Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Ni rinabadiidxaʼ cani ruundaʼ

Ni rinabadiidxaʼ cani ruundaʼ

Ni rinabadiidxaʼ cani ruundaʼ

Génesis 6:3 na: «Maʼ qué ziuuruʼ dxi gacané espíritu stinneʼ hombre, purtiʼ laaca beela laa. Nga runi, ca dxi guibánibe zandaani ti gayuaa gande iza». Né ca diidxaʼ ca, ñee caguixhe Jiobá 120 iza si nga guibani binni la? Ñee cayábibe Noé biaʼ ca nga iza naquiiñeʼ gucheeche diidxaʼ la?

Coʼ, cadi nga diʼ nga na ni.

Ante guiaba Nisaguié Naroʼbaʼ que, stale binni bibani gayuaa iza. Casi Noé napa 600 iza dxi bilaahua ca binni malu que, ne gútibe dxi nápabe 950 iza (Gén. 7:6; 9:29). Ne xcaadxi de cani gule despué de Nisaguié Naroʼbaʼ que bibánicaʼ jma de 120 iza, casi Arpaksad guti dxi napa 438 iza ne Selah guti dxi napa 433 (Gén. 11:10-15). Peru para ca dxi bibani Moisés, maʼ huaxiéʼ si binni ribani jma de 70 ne 80 iza (Sal. 90:10). Pur ni maʼ bidúʼyanu ca, Génesis 6:3 cadi caguixhe diʼ biaʼ 120 iza si nga naquiiñeʼ guibani binni ne laaca cadi cuzeeteni qué zanda diʼ guibani binni jma de 120 iza.

Yanna, ñee caniʼné Dios Noé lu ca diidxaʼ ca para gábibe laa quixhená ca binni ni bibani ca dxi stiʼ que chigunitilube binni malu ra gusaa 120 iza la? Coʼ, purtiʼ guyuu xcaadxi biaje ra bihuinni guniʼné Jiobá laabe. Casi chii versículo despué de Génesis 6:3 na: «De racá gudxi Dios Noé: “Maʼ bidxiña dxi guniteluáʼ guiráʼ binni, purtiʼ maʼ dxaʼ tipa guidxilayú riʼ de guendaquéiquiiñeʼ”». Gudiʼdiʼ iza para biluxe Noé arca ngola que, «de racá gudxi Jiobá Noé: “Guyuu, lii ne binnilídxiluʼ, ndaaniʼ arca ca”» (Gén. 6:13; 7:1). Ne nuu xcaadxi versículo ra rihuinni cayabi Jiobá laabe xcaadxi cosa (Gén. 8:15; 9:1, 8, 17).

Peru ca diidxaʼ ni zeeda lu Génesis 6:3 maʼ gadxé ni nani, cadi cuzeeteni Noé ne laaca cadi cuzeeteni caniʼné Dios laabe. Nga runi, ora guníʼ Dios ca diidxaʼ ca caníʼsibe xii nga naguixhe íquebe gaca (zanda gúʼndaluʼ Génesis 8:21). Galán gánnanu ra cayeeteʼ cani bizaaca ante guzáʼ Dios binni, cayeeteʼ chupa chonna biaje ca diidxaʼ riʼ: «Ne guníʼ Dios» (Gén. 1:6, 9, 14, 20, 24). Rihuínnica cadi caniʼné Jiobá nin ti binni guidxilayú, purtiʼ caʼruʼ guzaʼbe Adán.

Nga runi, ni caníʼ Génesis 6:3 nga ni gudixhe Dios guni para gunitilú guiráʼ ca binni qué iquiiñeʼ ni bibani lu Guidxilayú riʼ dxiqué. Jiobá, ti Juez ni jma risaca, gudixhe zúnini ra guizaa ti gayuaa gande iza, neca Noé qué ñanna de laani dede ante. Yanna, xiñee gudíxhebe gúnibe ni lu ti gayuaa gande iza que yaʼ. Xiñee gudixhe íquebe cuézabe biaʼ que yaʼ.

Apóstol Pedru cuzeeteʼ caadxi razón: «Qué nuzuuba ca alma que diidxa chiqué dxi bizáʼ Noé arca. Laga cuzáʼ Noé arca que, qué nixhacalaʼdxi Dios, uleza pa ninaba ca perdón laa. Peru xhono si binni bilá ndaani arca que ra undisa nisa ni» (1 Ped. 3:20). Casi maʼ bidúʼyanu, dxi gudixhe Jiobá cueza ti gayuaa gande iza, guyuu xcaadxi cosa ni naquiiñeʼ gaca primeru. Biaʼ gande iza despué gule baʼduʼ lugola stiʼ Noé ne xheelaʼ (Gén. 5:32; 7:6). Biaʼsi chonna hombre beeda gápacabe, ne bisiniisicabe laacaʼ ne despué bichaganacaʼ, biaʼsi bizaacabe «xhono si binni». Despué bizulú bíʼnicabe arca que ne para bilúxecabe ni biquiiñecabe stale tiempu, purtiʼ nabé naroʼbaʼ ni ne huaxiéʼ binnilidxi Noé. Nga runi, pur guleza Dios ti gayuaa gande iza gunda guca guiráʼ ni maʼ bizéʼtenu ca ne chuʼ xiixa para guilá binni. Zaqué nga bilá «xhono si binni [...] ndaani arca que ra undisa nisa ni».

Cadi cuzeeteʼ diʼ Biblia xi iza peʼ nga guniʼné Jiobá Noé para gábibe laa ziaba Nisaguié Naroʼbaʼ que. Peru pa guiníʼ íquenu gupa xidé gudiʼdiʼ stale iza dede dxi gule ca xiiñiʼ Noé hasta bichaganacaʼ la? gudiʼdiʼ biaʼ cuarenta o cincuenta iza para bedandá dxi biaba Nisaguié Naroʼbaʼ que. Intiica ora guniʼné Jiobá Noé, peru guyuu ora gudxi laabe ca diidxaʼ riʼ: «Maʼ bidxiña dxi guniteluáʼ guiráʼ binni». Ne gúdxibe Noé napa xidé guni ti arca ne chuʼ ndaaniʼ ni né ca binnilidxi (Gén. 6:13-18). Xcaadxi iza ni gudiʼdiʼ que biʼniʼ Noé stipa pur guibani jneza. Ne cadi ngasi, laaca bicheechebe diidxaʼ para gudixhenabe binni de ni chiguni Dios: gunduuxeʼ ca binni malu ni bibani dxiqué. Ngue runi, neca stale iza qué ñanna Noé padxí nga gaca ni guníʼ Dios que la? gúnnabe dxandíʼ zácani, ne historia rusihuinni zacá gúcani (2 Ped. 2:5).