Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ua vai mau anei te ô i Edene?

Ua vai mau anei te ô i Edene?

Ua vai mau anei te ô i Edene?

UA ITE anei oe i te aamu o Adamu raua Eva e o te ô i Edene? Mea matauhia e te taata e ati aˈe te ao. No te aha e ore ai e taio i te reira i roto i te Genese 1:26–3:24? Teie te tahi haapotoraa:

Hamani ihora te Atua ra o Iehova * i te taata i te repo fenua, mairi aˈera i te iˈoa ra o Adamu, e tuu atura ia ˈna i roto i te hoê ô i te hoê tuhaa fenua o Edene te iˈoa. Na te Atua iho i haamau i tera ô. E vahi rarirari maitai e te ruperupe, e e tumu raau hotu haviti mau to roto. I ropu, o “te raau e ite ai i te maitai e te ino” ïa. Opani maira te Atua i te taata ia amu i te maa o taua raau ra, ma te parau e e pohe ia faaroo ore. I te tau au, rave ihora Iehova i te ivi aoao o Adamu e hamani atura i te hoê apiti no ˈna, te vahine ra o Eva. Faaue aˈera te Atua ia raua ia haapao i te ô, ia fanau faarahi, e ia faaî i te fenua.

A vai ai Eva o ˈna anaˈe, râmâ maira te hoê ophi ia ˈna ia amu i te maa opanihia. Ua na ô atu te ophi e ua haavare te Atua ia ˈna e te faaere ra Oia ia ˈna i te tahi mea maitai o te faariro ia ˈna mai te Atua ra te huru. Hema ihora Eva e amu atura i taua maa ra. I muri iho, faaroo ore atoa ˈtura Adamu. Faautua ihora Iehova ia Adamu, Eva, e i te ophi. Tiahi atura i te taata i rapaeau aˈe i te ô nehenehe mau, e tuu ihora i te mau melahi ei tiai.

I farii na te mau aivanaa, taata maramarama e tuatapapa e mea mau e mea tano te mau tupuraa i roto i te buka Bibilia o te Genese i te pae o te tuatapaparaa. I teie mahana, te feaa nei te rahiraa. No te aha te taata e feaa ˈi i te faatiaraa o te Genese no nia ia Adamu, Eva, e te ô i Edene? E hiˈopoa anaˈe e maha parau haafeaa rahi.

1. E vahi mau anei te ô i Edene?

No te aha teie manaˈo feaa? E tuhaa rahi ta te philosophia i roto. A tau senekele, ua manaˈo te feia maimi i te pae faaroo e te vai noa ra te ô a te Atua i te tahi vahi. Ua pee râ te haapaoraa i te mau manaˈo o na philosopho Heleni ra o Platon e o Aristote, tei parau e aita aˈe mea tia roa i te fenua nei, i te raˈi noa. No te feia maimi i te pae faaroo, tei pihai iho ïa te Paradaiso i te raˈi. * Te parau ra vetahi e tei nia te ô i te hoê mouˈa teitei roa o te ore e raea i te viivii o teie paraneta; no vetahi atu tei te Poro fenua Apatoerau aore ra Apatoa; e no te tahi atu tei pihai iho aore ra tei nia i te avaˈe. E ere ïa i te mea maere e e au Edene i te hoê moemoeâ. No te feia maimi i te pae faaroo o teie tau, aita te hohoˈa fenua o Edene e tuea ra i te mea mau e aita roa ˈtu e vahi mai tera.

Aita râ te Bibilia e na reira ra no te ô. E parau rii taa maitai to roto i te Genese 2:8-14 no nia i tera vahi. Tei te pae hitia o te râ o te tuhaa fenua o Edene te ô. Te horoahia ra te iˈoa e te taheraa o na anavai e maha o te mahiti mai mai roto mai i te anavai e faararirari i te ô. Ua haapeapea maoro te reira i te feia maimi i te pae faaroo. E rave rahi hoi tei hiˈopoa maite i tera mau irava ia itea mai tera vahi, e manaˈo tuea ore rahi roa râ tei fa mai. Te auraa anei e mea hape aore ra e aai noa te faataaraa o te vahi tei reira Edene, te ô, e te mau anavai?

