Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Iesu—nohea mai oia?

Iesu—nohea mai oia?

“Hoˈi faahou atura [Pilato] i roto i te haavaraa ra, ua parau atura ia Iesu, Nohea oe na? Aore râ Iesu i parau mai ia ˈna.”—IOANE 19:9.

TEIE te uiraa a te tavana Roma ra o Ponotio Pilato ia Iesu a haavahia ˈi oia. Ua ite Pilato no teihea mataeinaa o Iseraela o ˈna. (Luka 23:6, 7) Ua ite atoa oia e e ere roa ˈtu Iesu mai te tahi atu taata. Te ani ra anei Pilato e i ora na Iesu na mua ˈˈe? Ua ineine anei teie tia faatere i te farii e i te haa ia au i te parau mau? Atira noa ˈtu, aita Iesu i pahono, e ua ite-maitai-hia e mea nounou aˈe Pilato i to ˈna tiaraa i te parau mau e te parau-tia.—Mataio 27:11-26.

Auaa râ, e ite ohie te feia aau haavare ore nohea mai Iesu Mesia maoti te Bibilia. E hiˈo anaˈe ïa.

Ihea to ˈna fanauraahia?

Ua fanauhia Iesu i roto i te hoê utuafare riirii i Betelehema i Iudea. A “hapu” ai Maria ia Iesu, ua tere raua ta ˈna tane ra o Iosepha i Betelehema, te oire o to Iosepha mau tupuna, no te tapaoraa iˈoa faauehia e Kaisara Auguso. I te mea e ua î te oire i te taata, ua taoto noa ˈtura raua i te hoê fare vairaa animara. Ua fanauhia Iesu i reira e ua tuuhia ˈtura i roto i te phatene.—Luka 2:1-7.

Tau senekele na mua ˈˈe, ua tohu te Bibilia ihea Iesu e fanauhia ˈi: “E iti â oe, e Bete-lehema Epherata, ia amui atoa i roto i te mau tausani atoa i Iuda ra, e tae mai râ te hoê ia ˈu nei mai roto mai ia oe ra o te riro ei tavana i Iseraela nei.” a (Mika 5:2) E au ra e mea nainai roa Betelehema ia taiohia oia i roto i te mau tuhaa oire o Iuda. E fanaˈoraa taa ê râ to teie oire iti, no roto mai te Mesia fafauhia ia ˈna.—Mataio 2:3-6; Ioane 7:40-42.

Ihea to ˈna paariraa mai?

Ua faaea poto te utuafare o Iesu i Aiphiti hou a haere ai i Nazareta i Galilea, fatata e 96 kilometera i te pae apatoerau o Ierusalema. I taua taime ra, aita Iesu i toru matahiti atura. I taua tuhaa fenua nehenehe ra î i te taata faaapu, ravaai, e tiai mamoe, ua paari Iesu i roto i te hoê utuafare rahi e riirii atoa paha.—Mataio 13:55, 56.

Tau senekele na mua ˈˈe, ua tohu te Bibilia e “no Nazareta” te Mesia. Te na ô ra te papai Evanelia ra o Mataio e ua parahi to Iesu utuafare i Nazareta e “tia mau atura te parau a te mau peropheta . . . e e parauhia oia e no Nazareta.” (Mataio 2:19-23) Ua taaihia te iˈoa “no Nazareta” i te taˈo Hebera no “aveave.” Te faahiti ra Mataio i te parau tohu a Isaia tei parau no te Mesia, te “aveave” no roto mai ia Iese. Te auraa ïa e e huaai te Mesia no Iese, te metua tane o te arii Davida. (Isaia 11:1) No roto mai Iesu ia Davida, e huaai iho â ïa oia no Iese.—Mataio 1:6, 16; Luka 3:23, 31, 32.

Teihea oia na mua roa ˈˈe?

Ia au i te Bibilia, i ora na Iesu na mua roa ˈˈe a fanauhia mai ai i roto i te fare vairaa animara i Betelehema. Te na ô ra te parau tohu a Mika, faahitihia na mua ˈtu, e “mai tahito mai â hoi to [Iesu] haerea, mai te matamua mai â.” (Mika 5:2) Ei Tamaiti fanau tahi a te Atua, e varua Iesu hou a fanauhia mai ai ei taata. Ua parau Iesu: “I pou mai nei . . . au mai te raˈi mai.” (Ioane 6:38; 8:23) E nafea ïa?

Maoti te varua moˈa, ua tuu semeio te Atua ra o Iehova i te ora o ta ˈna Tamaiti i te raˈi i roto i te opu o te paretenia ati Iuda ra o Maria ia fanauhia oia ei taata tia roa. b Mea ohie roa te reira no te Atua Mana hope. Ua parau hoi te melahi i faataa ia Maria i tei tupu, “aore roa hoi e mea e ore te tia i te Atua.”—Luka 1:30-35, 37.

Aita noa te Bibilia e faaite mai ra nohea mai Iesu. Mea rahi ta tatou e ite no nia i to ˈna huru oraraa i roto i na Evanelia e maha—Mataio, Mareko, Luka, e Ioane.

a O Epherata te iˈoa o Betelehema na mua ˈˈe.—Genese 35:19.

b O Iehova te iˈoa o te Atua i roto i te Bibilia.