Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Gucané Biblia laacabe para bichaacabe

Gucané Biblia laacabe para bichaacabe

Gucané Biblia laacabe para bichaacabe

XI GUCANÉ ti punk ni nabé ridxiichi para gunda gunnaxhii binni ne bizaalaʼdxiʼ laacabe. Xi gucané ti hombrehuiiniʼ de Méjicu para bisaana de gaca muxeʼ. Xiñee bisaana ti ciclista japonés de cheʼ carrera bicicleta. Cayuni invitardu lii gúʼndaluʼ xi gucané laacabe.

«Qué ñuneʼ respetar binni, bineʼ cré laca naa ne nabé bidxiicheʼ» (DENNIS OʼBEIRNE)

GÚLEBE LU IZA 1958

DE INGLATERRA LAABE

GÚCABE TI PUNK NI QUÉ RINÁ GUIDXAAGA BINNI

MODO BIBANEʼ DXIQUÉ: Biniiseʼ casi ti católicu irlandés, purtiʼ de Irlanda ca bixhozegola bixhozeʼ. Peru ni qué ñuuladxeʼ nga stale biaje biseendaʼ binnilidxeʼ naa chaaʼ yuʼduʼ stubeʼ. Neca zaqué, nabé guyuuladxeʼ guiziideʼ de Dios. Cumu riuuladxeʼ ni la? guiráʼ gueelaʼ runeʼ oración stiʼ padrenuestro, ora maʼ nexheʼ lu cama maʼ caníʼ iqueʼ tindaagá ni ne racalaʼdxeʼ gannaʼ xi riníʼ cada ndaa stini.

Dxi maʼ zedayacaʼ ti hombrehuiiniʼ la? gucalaʼdxeʼ ñannaʼ de movimiento rastafari ne laaca guyuuladxeʼ gannaʼ de política casi liga antinazi. Peru cani jma guyuuladxeʼ nga ni runi ca binni ni nuu lu movimento punk, laacabe nabé riuuláʼdxicabe guxhídxicabe o gucaadiágacabe ti saa ni runibiáʼcabe casi rock punk. Casi guiráʼ dxi gudubaʼ guixi ne ni jma gudubaʼ nga marihuana. Guizáʼ guxudxeʼ, riguaaʼ xquendanabaneʼ ra naxoo pur intiica si cosa ne para naa qué liica risaca xcaadxi binni. Huaxiéʼ riuuladxeʼ guidxaagaʼ binni, nabé ridxiicheʼ cueecabe foto naa ne qué rinieniáʼ guirutiʼ, rinieniáʼ laacaʼ ora si guuyaʼ galán ni caniʼcaʼ. Ora guietenalaʼdxeʼ modo gucaʼ, rudieeʼ cuenta qué ñuneʼ respetar binni, bineʼ cré laca naa ne nabé bidxiicheʼ. Ca xhamíguasiaʼ nga gucaʼ nachaʼhuiʼ né laacaʼ.

Dxi napaʼ 20 iza guyuuladxeʼ gannaʼ de Biblia. Ti xhamiguaʼ ni rutoo marihuana bizulú biindaʼ Biblia ndaaniʼ cárcel, ne ti dxi guizáʼ xadxí gunidu de religión, de yuʼduʼ ne xi runi Binidxabaʼ lu guidxilayú riʼ. Guziéʼ ti Biblia ne bizuluáʼ biindaʼ ni. Cada tobi de laadu ridúʼndadu ni ne de raqué ridagulisaadu para guinidu xi guiráʼ bizíʼdidu ne xi guiráʼ biénedu. Ne stale beeu bínidu ni zaqué.

Ndiʼ nga caadxi de ca cosa ni biénedu: nabáninu lu ca últimu dxi stiʼ guidxilayú riʼ; naquiiñeʼ gucheeche ca xpinni Cristu ca diidxaʼ nacubi ne galán stiʼ Reinu stiʼ Dios; cadi naquiiñeʼ gácacabe casi binni guidxilayú, laaca cadi naquiiñeʼ chúʼcabe lu política ne laaca biénedu rudii Biblia stale conseju galán ni zacané binni guibani nayá. Bidiʼdu cuenta dxandíʼ cani rusiidiʼ Biblia, ne naquiiñeʼ chuʼ ti religión ni rusiidiʼ ni dxandíʼ. Peru gunáʼ nga religión ca yaʼ. Bidúʼyadu guiráʼ ni rusiidiʼ ca religión ni jma runibiáʼ binni, modo riuucaʼ lu política, guiráʼ ni rúnicaʼ lu ca saa sticaʼ ne laaca bidiʼdu cuenta qué rúnicabe cani gudixhe Jesús. Rihuinni dxíchica qué riuulaʼdxiʼ Dios ni runi ca religión que, ngue runi gudixhe íquedu chuudu ndaaniʼ ca religión ni huaxiéʼ runibiáʼ binni para guidúʼyadu xi rusiidicaʼ.

