Învăţaţi-vă copiii să fie respectuoşi

UN PROVERB bine cunoscut spune: „Politeţea este cheia de aur care deschide toate porţile“. Acest proverb transmite ideea că oamenii sunt de regulă mai amabili şi mai binevoitori cu cei care dau dovadă de bune maniere.

Cât de plăcut este să vezi copii şi tineri manieraţi! Un supraveghetor de circumscripţie din Honduras, care participă la lucrarea din casă în casă alături de vestitori de diferite vârste, a spus: „Am observat deseori că un copil bine educat şi respectuos are un efect mai mare asupra locatarului decât au cuvintele mele“.

În ziua de astăzi, când tot mai mulţi oameni sunt lipsiţi de respect, dacă ştii cum să te porţi cu alţii ai mult de câştigat. În plus, Scripturile ne îndeamnă să ne purtăm „într-un mod demn de vestea bună despre Cristos“ (Filip. 1:27; 2 Tim. 3:1–5). De aceea, este foarte important să-i învăţăm pe copiii noştri să manifeste respect faţă de alţii. Însă cum pot fi ei învăţaţi să manifeste un respect autentic, nu o politeţe de suprafaţă? *

Învăţaţi-i bunele maniere prin propriul exemplu

Copiii învaţă imitând comportamentele pe care le observă. De aceea, o modalitate esenţială prin care părinţii îşi pot ajuta copiii să înveţe bunele maniere este aceea de a fi ei înşişi persoane manierate (Deut. 6:6, 7). Deşi este important să discuţi cu copilul tău despre respect şi bune maniere, acest lucru nu este suficient. Pe lângă faptul de a i se reaminti să fie manierat, un copil are absolută nevoie de un bun exemplu.

Să luăm cazul Paulei *, care a crescut într-o familie monoparentală. Manifestarea respectului faţă de toţi oamenii a ajuns să facă parte din felul ei de a fi, şi aceasta datorită educaţiei primite de la mama ei creştină. Iată ce spune Paula: „Mama a fost întotdeauna un exemplu în ce priveşte manifestarea respectului, astfel că noi, copiii, ne-am însuşit acest comportament în mod firesc“. Să ne gândim şi la Walter, un creştin care şi-a învăţat copiii să manifeste respect faţă de mama lor care nu e Martoră. „M-am străduit să-i învăţ pe fiii mei să-şi respecte mama fiind eu însumi un exemplu“, relatează el. „Nu am vorbit niciodată  depreciativ la adresa soţiei mele.“ Walter a continuat să-şi instruiască fiii potrivit Cuvântului lui Dumnezeu şi i-a cerut lui Iehova ajutor în rugăciune. În prezent, unul dintre fiii săi slujeşte la o filială a Martorilor lui Iehova, iar celălalt este pionier. Ei îşi iubesc şi îşi respectă ambii părinţi.

Biblia afirmă: „Dumnezeu nu este un Dumnezeu al dezordinii, ci al păcii“ (1 Cor. 14:33). Tot ce a făcut Iehova este caracterizat de ordine. Creştinii trebuie să se străduiască să-l imite pe Iehova în această privinţă şi să-şi păstreze casa curată şi ordonată. Unii părinţi şi-au învăţat copiii să-şi facă patul în fiecare zi înainte de a pleca la şcoală, să-şi pună lucrurile la locul lor şi să ajute la treburile gospodăreşti. Dacă cei mici văd că în restul casei este ordine şi curăţenie, este mult mai probabil că se vor strădui ca şi în camera lor să fie la fel.

Cum privesc copiii tăi ceea ce învaţă la şcoală? Îşi exprimă ei aprecierea faţă de munca profesorilor? Dar tu, ca părinte, îţi exprimi aprecierea? Copiii vor avea aceeaşi atitudine faţă de şcoală şi faţă de profesori ca a părinţilor lor. De aceea, ar fi frumos să-i încurajezi să-şi facă obiceiul de a le mulţumi profesorilor pentru eforturile lor. Faptul de a le mulţumi altora pentru ceea ce fac în folosul nostru este o modalitate excelentă de a arăta respect, indiferent că persoana este un profesor, un medic, un vânzător etc. (Luca 17:15, 16). Tinerii creştini care se deosebesc de colegii lor prin conduită şi bune maniere merită toată lauda.

Şi membrii congregaţiei creştine trebuie să dea un bun exemplu în ce priveşte manierele. Cât de frumos este să-i auzim pe tinerii şi pe copiii din congregaţie folosind expresii precum „te rog“ sau „mulţumesc“! Când adulţii dovedesc respect faţă de Iehova fiind atenţi la program, tinerii se simt îndemnaţi să facă la fel. Copiii pot învăţa să manifeste respect faţă de semeni observând bunele maniere de care dau dovadă fraţii şi surorile la Sala Regatului. De pildă, Andrew, care are doar patru ani, a învăţat deja să spună „îmi permiteţi, vă rog?“ când trece printre persoane adulte.

