Salt la conţinut

Salt la cuprins

Biblia poate schimba viaţa oamenilor

Biblia poate schimba viaţa oamenilor

Biblia poate schimba viaţa oamenilor

CUM a reuşit o chelneriţă care înjura, consuma alcool în exces şi se droga să-şi schimbe modul de viaţă? Cum a ajuns un fost politician care nu agrea religia să-i slujească lui Dumnezeu? Ce schimbări a trebuit să facă un instructor de lupte din poliţia rusă pentru a deveni Martor al lui Iehova? Să-i lăsăm pe ei să ne povestească.

„Mi-am restabilit relaţiile cu mama.“ — NATALIE HAM

ANUL NAŞTERII: 1965

ŢARA: AUSTRALIA

ÎNAINTE: CONSUMA DROGURI

DESPRE TRECUTUL MEU: Am crescut în Robe, un orăşel de pescari din statul South Australia. Aici, părinţii petrec mult timp la hotel deoarece acesta este şi loc de destindere. Astfel, copiii cresc într-un mediu în care se bea alcool în exces, se vorbeşte urât şi se fumează.

La 12 ani fumam, înjuram şi mă certam tot timpul cu mama. Când aveam 15 ani, părinţii mei s-au despărţit. După un an şi jumătate, am plecat de acasă. Beam mult alcool, consumam droguri şi duceam o viaţă imorală. Eram dezorientată şi plină de amărăciune, dar consideram că pot să îmi port singură de grijă întrucât făcusem cinci ani de arte marţiale şi învăţasem tehnici de autoapărare. Totuşi, în momentele mele de linişte şi de reflecţie eram copleşită de tristeţe. Atunci mă rugam lui Dumnezeu, implorându-l să mă ajute. „Însă nu-mi cere să mă duc la biserică“, îi spuneam eu.

Mai târziu, un prieten religios, dar care nu mergea la biserică, mi-a dat o Biblie. El consuma droguri, asemenea altor prieteni ai noştri. Totuşi, spunea că are o credinţă sinceră în Dumnezeu şi m-a convins să mă botez. Am mers împreună la un lac din apropiere şi m-a botezat. Din acel moment, am simţit că am o relaţie specială cu Dumnezeu. Cu toate acestea, nu mi-am făcut niciodată timp să citesc Biblia.

CUM MI-A SCHIMBAT BIBLIA VIAŢA: În 1988, doi Martori ai lui Iehova au bătut la uşa mea. Unul dintre ei m-a întrebat: „Ştiţi care este numele lui Dumnezeu?“ şi mi-a citit din Biblia lui Psalmul 83:18: „Ca să se ştie că tu, al cărui nume este Iehova, numai tu eşti Cel Preaînalt peste tot pământul!“. Am rămas uimită! După ce au plecat, am mers cu maşina 56 de kilometri până la o librărie creştină pentru a consulta şi alte traduceri ale Bibliei. Apoi am căutat acest nume într-un dicţionar. M-am convins că numele lui Dumnezeu este Iehova şi m-am întrebat câte mai aveam de aflat.

Mama îmi spusese că Martorii lui Iehova sunt oameni ciudaţi. Nu cunoşteam prea multe despre ei. Îi consideram prea conservatori şi credeam că nu ştiu să se distreze. M-am gândit să nu le deschid când vor reveni. Dar, între timp, m-am răzgândit. Când m-au vizitat din nou, i-am invitat înăuntru şi am început imediat să studiem Biblia.

Îi împărtăşeam de fiecare dată prietenului meu, Craig, ceea ce învăţam la studiu. Odată, enervat, mi-a smuls din mână cartea de studiu şi a început s-o citească. După trei săptămâni, era convins că găsise adevărul despre Dumnezeu. În cele din urmă, am reuşit amândoi să ne lăsăm de droguri şi de alcool, iar eu am renunţat la serviciul de la bar. Pentru a ne ridica la înălţimea normelor Bibliei, am decis să ne căsătorim.

FOLOASE: Când am început să studiem Biblia cu Martorii lui Iehova, eu şi Craig eram pe punctul de a ne despărţi. Azi Craig este un soţ minunat şi suntem binecuvântaţi cu doi copii frumoşi. În plus, avem prieteni dragi care ne împărtăşesc convingerile.

