Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Eaha te Basileia o te Atua?

Eaha te Basileia o te Atua?

Eaha te Basileia o te Atua?

“. . . te evanelia o te basileia nei . . .”—MATAIO 24:14.

I ROTO i ta ˈna Aˈoraa tuiroo i nia i te mouˈa, ua horoa Iesu i te hoê hohoˈa pure, e e aniraa i te Atua to roto: “Ia tae to oe ra hau,” aore ra Basileia. Ua tamau aau e ua faahiti pinepine tau mirioni taata i tera pure. Ia au i te hoê buka ite rahi, tera “te pure matamua a te mau Kerisetiano atoa i roto i ta ratou haamoriraa.” Aita râ e rave rahi i ite eaha te Basileia e eaha ta ˈna e rave ia tae mai oia.—Mataio 6:9, 10.

E ere i te mea maere. E faataaraa tuea ore, taa ore, e te fifi ta te mau aratai a te Amuiraa faaroo Kerisetiano no nia i te Basileia. Ua papai te tahi e “e ohipa hau ê” te Basileia o te Atua, “e taairaa o roto e te Atua ora . . . , e e tupuraa e te Atua i reira te mau tane e vahine e ite ai i te ora.” Te faataa ra te tahi atu i te evanelia o te Basileia mai “te haapiiraa no nia i te ekalesia.” E ia au i te hoê papai: “Mea tia, mea hau, e mea oaoa te basileia o te Atua i roto i te Varua Maitai.”—Catechism of the Catholic Church.

I te api 2 o teie vea, e itehia te hoê faataaraa maramarama aˈe: “Ua fatata te Basileia o te Atua, te hoê faatereraa mau i te raˈi, i te haamou i te ino atoa e i te faariro i te fenua ei paradaiso.” E hiˈo anaˈe ïa e nafea te Bibilia e turu ai i te reira.

Te feia e faatere mai i te fenua

Te hoê basileia, e faatereraa ïa a te hoê arii. O Iesu Mesia tei faatiahia te Arii o te Basileia o te Atua. Ua faataahia to ˈna faateronoraahia i nia i te raˈi i roto i te orama a te peropheta Daniela tei papai: “Hiˈo ihora vau i taua orama i te rui ra, e inaha, te hoê mai te Tamaiti a te taata ra [Iesu] i te haerea mai na roto i te mau ata o te raˈi ra; e ua haafatata ˈtura oia i To te mau mahana tahito ra [te Atua ra o Iehova], e tuuhia ihora i pihai iho ia ˈna. E ua horoahia maira te mana, e te hinuhinu, e te basileia no ˈna, ia auraro mai te taata atoa, e te mau fenua atoa, e te reo atoa ia ˈna; to ˈna mana, e mana mure ore ïa, e ore ïa e mou, e to ˈna basileia, e ore ïa e pau.”—Daniela 7:13, 14.

Te faaite atoa ra te buka a Daniela e e haamau papu te Atua i te Basileia o te haamou i te mau faatereraa taata atoa e o te ore roa ˈtu e tahuri. Te faataa ra te pene 2 i te moemoeâ no ǒ mai i te Atua a te arii no Babulonia. Ua ite oia i te hoê tii rahi, te anairaa ïa o te mau puai rahi o te ao nei. Ua tatara Daniela i taua moemoeâ ra. “I te mau mahana hopea,” ta ˈna i papai, “e faatupu . . . te Atua o te raˈi ra i te hoê basileia, o te ore roa ïa e mou, e ore roa hoi e riro ia vetahi ê; e hope roa hoi taua mau basileia ra i te parari e e pau, e vai tera e a muri noa ˈtu.”—Daniela 2:28, 44.

Eita te Arii o te Basileia o te Atua e faatere o ˈna anaˈe. A tavini ai i te fenua, ua haapapu Iesu i ta ˈna mau aposetolo taiva ore e e faatia-faahou-hia ratou, e vetahi atu, i nia i te raˈi e e parahi i nia i te terono. (Luka 22:28-30) E ere i te mau terono mau, ua faaite hoi oia e tei te raˈi te Basileia. Ia au i te Bibilia, no roto mai te feia faatere apiti i “te mau opu atoa, e te mau reo atoa, e te mau nunaa atoa e te mau fenua atoa.” E riro ratou “ei hui arii, e ei tahuˈa na to [t]atou Atua, e e riro ia [r]atou te hau i teie nei ao.”—Apokalupo 5:9, 10.

No te aha e parau apî maitai ai te Basileia?

A tapao na e e faatere te Mesia ra o Iesu i “te taata atoa, e te mau fenua atoa, e te reo atoa” e e riro i to ˈna feia apiti “te hau i teie nei ao.” O vai ma ïa ta teie Basileia e faatere? Te feia e farii nei i te evanelia e porohia ra. Te feia atoa e faahoˈihia mai i te ora i te fenua e o te tiaturi e ora e a muri noa ˈtu.

Te faataa maitai mau ra te Bibilia i te mau haamaitairaa i raro aˈe i te Basileia. Teie te tahi:

“Ua faaore oia i te tamaˈi e tae roa aˈenei i te hopea fenua! ua ofati oia i te fana, e ua tâpûpû i te mahae, e ua tahuhia te mau pereoo tamaˈi ra i te auahi.”Salamo 46:9.

“E patu ratou i te fare, e na ratou iho e parahi; e na ratou e tanu i te ô vine, a amu ai i te maa i reira. E ore ratou e patu, e na vetahi ê e parahi; e ore ratou e tanu, e na vetahi ê e amu.”Isaia 65:21, 22.

“Na te Atua e horoi i to ratou roimata atoa; e e ore roa te pohe, e te oto, e te mihi, e te mauiui, e ore atoa ïa, no te mea ua mou te mau mea tahito.”Apokalupo 21:3, 4.

“Ei reira e faaaraarahia ˈi te mata o te matapo ra, e amaha hoi te tariˈa o te feia tariˈa turi ra: ei reira te pirioi e ouˈauˈa noa ˈi mai te aili, e himene mai hoi te vaha o te taata vava.”Isaia 35:5, 6.

“Te fatata mai nei hoi te hora e faaroo ai te feia atoa i roto i te apoo ra i tana [Iesu] reo, e e haere mai i rapae; e te feia i mau na i te parau maitai ra, e tia mai ïa e rave i te ora.”Ioane 5:28, 29.

“Area te feia mǎrû ra, e parahi ïa i te fenua, e oaoa ratou i te rahi o te hau.”Salamo 37:11.

E parau apî maitai mau â teie! Hau atu â, te faaite ra te mau parau tohu Bibilia e fatata te Basileia i te faatere ma te tia i te fenua taatoa.