Amual ti dungu

Amual tati troquiñ dungu mu

¿Rüf mülepefui Edén lof?

¿Rüf mülepefui Edén lof?

¿Rüf mülepefui Edén lof?

FENTREN che allcüi ñi mülequefel Edén pingechi lof ca Adán engu Eva, huelu turpu papeltulaingün Biblia mu. ¿Ayüafuimi tami papeltuafiel? Tüfachi nütram mülei ta Génesis 1:26–3:24. Tüfa ta rupai:

Chau Jehová * trufür mapu meu deumafi tati hunen huentru, Adán üituculelfi, fei elcünufi quiñe fütra jardin mu Edén lof meu. Chau Ngünechen pepicafi feichi mapu, tüfa mu mülerquefui alün co ca fentren anümca hulquelu cümeque fün. Rangiñ Edén lof mu elcünui ti “anümca hulquelu ñi quimngeal ti cüme dungu ca ti huesa dungu”, fei feipicünui ñi ingenoal tañi fün. Tuchi ifile, layai pi. Quiñe antü entuñmafi ñi cadi ta Adán, fei deumafi tati hunen domo Eva. Fei elfalcünufi engu ñi cuidayafiel ti jardin, ñi nieal yall ca ñi apolafiel ta Mapu.

Quiñe antü quisulelu Eva, dungueyu quiñe filu. Feipieyu ñi iyafiel feichi fün ilayafimi ñi feipieteu Chau Dios. Coilatueimu Chau Dios feipieyu ti filu. Chau Dios reque ngerpuafuimi, huelu fei pilai tami quimal pi. Eva feyentufi, fei ifi ti fün anümca, Adán ca femngechi femi. Fei hula Chau Jehová condenafi ta Adán, Eva ca tati filu. Huemünentungei tati curehuen feichi cüme mapu mu. Fei cümeque püllü huitracünuhuingün conhue mu ñi conpunoal che.

Cuifi fentren che adümquefilu Biblia rüfngei tüfachi nütram piquefui. Huelu famülque mu fentren che feyentuhuelai. ¿Chem ramtuuquei engün? Feula inaduamaiñ meli dungu.

1. Rüf mülefule ti Edén lof, ¿cheu mülerquefui?

Fentren tripantu mu pu chillcatuquelu Biblia raquiduamquefuingün ñi petu mülen feichi cüme mapu. Huelu fei hula ti Iglesia inafi chem ñi quimeltuqueel Platón ca Aristóteles ca caquelu quimque huentru Grecia tuhun-ngelu. Fei engün feipiquefui turpu mülelayafui Mapu meu quiñe dungu nienolu huelulcan. Feimu feichi pu quimque huentru feipingün feichi cüme mapu mülefui doi püllelelu ti huenu meu. * Quiñeque engün feipiquefui feichi cüme mapu ñi mülen huechun quiñe fütra huincul meu, camapulelu tüfachi huesalcalechi Mapu meu. Caquelu feipiquefuingün ñi mülen Polo Norte cam Polo Sur meu ca quiñeque raquiduamquefuingün ñi mülen cüyen meu. Feimu com ñi feipingeel Edén pingechi lof meu, rüfngenolu troquingefui, quiñe epeu müten troquifali. Feimu famülque meu fentren quimque che feyentuquelaingün ñi rüf mülequefel Edén pingechi lof, fei quimfalngelai cheu ñi mülequefel piqueingün.

Huelu Biblia ñi feipin trürlai feichi pu quimque che ñi feipin mu. Génesis 2:8-14 nütramcai cheu ñi mülefel feiti cüme mapu. Feipi tripahue antü püle Edén mapu mu mülerquefui. Tüfa mu rupaquefui quiñe leufü, fei hula hudauquefui meli leufü meu. Ca feipi tati meli leufü ñi üi ca cheu ñi rupaquefel. Fentren tripantu mu alün quimque che rume yafüluuqueingün ñi ngüneduamal tüfachi texto, fei ñi quimürpual cheu ñi rüf mülefel feiti cüme mapu, huelu quiñeulai ñi feipin engün. Feimu, ¿rüfngelai ñi feipin Biblia Edén lof mu ca tañi leufü? ¿Quiñe epeu müten tati?