Întrucât avea concepţii greşite despre Martorii lui Iehova, mama s-a supărat pe mine când a aflat că studiam cu ei. Acum însă mi-am restabilit relaţiile cu mama. Golul din inima mea a dispărut, am un scop precis în viaţă şi simt că necesităţile mele spirituale sunt satisfăcute (Matei 5:3).

„Am învăţat din Biblie multe lucruri interesante.“ — ISAKALA PAENIU

ANUL NAŞTERII: 1939

ŢARA: TUVALU

ÎNAINTE: POLITICIAN

DESPRE TRECUTUL MEU: M-am născut pe frumoasa insulă Nukulaelae din Pacific care, actualmente, face parte din Tuvalu. Viaţa de pe insulă era dirijată de pastori, instruiţi la o şcoală din Samoa. Insularii aveau datoria să le asigure pastorilor şi familiilor acestora hrană, cazare şi tot ce era mai bun. Chiar dacă localnicii nu aveau suficientă hrană pentru familiile lor, erau obligaţi să le furnizeze pastorilor cele necesare.

Pastorul de pe insula mea era directorul şcolii şi preda religia, matematica şi geografia. Mi-l amintesc bătându-i pe elevi până la sânge. Însă nimeni nu îndrăznea să protesteze, nici măcar părinţii. Pastorul era venerat de parcă ar fi fost Dumnezeu.

La zece ani, m-am mutat pe altă insulă ca să urmez cursurile singurei şcoli de stat din acea zonă. După absolvire, am început să lucrez pentru guvern. Pe atunci, insulele aparţineau coloniei britanice numite Insulele Gilbert şi Ellice. Am lucrat în diverse departamente, după care am devenit editorul ziarului săptămânal al guvernului. Totul a mers bine până când am publicat scrisoarea unui cititor care dezvăluia sumele cheltuite pentru vizita Prinţului de Wales. Întrucât autorul scrisorii folosise un pseudonim, şeful mi-a cerut să-i dezvălui numele real. Am refuzat, iar refuzul meu a ajuns la urechile tuturor.

Imediat după acest incident, am demisionat şi am intrat în politică. Am câştigat alegerile din Nukulaelae şi am fost numit ministrul comerţului şi al resurselor naturale. Mai târziu, în timp ce Insulele Kiribati (foste Gilbert) şi Tuvalu (foste Ellice) îşi dobândeau independenţa faţă de Marea Britanie, guvernatorul mi-a oferit postul de şef al administraţiei din Tuvalu. Întrucât nu voiam să fiu suspectat de vreo legătură cu guvernarea colonială, i-am refuzat oferta şi, la alegerile generale, am candidat ca independent pentru cea mai înaltă funcţie din guvern. Însă am pierdut. Apoi m-am retras cu soţia pe insula mea natală, hotărâţi să ducem o viaţă simplă.

CUM MI-A SCHIMBAT BIBLIA VIAŢA: Pentru cei de pe insulă, duminica era o zi de sabat, o zi sfântă, dar nu şi pentru mine. Pentru mine era ziua în care mergeam cu barca la pescuit. Nu voiam să fiu considerat o persoană religioasă. Acţiunile mele i-au dezamăgit pe tata şi pe unii membri ai comunităţii. Însă eram hotărât să nu mă las influenţat de biserică.

Odată, când mi-am vizitat fratele mai mic pe insula Funafuti (unde se află capitala statului Tuvalu), el m-a invitat la o întrunire a Martorilor lui Iehova. Mai târziu, un misionar Martor mi-a dat să citesc un teanc de reviste Turnul de veghe şi Treziţi-vă!, precum şi o carte care demasca originile păgâne ale doctrinelor predate de aşa-zisele biserici creştine. Am citit acea carte de câteva ori şi am aflat multe lucruri interesante din Biblie, inclusiv faptul că un creştin nu este obligat să ţină sabatul. * I-am arătat şi soţiei mele ceea ce învăţam şi de atunci ea nu s-a mai dus la biserică.

Deşi jurasem să nu am nicio legătură cu religia, nu puteam să uit cele învăţate. De aceea, după circa doi ani, i-am scris misionarului din Funafuti spunându-i că sunt gata să-mi schimb modul de viaţă. El a luat prima barcă şi a venit să mă ajute să studiez Biblia. Tata s-a înfuriat când a aflat că vreau să devin Martor al lui Iehova. Dar i-am spus că învăţasem de la Martori multe lucruri cu privire la Biblie şi că eram ferm hotărât să mă botez.