A hiˈo na: A 6 000 matahiti aˈenei te faatiaraahia te mau ohipa i tupu i roto i te ô i Edene. Peneiaˈe na Mose i papai i te reira, fatata e 2 500 matahiti i muri aˈe, maoti paha te mau faatiaraa parau vaha aore ra papai tahito. E aamu tahito ïa Edene no ˈna. Ua taui anei te mau otia, mai te mau anavai, a mairi ai te mau senekele? E tauiui noa te hohoˈa o te fenua, i te vahi iho â râ tei reira paha Edene. E aueue rahi te fenua i reira, no ǒ mai hoi 17 % aueueraa fenua rahi roa ˈˈe o te ao. Hau atu â, ua taui atoa paha te Diluvi i to Noa tau i te hohoˈa o te fenua a ore atu ai tatou e ite i taua vahi ra i teie mahana. *

Teie te tahi mau haapapuraa te tia ia ite: Ia au i te Genese e vahi mau te ô. Te tahe nei e piti o na anavai e maha o te faatiaraa, te Eupharate e te Hidekela, e mea piri roa to raua pihaa. Te horoa atoa ra te Genese i te iˈoa o te mau fenua e na reira ˈtu taua mau anavai ra e te mau faufaa natura matauhia i reira. Ua ite Iseraela i tahito, te feia matamua i taio i tera faatiaraa, i teie mau tuhaa.

Hoê â anei huru no te mau aai? Aita anei te mau aai e na nia nia noa ra, a ore atu ai e nehenehe e haapapuhia aore ra e patoihia? I te rahiraa o te mau fenua, e haamata te hoê aai mai teie: “I tera ra tau, i te hoê fenua atea roa . . . ” I roto râ i te hoê aamu mau, e tuhaa rii faufaa ïa, mai to te ô i Edene.

2. E nehenehe anei e tiaturi e ua hamani te Atua ia Adamu i te repo fenua e ia Eva i te hoê ivi aoao o Adamu?

Te haapapu nei te ihi e mea rahi te taoˈa rii rau faufaa i roto i te tino tei ite-atoa-hia i roto i te repo fenua. Mea nafea hoi teie mau taoˈa rii i te vairaa i roto i te taata?

No e rave rahi aivanaa, ua fa noa mai te ora. I nia tau mirioni matahiti, ua riro mai te mau huru ora haihai, parauhia ohie, ei mea faahiahia roa ˈtu â. E nehenehe râ e hape e te taˈo “ohie,” e mea fifi roa hoi ia faataa i te mau mea ora atoa, tae noa ˈtu te mau taoˈa tahi ora e ite-ore-hia e te mata. Aita e haapapuraa e ua tupu noa mai te mau huru ora atoa. Te faaite maira râ te mau mea ora atoa e na te hoê maramarama hau aˈe i to tatou i poiete ia ratou. *Roma 1:20.

A faaroo ai i te hoê himene au mau aore ra a mataitai ai i te hoê hohoˈa peni nehenehe mau aore ra a faahiahia ˈi i te mau ravea apî, e onoono anei oe e aita e taata to muri? Eita iho â ïa! Aita to te reira e faaauraa i te faahiahia, te haviti, e te aravihi o te hamaniraa o to tatou tino. Aita anei ïa e Atua Poiete? Hau atu â, te faataa ra te Genese e o te taata anaˈe i te fenua tei hamanihia ia au i to te Atua iho huru. (Genese 1:26) Oia mau, o te taata anaˈe te nehenehe e ohipa mai ia Iehova, i te tahi taime ma te rave i te mau mea faahiahia i roto i te upaupa, te rimaî, e te mau ravea apî. E maere anei tatou e mea aravihi aˈe te Atua ia tatou i roto i tera tuhaa?

