e haapao ratou i to ratou mau taeae ei feia himene ma te faaoto i te mau mea i faaotohia ra, te nabala, e te kinura, e te sumebalo, ia faaoto ratou, ma te faateitei i te reo i te oaoa.”—Par. 1, 15:16.

5, 6. (a) No te aha i haafaufaa-rahi-hia ˈi te upaupa i to Davida tau? (b) Mea nafea tatou i ite ai e mea faufaa te upaupa i roto i te haamoriraa mau i Iseraela i tahito?

5 No te aha i haafaufaa-rahi-hia ˈi te upaupa i to Davida tau? No te mea noa anei e faataˈi kinura te arii? E ere, te vai ra te tahi atu tumu tei faaitehia e senekele i muri aˈe i to Hezekia arii parau-tia faanaho-faahou-raa i te mau ohipa i te hiero. Te taio ra tatou i roto i te Paraleipomeno 2, 29:25: “Ua tuu ihora oia [Hezekia] i te ati Levi i roto i te fare o Iehova ma te sumebalo, e te nabala, e te kinura, i tei parauhia mai e Davida, e ta te hiˈo a te arii ra ta Gada, e ta Natana peropheta: o te huru ïa o ta Iehova parau i tana ra mau peropheta.”

6 Na Iehova i faaue na roto i ta ˈna mau peropheta i ta ˈna mau tavini ia arue ia ˈna ma te himene. Aita te feia himene o te opu autahuˈa e rave ra i te mau ohipa tei titauhia i te tahi atu mau ati Levi. E taime ïa to ratou no te papai i te mau himene apî e no te faaineine atoa.—Par. 1, 9:33.

7, 8. No ta tatou mau himene o te Basileia, eaha te mea faufaa aˈe i te aravihi taa ê?

7 E parau mai paha oe, “Eita roa vau e ô i roto i na 288 feia ite i te himene i te sekene!” E ere râ pauroa te ati Levi faataˈi upaupa i te feia ite. Ia au i te Paraleipomeno 1, 25:8, e “pǐpǐ,” aore ra piahi, te tahi. E tano atoa ia tapao e e feia faataˈi upaupa e himene ite to te tahi atu mau opu o Iseraela. O te ati Levi râ ta Iehova i maiti no te haapao i te upaupa. Ia papu ia tatou e ua amo maite te mau ati Levi haapao maitai atoa, feia ite aore ra piahi, i ta ratou hopoia.

8 Mea au roa na Davida te upaupa e mea aravihi o ˈna. No te Atua, o te aravihi taa ê noa anei te mea faufaa? I roto i te Kolosa 3:23, ua papai te aposetolo Paulo: “Ta outou mau mea atoa e rave ra, e rave ma te aau atoa mai te mea e e na te Fatu, eiaha na te taata.” Papu maitai: Te mea faufaa, ia arue tatou ia Iehova “ma te aau atoa.”

Te upaupa i muri aˈe i to Davida tau

9. A faataa i ta oe e ite e e faaroo ahiri tei te avariraa i te hiero oe.

9 I to Solomona ariiraa, mea faufaa roa te upaupa i roto i te haamoriraa mau. I te avariraahia te hiero, ua rau te upaupa e te vai ra 120 pu veo. (A taio i te Paraleipomeno 2, 5:12.) Te na ô ra te Bibilia e “ua amui aˈera te feia faaoto pu [tahuˈa anaˈe] e te feia himene i te reo hoê, i te arueraa, e te haamaitairaa ia Iehova . . . E maitai hoi to ˈna; e tia to ˈna aroha i te vai-maite-raa.” A arue ai ratou ma te oaoa, “ua î maira taua fare ra i te ata,” ei tapao o ta Iehova farii maitai. E taratara paha tatou ahiri tatou i faaroo i te oto o taua mau pu ra e te reo o te mau tausani taata himene!—Par. 2, 5:13.

10, 11. Eaha te faaite ra e ua faaohipa te mau Kerisetiano matamua i te upaupa i roto i te haamoriraa?

10 Ua faaohipa atoa te mau Kerisetiano matamua i te upaupa i roto i te haamoriraa. Aita iho â ratou i putuputu i roto i te mau fare haamoriraa aore ra pureraa, i roto râ i te mau fare. Noa ˈtu te hamani-ino-raa e te fifi rau, ua arue noa ratou i te Atua ma te himene.

11 Ua faaitoito Paulo i to ˈna mau taeae Kerisetiano i Kolosa: ‘A aˈo te tahi i te tahi, ma te salamo, e te himene, e te sire a te varua, ma te haamaitai i roto i to outou aau i te Fatu.’ (Kol. 3:16) I muri aˈe i to Paulo e o Sila tapearaahia, ‘ua pure ihora raua e ua himene ma te haamaitai i te Atua,’ noa ˈtu e aita ta raua e buka himene. (Ohi. 16:25) Ia tapeahia oe, ehia himene o te Basileia i mau aau ia oe?