FOLOASE: M-am botezat ca Martor al lui Iehova în 1986, iar soţia mea, un an mai târziu. După ce au înţeles învăţăturile Bibliei, şi cele două fiice ale noastre au decis să devină Martore ale lui Iehova.

În prezent mă bucur că aparţin unei grupări religioase care, asemenea creştinilor din secolul întâi, nu este divizată în clerici şi laici (Matei 23:8–12). De asemenea, Martorii anunţă Regatul lui Dumnezeu, urmând cu umilinţă exemplul lui Isus (Matei 4:17). Îi sunt foarte recunoscător lui Iehova Dumnezeu că mi-a permis să învăţ adevărul despre el şi despre poporul său!

„Martorii nu mi-au impus în ce să cred.“ — ALEXANDER SOSKOV

ANUL NAŞTERII: 1971

ŢARA DE ORIGINE: RUSIA

ÎNAINTE: INSTRUCTOR DE LUPTE

DESPRE TRECUTUL MEU: M-am născut în Moscova, care pe atunci era capitala Uniunii Sovietice. Locuiam cu familia într-un bloc cu multe apartamente. Majoritatea vecinilor noştri lucrau în aceeaşi fabrică. Îmi amintesc că se plângeau de mine spunând că eram un copil neastâmpărat, care ori avea să moară de tânăr, ori avea să ajungă la închisoare. La 10 ani, aveam deja probleme cu poliţia.

La 18 ani, am fost recrutat şi am făcut armata la grăniceri. După doi ani, m-am întors acasă şi am început să lucrez într-o fabrică. Munca de aici însă mă plictisea. De aceea, am intrat în Brigada Mobilă de Poliţie din Moscova, unde am fost instructor de lupte corp la corp. Am contribuit la arestarea multor delincvenţi din Moscova şi am intervenit în multe zone de violenţă din ţară. Eram atât de tensionat, încât, uneori, când mă întorceam din misiune, trebuia să dorm separat de soţia mea, de teamă să nu o rănesc în somn.

CUM MI-A SCHIMBAT BIBLIA VIAŢA: După ce am început să studiez Biblia cu Martorii lui Iehova, am înţeles că stilul de viaţă violent pe care-l aveam nu era compatibil cu normele Bibliei. De asemenea, am înţeles că trebuia să renunţ la fumat şi la consumul abuziv de alcool. Totuşi, neavând altă calificare, nu credeam că pot să-mi găsesc alt loc de muncă pentru a-mi întreţine familia. Totodată, mă gândeam că nu voi fi niciodată în stare să predic, aşa cum fac Martorii.

În cele din urmă m-am convins de veridicitatea Bibliei. Cuvintele din Ezechiel 18:21, 22 m-au încurajat mult: „Dacă însă cel rău se întoarce de la toate păcatele pe care le-a comis . . ., niciuna dintre fărădelegile lui nu va fi amintită împotriva lui“.

Am apreciat că Martorii nu mi-au impus în ce să cred, ci m-au ajutat sa înţeleg logic ceea ce învăţam. Am luat cam 40 de reviste de la ei şi le-am citit în trei săptămâni. Cele învăţate m-au convins că găsisem adevărata religie.

FOLOASE: Înainte de a începe să studiem Biblia, eu şi soţia mea eram în pragul divorţului. Acum viaţa noastră de familie s-a îmbunătăţit. Am început amândoi să studiem Biblia şi am decis să îi slujim lui Iehova. Azi ne bucurăm de o căsnicie fericită. În plus, mi-am găsit un serviciu care nu contravine principiilor Bibliei.

La început, când predicam din casă în casă, mă simţeam la fel de tensionat ca şi atunci când plecam într-o misiune a poliţiei. Acum ştiu sigur că pot să rămân calm când sunt provocat. Am învăţat să fiu răbdător cu oamenii. Îmi pare rău că mi-am irosit atâţia ani din viaţă! Azi viaţa mea are într-adevăr sens. Mă bucur că îmi pot folosi toată energia slujindu-i lui Iehova Dumnezeu şi ajutându-i pe alţii.

[Notă de subsol]

^ par. 24 Pentru mai multe informaţii, vezi articolul „Trebuie să respectăm sabatul?“, publicat în Turnul de veghe din 1 februarie 2010, paginile 11–15.