Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Eaha te evanelia?

Eaha te evanelia?

Eaha te evanelia?

“. . . te evanelia . . .”—MATAIO 24:14.

E PORO te mau Kerisetiano i te “evanelia o te basileia” ma te faaite e te faataa ia vetahi ê e e faatereraa teie o te faatere i te fenua atoa ma te parau-tia. Te faaohipa atoa ra te tahi atu mau irava i te parau “evanelia.” Ei hiˈoraa, “te evanelia ra o to outou ora” (Ephesia 1:13); “te evanelia o te Atua” (Roma 15:16); ‘te evanelia o Iesu Mesia.’—Mareko 1:1.

Ma te faaohie noa, te evanelia, o te pue parau mau atoa ïa ta Iesu i faaite e ta ta ˈna mau pǐpǐ i papai. Hou a haere ai i nia i te raˈi, ua na ǒ oia i ta ˈna mau pǐpǐ: “E teie nei, e haere outou e faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ, a bapetizo atu ai ia ratou i roto i te iˈoa o te Metua, e no te Tamaiti, e no te [v]arua [m]aitai; ma te haapii atu ia ratou i te haapao i te mau mea atoa ta ˈu i parau atu ia outou na.” (Mataio 28:19, 20) Eita noa ïa te mau Kerisetiano mau e faaite i te Basileia ia vetahi ê; ia tutava atoa ratou i te faariro i te taata ei pǐpǐ.

Te nahea ra te mau haapaoraa? Mea rahi te taata i ore i taa eaha te Basileia a ore atu ai e nehenehe e haapii papu ia vetahi ê. E orero ïa ratou no nia i te faaoreraa hara e te faaroo ia Iesu, tumu parau ta te taata e au. E huti atoa ratou i te taata maoti te mau ohipa totiare aore ra te paturaa i te fare maˈi, fare haapiiraa, e te fare no tei veve. Te maraa nei to ratou feia haamori, aita râ ratou e faariro ra i te taata ei Kerisetiano mau e imi mau ra i te ora ia au i ta Iesu i haapii.

Ua papai te hoê taata maimi i te pae faaroo: “Ua ite te rahiraa o te taata ite aore ra aratai Kerisetiano e e tia ia matou ia faariro i te taata ei pǐpǐ aore ra piahi no Iesu e ia haapii atu ia rave i te mau mea atoa ta ˈna i parau. . . . Mea maramarama maitai ta Iesu mau faaueraa i nia i te reira. Aita râ matou e rave ra i ta ˈna i parau. Aita matou i tutava noa ˈˈe. E e au ra e aita matou i ite e nafea.”

Ia au atoa i te hoê titorotororaa, e 95 % Katolika no Marite te farii ra e e titauraa o to ratou faaroo te pororaa i te evanelia. Inaha, no te rahiraa o ratou, e ere tei te parau-haere-raa te ravea maitai aˈe no te na reira, tei te riroraa râ to ratou oraraa ei hiˈoraa no vetahi atu. Ua na ǒ hoê o ratou: “Mea taa ê te pororaa i te evanelia i te paraparauraa. O tatou iho te Evanelia e tia ˈi.” Ia au i te papai (U.S. Catholic) tei rave i te titorotororaa, aita e rave rahi e faaite ra i to ratou faaroo no te “hiˈoraa ino o te ekalesia e te mau parau maferaraa e ta ˈna mau haapiiraa taa ore.”

I te tahi atu vahi, ua autâ te hoê tia Porotetani no ta ˈna mau paroita. Te amahamaha nei hoi, te fifi ra, te ere ra i te itoito no te haapao i ta ratou ohipa e te ora ra mai te rahiraa o te taata. Ma te inoino, ua ui oia: “Na vai e poro i te evanelia o te Basileia e o vai te na reira ra?”

Aita oia i pahono. E pahonoraa râ, ta oe ïa e ite mai i to muri nei tumu parau.

[Parau iti faaôhia i te api 6]

Tei nia te evanelia i te Basileia o te Atua e te faaoraraa maoti te faaroo ia Iesu Mesia