12. E nafea ia haafaufaa i ta tatou mau himene o te Basileia?

12 Mea faufaa roa te upaupa i roto i ta tatou haamoriraa, e uiui ïa tatou: ‘Te haafaufaa mau ra anei au i te reira? Te tutava ra anei au i te tae oioi mai i te mau putuputuraa e tairururaa no te himene e to ˈu mau taeae e tuahine ma te aau tae? Te haapii ra anei au i ta ˈu mau tamarii eiaha ia faariro i te himene i rotopu i te Haapiiraa no te taviniraa Kerisetiano e te Putuputuraa no te taviniraa aore ra to rotopu i te oreroraa parau no te taatoaraa e te Haapiiraa o Te Pare Tiairaa ei taime faafaaearaa aore ra no te hahaere noa?’ E tuhaa te himene o ta tatou haamoriraa. E nehenehe tatou pauroa, feia ite i te himene aore ra piahi, e arue amui ia Iehova. E ia na reira iho â tatou.—A hiˈo i te Korinetia 2, 8:12.

Taui te tau, taui te hinaaro

13, 14. Eaha te faufaaraa ia himene puai ma te aau atoa i te mau putuputuraa a te amuiraa? A faataa.

13 A 100 tiahapa matahiti aˈenei, ua faataa Te Pare Tiairaa (parauhia na Le Phare de la Tour de Sion) i te hoê tumu e mea faufaa roa ˈi ta tatou mau himene o te Basileia. Oia hoi: “E ravea maitai te himeneraa i te parau mau ia puta te reira i roto i te feruriraa e te aau o te mau tavini a te Atua.” Ua niuhia e rave rahi parau o ta tatou mau himene i nia i te mau irava Bibilia. Mea maitai roa ïa ia tamau aau i te tahi o te reira ia aˈa hohonu te parau mau i roto ia tatou. E pinepine, ua putapû roa e rave rahi a tahi ra a haere mai ai i ta tatou mau putuputuraa i te himeneraa te amuiraa ma te aau tae.

14 Te hoˈi ra o Charles Russell na te ohipa i te hoê ahiahi i 1869 i to ˈna faarooraa i te himeneraa te taata i roto i te hoê fare. I tera taime o to ˈna oraraa, ua manaˈo o ˈna e eita roa oia e ite i te parau mau no nia i te Atua. Ua faaoti oia e haapuai i te ohipa ia rahi ta ˈna moni no te haamâha i te hinaaro pae tino o te taata noa ˈtu e aita oia i nehenehe e tauturu ia ratou i te pae varua. Haere atura oia i roto i te piha reporepo e te poiri rii ma te ite e e pureraa to reira. Parahi ihora oia i raro e faaroo atura. I muri aˈe, ua papai oia e no ta ˈna i apo mai i tera po “ua puai faahou mai [to ˈna] faaroo paruparu i te Bibilia faaurua e te Atua, maoti te tauturu a te Atua.” A tapao, na te himene hoi i aratai ia Taeae Russell i tera putuputuraa.

15. No te aha e hinaarohia ˈi te hoê buka himene apî?

15 A mairi ai te tau, ua faatanohia te mau mea ta tatou i taa no nia i te Bibilia. Te parau ra te Maseli 4:18: “O te eˈa . . . o te feia parau-tia ra, e au ïa i te maramarama anaana ra, o tei tupu noa te anaanaraa e tae noa ˈtu i te avatea mau.” Ia rahi atu â te maramarama i faatanohia ˈi ‘te himeneraa o te parau mau.’ I te roaraa o na 25 matahiti i mairi, ua oaoa roa te mau Ite no Iehova o te fenua e rave rahi i te faaohipa i te buka himene E haamaitai ia Iehova na roto i te himene. * Mai te piaraahia mai â tera buka, te anaana noa ˈtura te maramarama no nia e rave rahi tumu parau. Aita atoa hoi e faaohipa-faahou-hia ra te tahi mau parau o tera buka himene. Ei hiˈoraa, i teie nei te parauhia ra e e “faaraahia” te iˈoa o Iehova eiaha râ “faatiahia.” Ia tu te haapiiraa, mea hinaarohia ïa te hoê buka himene apî.