Ce mai pot face părinţii pentru a-şi ajuta copiii să se poarte cuviincios? Părinţii trebuie să-şi facă timp să analizeze cu copiii lor învăţămintele care se desprind din numeroasele exemple ce se găsesc în Cuvântul lui Dumnezeu (Rom. 15:4).

Folosiţi exemple din Biblie

Când Iacob şi familia lui se întorceau în ţara Canaanului şi urmau să-l întâlnească pe Esau, foarte probabil că Iacob şi-a învăţat copiii să se plece în semn de respect înaintea lui Esau (Gen. 33:3, 6, 7). Aţi putea şi voi să repetaţi împreună cu micuţul vostru formule de salut precum „Bună dimineaţa“, „Bună ziua“, „Bună seara“ sau alte formule specifice zonei în care locuiţi? Copiii manieraţi îi aduc glorie lui Iehova şi le fac cinste părinţilor lor.

Relatările biblice vă pot fi de mare ajutor pentru a explica diferenţa dintre un comportament  respectuos şi un comportament lipsit de respect. De pildă, când infidelul rege Ahazia a dorit să-l cheme pe profetul Ilie, el a trimis la profet „o căpetenie peste cincizeci împreună cu cei cincizeci de oameni ai săi“. Ajuns la profet, ofiţerul i-a ordonat lui Ilie să-l însoţească. Însă acesta nu era un mod potrivit de a i se adresa unui reprezentant al lui Dumnezeu. Ce a făcut Ilie? „Dacă sunt un om al lui Dumnezeu“, a spus el, „să coboare foc din ceruri şi să vă mistuie, pe tine şi pe cei cincizeci de oameni ai tăi!“. Şi aşa s-a şi întâmplat. „Un foc a coborât din ceruri şi i-a mistuit, pe el şi pe cei cincizeci de oameni ai lui.“ (2 Regi 1:9, 10)

Ahazia a trimis la Ilie un alt ofiţer. Şi acesta i s-a adresat lui Ilie pe un ton poruncitor. Şi din nou s-a coborât foc din cer. Însă a treia căpetenie trimisă de Ahazia a vorbit cu respect. Această căpetenie nu i-a ordonat lui Ilie, ci s-a plecat în genunchi şi l-a implorat: „Om al adevăratului Dumnezeu, te rog, să fie scump în ochii tăi sufletul meu şi sufletul acestor cincizeci de slujitori ai tăi! Iată că un foc a coborât din ceruri şi le-a mistuit pe primele două căpetenii peste cincizeci, precum şi pe cei cincizeci de oameni ai lor. Dar acum, să fie scump sufletul meu în ochii tăi!“. Avea profetul lui Dumnezeu să ceară să coboare foc din cer peste un om care i-a vorbit cu respect, chiar dacă probabil acesta îi vorbise astfel doar de frică? În niciun caz! Îngerul lui Iehova i-a spus profetului să-l însoţească pe acel ofiţer (2 Regi 1:11–15). Cât de clar reiese din această relatare valoarea faptului de a manifesta respect!

Când a fost arestat la templu de soldaţii romani, apostolul Pavel nu a considerat că avea dreptul să vorbească. El l-a întrebat în mod respectuos pe comandant: „Îmi este îngăduit să-ţi spun ceva?“. Drept urmare, lui Pavel i s-a dat ocazia să vorbească în apărarea sa (Fap. 21:37–40).

Când a fost judecat, Isus a fost pălmuit. Totuşi, el a ştiut cum să reacţioneze în faţa acestei nedreptăţi. Isus a spus: „Dacă am vorbit rău, mărturiseşte despre acest rău. Dar, dacă am vorbit bine, de ce mă loveşti?“. Nimeni nu a putut să-i reproşeze nimic lui Isus pentru modul în care a vorbit (Ioan 18:22, 23).

În Cuvântul lui Dumnezeu găsim şi exemple din care putem învăţa cum să reacţionăm la o corectare severă sau cum să ne recunoaştem în mod respectuos unele greşeli sau neglijenţe din trecut (Gen. 41:9–13; Fap. 8:20–24). De pildă, Abigail şi-a cerut scuze pentru purtarea insolentă a soţului ei, Nabal, faţă de David. În plus, i-a oferit lui David un dar generos. David a fost atât de impresionat de ceea ce a făcut Abigail, încât, după moartea lui Nabal, a luat-o de soţie (1 Sam. 25:23–41).

Aşadar, învăţaţi-vă copiii să fie respectuoşi, indiferent că aceasta presupune să manifeste respect în situaţii dificile sau pur şi simplu să dea dovadă de bune maniere. Dacă vom lăsa ca ‘lumina noastră să strălucească înaintea oamenilor’ şi în acest mod, îl vom ‘glorifica pe Tatăl nostru care este în ceruri’ (Mat. 5:16).

[Note de subsol]