Hunelu mu ngüneduamaiñ quiñeque dungu. Feichi dungu taiñ nütramcapeel rupai 6.000 tripantu püle cuifi mu. Cafei feichi huirintuculu Moisés tüfachi nütram deu rupafui 2.500 tripantu püle. ¿Moisés allcütupelai tüfachi dungu cam ngüneduampelai quiñeque huirintucun? Cüme quimlaiñ. Huelu quimnieiñ, Moisés ñi antü mu cuifi nütram troquingequefui Edén lof. Ñi rupan fentren tripantu, ¿caletupei mai tati mapu? Femi llemai, com ti Mapu amulequei ñi caletuquen. Cheu ñi mülefel Edén lof rupaquei fentren fütraque nüyün. Cafei fütra caletui ti Mapu ti Fütra Mangiñ Co ñi cüpalfiel Chau Ngünechen. Feimu rupalu cai fentren tripantu, com ti mapu ca ti leufü feichi lof mu mülelu com caletui. *

Génesis lifru mu nütramcangei ñi rüf mülefel Edén pingechi lof. Nütramcangei ñi mülefel meli leufü, epu tüfa fantepu meu petu mülecai. Quiñe Éufrates pingei, cangelu Tigris cam Hidequel pingei, püllelei ñi huitrunco tüfachi epu leufü. Cafei Génesis feipi cheu ñi rupaquefel tüfachi leufü ca fillque dungu ñi mülen üye mu. Pu cuifique israelche, ¿müna cüme quimpelafui com tüfachi dungu? Fei engün huirintuculelngei tüfachi nütram.

Tati fillque epeu ñi nütram cüme feipiquelai cheu ñi rupan quiñe dungu, ca caquelu femngechi dungu fei ñi quimngenoal. Quiñeque epeu feipiquei “fütra cuifi ñi rupan tüfachi dungu”. Huelu ti lifru Génesis nütramcai fentren dungu ñi niefel Edén lof. Quimfali ñi rüfngen tüfachi nütram.

2. ¿Deumangepei mai ta Adán trufür mapu meu? ¿Deumangepei mai ta Eva Adán ñi cadi meu?

Fillque dungu ñi nieel taiñ cuerpo cafei mülei Mapu meu, quiñeque tüfa ta hidrogeno, oxigeno ca carbono. Cüme quimniei ta tüfa pu cientifico. Fei, ¿chumngechi trapümngepeafui mai com tüfachi dungu ñi deumangeal che?

Quisu hueftripai ta mongen piquei pu cientifico. Fei engün feipi pichiquen dungu falin-ngenolu amulei ñi caletuquen millonque tripantu meu, fei ñochiquechi afmatufalngetui engün. Huelu, ¿mülepei mai quiñe mongelelu müte falin-ngenolu? Quiñe celula müten niefule quiñe dungu, ¡rume afmatufalngei tati! Quimfali tati, com pu mongelelu quisu huefrumelai, doi mai com engün deumangei. ¿Inei cai deumaeyu engün? Tati doi quimün nielu tati pu che meu (Romanos 1:20). *

Quiñe pengelün dungu: eimi allcümequeimi quiñe ayüfalchi ül cam adquintumequeimi quiñe cüme dibujo cam nieimi quiñe hue celular. ¿Quisu huefrumei ta tüfa piafuimi eimi? Femlai llemai, com tüfachi dungu niei inei tañi deumaeteu. Pu che deumayafui afmatufalchi dungu, huelu turpu trürlayafui chumngechi ñi deumangeel taiñ cuerpo. Fei inei no rume deumai tati cuerpo pilayafuiñ. Doi mai ti lifru Génesis feipi com pu mongelelu mapu meu, pu che müten adentulei ta Chau Ngünechen mu (Génesis 1:26). Feimu deumalu iñchiñ adngechi dungu ca electronico chemcün, inayentuquefiyiñ Chau Dios ñi chumngen. Fei afmatulquelaeiñmu Chau Dios ñi deumafiel che trufür mapu meu.