No te poiete i te vahine ma te faaohipa i te ivi aoao o te tane, eaha te fifi? * Ua tia i te Atua ia faaohipa i te tahi atu ravea, e mea faufaa roa râ teie huru raveraa. Ua hinaaro oia ia faaipoipo te tane e te vahine e ia piri to raua taairaa ia riro raua “ei hoê.” (Genese 2:24) E tauturu te tane e te vahine te tahi i te tahi, ma te atuatu i te hoê taairaa papu. E ere anei ïa i te haapapuraa taa maitai o te hoê Atua Poiete î i te here e te paari?

Ua farii atoa te feia hiˈopoa i te mau tapao tupuna e no roto mai te mau taata atoa i te hoê noa tane e vahine. E mea maamaa anei ïa te faatiaraa o te Genese?

3. E au ra e e aai noa te raau o te ite e to te ora.

Aita te Genese e haapii ra e e mana taa ê to teie mau raau. E raau mau râ teie tei faaohipahia e Iehova ei taipe.

E na reira atoa te taata i te tahi taime, e ere anei? E nehenehe te hoê haava e faautua i te faatura-ore-raa i te tiripuna. Aita te haava e hinaaro ra ia faaturahia te mau taihaa e te mau papai o te piha haavaraa, o te faanahoraa râ o te ture ta te tiripuna e faahohoˈa ra. No te mau arii, e taipe te sepeta e te korona o to ratou mana faatere.

Te faataipe ra ïa na raau i te aha? Mea rahi te manaˈo niu ore e te fifi. Mea ohie te pahonoraa mau, e mea faufaa mau râ. Te faahohoˈa ra te raau e ite ai i te maitai e te ino i te hoê tiaraa fatuhia e te Atua anaˈe: te tiaraa ia faaoti i te mea maitai e te mea ino. (Ieremia 10:23) E hara mau ïa ia eiâ i te maa o tera raau! Area te raau o te ora, te faahohoˈa ra ïa i te ô ta te Atua anaˈe e horoa: te ora mure ore.—Roma 6:23.

4. Mea fifi ia tiaturi e ua paraparau te hoê ophi.

Parau mau, mea fifi ia tiaturi i te reira, mai te peu iho â râ eita tatou e haapao i te toea o te Bibilia. Te haamaramarama riirii maira râ te mau Papai i teie ohipa maere mau.

Na vai aore ra na te aha i haaparaparau i te ophi? Ua ite Iseraela i tahito i te tahi atu mau ohipa tei haamaramarama ia ratou no nia i te tuhaa a teie ophi. Ei hiˈoraa, ua ite ratou e eita te animara e paraparau, e nehenehe râ te hoê mea ora varua e haaparaparau atu. Ia au i te aamu o Balaama ta Mose i papai, i na reira na te hoê melahi tonohia e te Atua e te asini a Balaama.—Numera 22:26-31; Petero 2, 2:15, 16.

E tia anei i te tahi atu mau varua, to te Atua mau enemi atoa, ia faatupu i te mau semeio? Ua ite Mose i te mau tahuˈa tahutahu no Aiphiti i te rave-atoa-raa i ta te Atua mau semeio, mai te tauiraa i te raau ei ophi. Ua tia ia ratou maoti noa to te Atua mau enemi o te ao varua.—Exodo 7:8-12.

E au ra e na Mose atoa i papai i te buka a Ioba. Te haapii rahi nei tatou i ǒ nei no nia i te enemi rahi o te Atua, o Satani, o tei haavare no te patoi i te hapa ore o te mau tavini a Iehova. (Ioba 1:6-11; 2:4, 5) Ua manaˈo anei to Iseraela i tahito e na Satani i faahema ia Eva ma te haaparaparau i te ophi i te ô i Edene, a taiva ˈtu ai oia i te Atua? E au ra e e.