16. E nafea te buka rairai himene apî e tauturu ai ia pee i ta Paulo aˈoraa i roto i te Ephesia 5:19?

16 No teie tumu e te tahi atu, ua farii te Tino aratai ia piahia te buka himene apî E himene ia Iehova. Na roto i te reo Tahiti, e buka rairai ïa ta tatou e 55 himene. No te mea ua iti mai, a tamau aau ïa i te tahi mau himene apî. Te tuati ra ïa te reira i te aˈoraa a Paulo: ‘Te paraparauraa te tahi i te tahi i te salamo, e te himene, e te sire a te varua, i te himeneraa ma te au o te aau ia Iehova.’—Eph. 5:19.

A faaite i to oe mauruuru

17. Eaha te mau manaˈo e tauturu mai ia ore tatou e haama i te himene e te amuiraa?

17 Ia tapea anei te haama ia tatou ia ore e himene puai i te mau putuputuraa Kerisetiano? A feruri na: Ia paraparau tatou ‘e hapa iho â tatou atoa i te mau mea e rave rahi,’ e ere anei? (Iak. 3:2) Noa ˈtu râ, e arue iho â tatou ia Iehova i roto i te pororaa. E arue atoa ïa tatou i te Atua ma te himene noa ˈtu e e hape rii to tatou reo. Mea au na Iehova “tei hamani i te vaha no te taata,” e faaroo ia tatou ia himene no te arue ia ˈna.—Exo. 4:11.

18. A horoa i te tahi mau manaˈo no te haapii i te mau parau o te mau himene.

18 Ua matara mai te mau CD Chantons à Jéhovah—Version chantée na roto e rave rahi reo. Ua haruharuhia te oto o te upaupa e te reo o te pǔpǔ himene o te mau himene apî. Mea navenave mau â. Mai te peu e te vai ra na roto i te hoê reo ta oe i ite, a faaroo pinepine i te reira e mau aau mai ïa te tahi mau himene apî. No te huru papairaa o te mau himene e ite ohie noa tatou i to muri iho parau. Ia faataˈi oe i te CD, no te aha e ore ai e apee i te pǔpǔ himene? Ia mau maitai ia oe te mau parau e te nota i te fare, e himene puai mau â oe i te Piha a te Basileia.

19. Eaha tei taaihia i te faaineineraa i te mau upaupa o ta tatou mau himene o te Basileia?

19 Mea ohie noa ia haafaufaa ore i te upaupa ta tatou e fanaˈo ra i te mahana tairururaa taa ê, tairururaa haaati e mataeinaa. Mea rahi te ohipa no te faaineine i te reira. Ia oti te upaupa i te maitihia, e papaihia te mau nota ma te haapao maitai no na 64 melo faataˈi upaupa a te taiete Watchtower. E horoa rahi te feia faataˈi upaupa i to ratou taime no te faatanotano i te mau nota e no te faaineine ia ratou. I te pae hopea e haruharuhia ˈi te reira i Patterson, New York. Hoê ahuru o teie mau taeae e tuahine e ora ra i rapaeau ia Marite. E fanaˈoraa taa ê te reira no ratou pauroa i te faataˈiraa i te upaupa navenave no ta tatou mau tairururaa. A faaite i to tatou mauruuru no ta ratou tutavaraa î i te here. I ta tatou mau tairururaa, ia ani mai te taeae na mua ia parahi mai e ia faaroo ma te tura i te upaupa tei faaineinehia ma te here, a na reira ïa.

20. Eaha ta oe e faaoti i te rave?

20 Te faaroo maite ra Iehova i ta tatou mau himene arueraa. E mea faufaa roa no ˈna. E faaoaoa tatou i to ˈna aau ma te himene aau tae ia putuputu tatou no te haamori ia ˈna. Ei feia ite aore ra ei piahi ‘e himene anaˈe ia Iehova’!—Sal. 104:33.

[Nota i raro i te api]

^ Hoê tausani matahiti i muri aˈe i to Davida poheraa, ua arue e rave rahi melahi i te Atua ma te faaite e ua fanauhia te Mesia i te mau tiai e haapao ra i ta ratou mau mamoe i te mau vahi piri ia Betelehema.—Luka 2:4, 8, 13, 14.

^ Te vai ra e 225 himene na roto 100 tiahapa reo.

Eaha to outou manaˈo?

• Eaha te mau hiˈoraa i tahito e faaite ra e mea faufaa te upaupa i roto i te haamoriraa mau?

• Eaha tei taaihia i te auraroraa i ta Iesu faaueraa i roto i te Mataio 22:37 e te apitiraa ma te aau atoa i te mau himene o te Basileia?

• E nafea tatou e faaite ai i te mauruuru tano no te mau himene o te Basileia?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 29]

Te tapea ra anei oe i ta oe tamarii ia faaea noa mai i te taime himeneraa?

[Hohoˈa i te api 30]

A haapii i ta tatou mau himene apî i te fare