Cafei Eva, ¿deumangepei mai Adán ñi cadi meu? * Chau Ngünechen niei nehuen ñi femal tüfa cam caquelu femngechi dungu. Huelu femngechi femlu quimeleiñmu quiñe falin dungu. Chau Ngünechen ayüfui Adán engu Eva ñi niehual ca tañi quiñeucüleal engu, femngechi “quiñe che reque müten ñi feleal” (Génesis 2:24). Feimu ti huentru ca ti domo deumangei ñi hueluquentu quelluhual, piuqueyehual ca tañi cuidaniehual engu. Quimfali llemai, inei taiñ deumaeteu alün quimün niei ca piuqueyechequei.

Cafei pu estudiaquefilu pu che ñi ADN raquiduamqueingün com pu che ñi tuhun quiñe domo ca quiñe huentru meu müten. Ngüneduamlu com tüfa, ¿rüfngepelai ñi feipin Génesis?

3. ¿Rüf mülepefui mai quiñe anümca hulquelu quimün ca quiñe anümca hulquelu mongen?

Rüfcünu llemai, ti lifru Génesis quimeltuquelai tüfachi epu anümca ñi femquen afmatufalchi dungu, re anümca müten tati. Huelu Chau Jehová adentun reque nütramcai tüfachi anümca.

Iñchiñ ca nütramcaquefiyiñ quiñeque dungu adentun reque. Raquiduamnge: ti bandera adentulei quiñe troquiñ mapu. Feimu quiñe che feipingele ñi yamnieafiel ti bandera, ngelai ñi yamnieafiel ti bandera müten, doi mai tati troquiñ mapu. Ca femngechi ti corona ca cetro ñi nieel pu rey adentulei tañi autoridad.

Fei, ¿chem adentulei feichi epu anümca Edén lof mu mülelu? Ngam fill dungu feipimequei pu che tüfachi dungu meu. Huelu Biblia ñi feipin cüdaungelai ca falin-ngei iñchiñ mu. Tati anümca hulquelu ñi quimngeal ti cüme dungu ca ti huesa dungu pengeli Chau Jehová müten mülei ñi feipial chem ñi cümen ca chem ñi cümenon (Jeremías 10:23). Feimu tati ifilu feichi anümca huesa culpai Chau Jehová mu. Ca tati anümca hulquelu mongen adentulei ti rumel mongen, Chau Ngünechen müten hulafui tüfa (Romanos 6:23).

4. Quiñe filu, ¿chumngechi dunguafui ta Eva?

Ngüneduamnoliyiñ caquelu dungu ñi feipiel Biblia, cüdaungeafui adümafiel tüfachi dungu ñi feipin ti lifru Génesis. Huelu ti Biblia ñochiquechi quimfalcünui tüfachi dungu.

¿Inei dungulfi tati filu? Pu cuifique israelche cüme quimniefuingün chem ñi rupan. Quimniefuingün tati pu püllü ñi nien pepiluhun ñi dungulafiel tati pu culliñ. Moisés huirintucui Chau Dios feipifi quiñe cüme püllü ñi dungulafiel quiñe asna, fei nütramcafi ta Balaam (Números 22:26-31; 2 Pedro 2:15, 16).

Cafei pu israelche quimniefuingün tati pu huesaque püllü caiñetufilu ta Chau Dios ca nieingün fentren nehuen. Quimniefuingün Moisés ñi pefiel quiñeque sacerdote Egipto mapu meu ñi filucünufiel quiñe retrü. Ca femingün caquelu afmatun dungu chumngechi ñi femquen tati pu nielu Chau Jehová ñi nehuen. Huelu, ¿cheu cüpai tañi nehuen engün? Pu huecüfü mu cüpai (Éxodo 7:8-12).

Pu israelche ca niefuingün ti lifru Job, ¿Moisés huirintucupelai tüfachi lifru? Tüfa mu quimürpuingün fentren dungu Huecüfü mu, Chau Dios tañi caiñe. Fei feipiquei inei no rume nor piuqueyelafi ta Chau Dios (Job 1:6-11; 2:4, 5). Quimlu com tüfa, pu israelche ngüneduamürpuingün chi Satanás ñi dungulfiel tati filu, femngechi ngünencafi ta Eva ñi feyentunoafiel ta Chau Ngünechen.