O Satani anei to muri i te ophi? No Iesu, “e haavare [Satani] e e metua hoi no te haavare.” (Ioane 8:44) O ‘te metua no te haavare’ te tumu o te haavare matamua, e ere anei? Te haavare matamua, o te mau parau ïa a te ophi ia Eva. Ma te patoi i te faaararaa a te Atua eiaha e amu i te maa opanihia e pohe hoi, ua na ô te ophi: “E ore roa orua e pohe.” (Genese 3:4) Ua ite iho â Iesu e o Satani to muri i te ophi. O ta te apokalupo a Iesu ia Ioane e haapapu ra ma te na ô e o Satani te “ophi tahito.”—Apokalupo 1:1; 12:9.

Mea maamaa anei ia tiaturi e ua haaparaparau te hoê mea ora varua puai i te hoê ophi? Noa ˈtu e e ere to ratou puai mai to te mau mea ora varua, e ravea taa ê e te maere mau atoa ta te taata no te haaparaparau i te hoê pêpe hurio.

Te haapapuraa maitai roa ˈˈe

Aita e niu papu to te mau manaˈo feaa no nia i te faatiaraa o te Genese, e ere anei? Te vai ra râ te haapapuraa puai mau e e aamu mau tera.

Ua parauhia Iesu Mesia “te ite mau e te parau mau.” (Apokalupo 3:14) Ei taata tia roa, aita roa ˈˈe oia i haavare e i faahuru ê noa ˈˈe i te parau mau. Ua haapii atoa oia e ua ora oia na mua roa ˈˈe a riro mai ai ei taata. Tei pihai iho hoi oia i to ˈna Metua, Iehova, “hou teie nei ao.” (Ioane 17:5) I vai na oia hou te ora i nia i te fenua nei. Eaha ta teie ite tiaturi-roa ˈˈe-hia i parau?

No Iesu, ua ora mau Adamu raua Eva. Ua faahiti oia i to raua faaipoiporaa a faataa ˈi i ta Iehova ture aveia e faaipoipo hoê noa apiti. (Mataio 19:3-6) Ahiri aita raua i ora noa ˈˈe e e aai noa te ô i faaeahia e raua, ua vare aore ra ua haavare ïa Iesu. Aita râ e nehenehe! Mai te raˈi mai, ua ite Iesu i teie ati i te tupuraa i roto i te ô. Eaha ˈtu â faaiteraa papu aˈe i teie?

Te faaino ra te tiaturi-ore-raa i te faatiaraa o te Genese i te faaroo ia Iesu. Aita atoa ïa e nehenehe e taa i te tahi mau manaˈo tumu rahi roa ˈˈe e parau fafau tamahanahana roa ˈˈe o te Bibilia. E hiˈo mai tatou no te aha.

[Nota i raro i te api]

^ O Iehova te iˈoa o te Atua i roto i te Bibilia.

^ Aita teie manaˈo e tu ra i te mau Papai. Ia au i te Bibilia, e mea tia roa ta te Atua mau ohipa atoa; e ere o ˈna te tumu o te ino. (Deuteronomi 32:4, 5) Ia ˈna i faaoti i te poiete i te fenua, ua na ô Iehova e “mea maitai roa” te mau mea atoa ta ˈna i hamani.—Genese 1:31.

^ Ua faaore te Diluvi, faatupuhia e te Atua, i te ô i Edene. Ia au i te Ezekiela 31:18, aita faahou “te mau raau atoa i Edene” i te senekele 7 hou to tatou tau. Aita ïa e faufaa ia imi i te ô i Edene.

^ A hiˈo i te buka rairai Cinq questions à se poser sur l’origine de la vie, piahia e te mau Ite no Iehova.

^ Ia au i te ihi rapaauraa, e ora oioi te ivi aoao. O teie mau ivi anaˈe te nehenehe e tupu faahou ia vai noa te iri rairai o te puohu i te reira.