Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Eaha “te hopea”?

Eaha “te hopea”?

Eaha “te hopea”?

“. . . o te hopea ihora ïa i reira.”—MATAIO 24:14.

E AU ra e aita e pau te parau o te hopea o teie nei ao. Te faataa ra te mau buka, hohoˈa teata, e vea hoata e aivanaa i te mahana haamouraa na roto i te tamaˈi atomi, te ûraa te paraneta nainai, te tirotiro haapohe, te tauiui-noa-raa o te ahuaraˈi, aore ra te mau mea ora no te tahi atu paraneta.

Mea taa ê atoa te manaˈo i te pae faaroo. Mea rahi te haapii atu e “te hopea,” o te mouraa ïa te ora i te fenua. No nia i te Mataio 24:14, ua papai te hoê taata maimi i te pae faaroo i teie mau parau peapea mau: “Hoê teie o te mau irava faufaa roa ˈˈe o te Parau a te Atua . . . E faaruru to tatou ui i te haamouraa iti rahi ta te rahiraa o tatou i ore i manaˈo aˈenei.”

Ua moe ia ratou te hoê parau faufaa: ua “haamau” te Atua ra o Iehova i te fenua; “aitâ . . . oia i hamani ia vaiiho-taata-ore-noa-hia, ua hamani râ oia ia taatahia.” (Isaia 45:18) No Iesu, e ere “te hopea” i te haamouraa o te fenua aore ra o te huitaata. O te haamouraa râ o te taata ino, te feia e patoi etaeta ra i te ora ia au i te aratairaa î i te here a Iehova.

Ei hiˈoraa: E fare nehenehe paha to oe e ua faatia oe i te taata ia ora i roto. Te ora hau ra vetahi e te haapao maitai ra i to oe fare. Area vetahi atu, te haafifi ra ïa e te tatamaˈi ra. Te rave atoa ra ratou i te ohipa tia ore i nia i tei vai hau ra. Te faaino ra ratou i to oe fare ma te ore e tâuˈa i ta oe mau faaararaa.

Eaha ta oe e rave? E vavahi anei oe i to oe fare? Eita ïa. E tiahi paha oe i te taata ohipa ino a tataî atu ai i tei tuinohia.

E na reira atoa Iehova. Ua turai oia i te fatu salamo ia papai: “E riro hoi te feia hamani ino ra i te tâpû-ê-hia, o te feia râ i tiaturi ia Iehova ra, no ratou ïa te fenua. No parahirahi aˈe te paieti ore, e aita ra; oia â ïa, e hiˈo â oe i to ˈna vahi, e aita nei. Area te feia mǎrû ra, e parahi ïa i te fenua, e oaoa ratou i te rahi o te hau.”—Salamo 37:9-11.

Ua faahiti atoa te aposetolo Petero i tera tumu parau i papai ai oia: “Na te parau a te Atua i hamani i te raˈi i tahito ra, e te fenua i vai i raro i te miti, e tei araa i nia i te miti: i pohe ai te reira fenua i te ninaraahia e te miti.” (Petero 2, 3:5, 6) Te faahiti ra te aposetolo i ǒ nei te diluvi i te tau o Noa. Ua haamouhia te feia paieti ore, eiaha râ te fenua. Ua riro te diluvi rahi ei ‘hiˈoraa no te feia paieti ore.’—Petero 2, 2:6.

Ua na ǒ â Petero: “Te raˈi e te fenua e vai nei, te tapeahia nei ïa . . . no te auahi.” E hape tatou ia faaea noa tatou i ǒ nei. A tapao na i ta te irava e parau i muri mai: “I te poheraa o te feia paieti ore.” E ere te haamouraa o te fenua, o te feia paieti ore râ. Eaha ˈtu ai? Ua papai oia: “Te tatari nei râ tat[o]u i te raˈi apî [te Basileia Mesia o te Atua] e te fenua apî [te hoê totaiete taata parau-tia] ta ˈna i parau maira, i te vai-mau-raa o te parau-tia.”—Petero 2, 3:7, 13.

Te faaite ra te mau parau tohu Bibilia e ua fatata “te hopea.” A taio i te Mataio 24:3-14 e te Timoteo 2, 3:1-5 no te ite i te mau tuhaa e haapapu ra e e parau mau teie. *

Te maere ra anei oe e mea rahi te manaˈo taa ê no nia i te Mataio 24:14, irava hoi ta te hoê tamarii e taa? Teie te tahi tumu. Ua haapoiri Satani i te taata i te pue parau mau o te Parau a te Atua. (Korinetia 2, 4:4) Ua huna atoa te Atua i ta ˈna mau opuaraa i te feia teoteo e ua faaite atu i tei haehaa. Ta Iesu ïa i parau: “E haamaitai au ia oe, e tau Metua, e te Fatu o te raˈi e te fenua, i te mea, i huna ê noa oe i teie nei mau parau i te feia paari e te ite ra, e ua faaite mai i te tamarii nei.” (Mataio 11:25) E fanaˈoraa taa ê mau â ia ô i rotopu i tei haehaa e taa ra eaha mau te Basileia o te Atua e e tiai ru ra i te mau haamaitairaa no te feia atoa e paturu ra i tera faatereraa!

[Nota i raro i te api]

^ No te faahohonu roa ˈtu â, a hiˈo i te pene 9 o te buka Eaha ta te Bibilia e haapii mau ra? piahia e te mau Ite no Iehova.

[Hohoˈa i te api 9]

“Te hopea” o te ino atoa i te fenua nei maoti te Basileia