¿Huecüfü dungulpefi mai tati filu? Jesús feipi ta Huecüfü quiñe coilatufe tati, “quisu meu tripaquei com coilaque dungu” (Juan 8:44). Femngechi feipingei Huecüfü feipilu cai tati hunen coila dungu. Ti filu ñi feipifiel ta Eva, fei tati hunen coila dungu. Chau Ngünechen feipirquefui Adán engu Eva ñi layal ifile ti fün anümca. Huelu ti filu coilatui, fei feipifi: “Feingelai tamu layal” (Génesis 3:4). Cafei Jesús pengelelfi tati apostol Juan, Satanás fei tati “fütra cuifi filu” (Apocalipsis 1:1; 12:9).

Rüfcünu mai afmatufal-lai quiñe püllü ñi dungulfiel quiñe filu. Ca femngechi femquei quiñeque che dungulfilu quiñe muñeco ca pu femquelu pelicula.

Ti doi falin dungu

Quimlu com tüfa, ¿quiñe epeu müten troquingepeafui mai Génesis ñi feipin? Fentren dungu pengeli ñi rüfngen, inaduamaiñ ca quiñe.

Biblia meu Jesucristo feipingei “tati manelfal rüf huldunguquelu” (Apocalipsis 3:14, Traducción del Nuevo Mundo [TNM]). Fei nielafui culpan, feimu turpu feipilai coila dungu ca cüpa ngünencalafi inei no rume. Petu ñi cüpanon Mapu meu ca “petu ñi mülenon rume ta Mapu” huenu mu mülerquefui tañi Chau Jehová engu (Juan 17:5). Petu ñi deumangenon pu che, Jesús deu mülerquefui, feimu rume falin-ngei tañi feipin. Fei, ¿chem pi Edén lof meu?

Jesús feipi ñi rüf mülequefel Adán Eva engu. Fei nütramcalu ti curehuen dungu mu, ca nütramcai chem dungu ñi feipifiel Jehová Adán Eva engu (Mateo 19:3-6). Rüfngenole ñi feipin Génesis, coilatufe ca ngünencangelu pingeafui ta Jesús. Huelu feingelai tati. Jesús huenu mu mülefulu pei com ti dungu ñi rupan. Quimfali llemai, com ñi feipin Génesis rüfngei tati.

Feyentunofuliyiñ ñi feipin Génesis, doi cüdaungeafui feyentual ta Jesús mu, cüme adümlayafuiñ ñi feipin Biblia ca Chau Dios ñi feipicünuel. Peafiyiñ chumngelu (chemu).

[Pu quimngeal dungu]

^ parr. 3 Biblia quimeltuquei Chau Dios ñi üi, Jehová pingei.

^ parr. 7 Biblia pengeli Chau Dios com cüme elcünutufi tañi deuman, fei hula coni huesaque dungu Mapu mu (Deuteronomio 32:4, 5). Chau Jehová fentecünulu ñi deumafiel ta Mapu, “rume tutelcalei” pi (Génesis 1:31).

^ parr. 9 Ti Fütra Mangiñ Co apümtufi chi com ñi mülefel Edén lof mu. Ezequiel 31:18 pengeli, feichi mu tati anümca Edén mu mülefulu fütra cuifi ngehuequelafui, tüfa pengeli chumngelu pengehuetulai Edén lof deu rupalu ti Fütra Mangiñ Co.

^ parr. 14 Tami doi quimal, ngüneduamnge ti folleto El origen de la vida. Cinco cuestiones dignas de análisis ñi entuel pu Dunguquelu Ineingen Jehová.

^ parr. 16 Pu cientifico feipi ti cadi trafolele, quisutu cüme elcünutuuquei. Trürlai caquelu foro mu, tüfa huiño tremafui cümelele tañi membrana de tejido conjuntivo pingelu.