Gunínedu chupa chonna de ca binni ni rié ndaaniʼ ca religión ca ne gunabadiidxadu laacaʼ stale cosa ni zeeda lu Biblia. Cumu maca nánnadu xi ricabi Biblia de ca guendarinabadiidxaʼ que la? ngue runi nagueenda ca rudiʼdu cuenta pa jneza ni cacábicabe né cani rusiidiʼ Stiidxaʼ Dios. Despué de guinínedu cada tobi de ca binni riʼ, rinabaʼ lu Dios gudii gana naa guuyaʼ ca binni riʼ sti biaje pa laacaʼ nga nuucaʼ ndaaniʼ religión ni dxandíʼ. Gudiʼdiʼ chupa chonna beeu ne caʼruʼ guidxéladu nin ti grupu ni riquiiñeʼ Biblia para guicabi cani gunabadiidxadu laacaʼ ne laaca qué nudii gana naa ninieniáʼ nin tobi de ca binni que sti biaje.

Últimu gunínedu ca testigu stiʼ Jiobá. Ora gunabadiidxadu laacaʼ ni maca rinabadiidxadu ca binni que, biquiiñecaʼ Biblia para bicábicaʼ cani. Biáʼsipeʼ modo maca bíʼndadu que bicábicabe laadu. Despué gunabadiidxadu laacabe stale de ca cosa ni qué gánnadu, casi ximodo ruuyaʼ Dios cubaʼ binni guixi ne gueza. Ne laaca biquiiñecabe Biblia para bicábicabe laadu. Biaananedu laacabe chuudu ti guendaridagulisaa ra Yoo stiʼ Reinu.

Nagana gúcani para naa. Cumu qué liica riuuladxeʼ guidxaagaʼ binni la? qué ñuneʼ sentir galán ora beeda ugapadiuxi ca binni que naa, nacháʼhuicabe ne galán modo nácucabe lari. Guníʼ iqueʼ cadi dxandíʼ napa ca binni que gana gacanecaʼ naa, ngue runi maʼ qué ñaaʼ ca guendaridagulisaa que. Peru casi maca huayuneʼ que, gunabaʼ Dios gacané naa chúʼladxeʼ guidxaagaʼ laacabe pa laacabe nga nuucabe ndaaniʼ religión ni dxandíʼ. Raqué maʼ guyuuladxeʼ guʼndané ca Testigu naa Biblia.

XIMODO GUCANÉ BIBLIA NAA PARA BICHAAʼ: Nannaʼ naquiiñeʼ gusaanaʼ de cubaʼ guixi ne nagueendaca bineʼ ni. Ni jma nagana guca para naa nga gusaanaʼ de cubaʼ gueza. Stale biaje gupaʼ gana nusaanaʼ ni peru qué ñanda diʼ. Ora gúdxicabe naa nuu binni rusaʼbiʼ si caja gueza stiʼ ne rusaanaca de cubaʼ ni la? gunabaʼ lu Jiobá gacané naa guneʼ zaqueca. Dede dxiqué maʼ qué ñuuruʼ dxi nigubaʼ gueza. Biziideʼ pabiáʼ risaca nga guneʼ orar Dios de guidubi ladxiduáʼ.

Sti cosa ni bineʼ nga bichaaʼ modo racuaʼ lari ne modo ruzuchaahueʼ. Primé biaje guyaaʼ ra Yoo stiʼ Reinu zuhuaa guicha iqueʼ ne zuba ti cresta azul rey galaa iqueʼ, despué bitieeʼ ni de color naranja. Nacuaʼ ti pantalón de mezclilla ne ti chamarra de guidi ni cá jma letra lú. Guníʼ iqueʼ cadi caquiiñeʼ guchaaʼ modo racuaʼ lari, neca stale biaje gudxi ca Testigu naa naquiiñeʼ guneʼ ni. Despué guníʼ iqueʼ ni na 1 Juan 2:15-17: «Cadi ganaxhii tu guidxilayú nin ni nuu ndaaniʼ. Ni nadxii guidxilayú la? cadi nadxii Dios». Bidieeʼ cuenta cusihuinneʼ nadxieeʼ guidxilayú riʼ pur modo racuaʼ lari ne para gusihuinneʼ nadxieeʼ Dios naquiiñeʼ guchaaʼ guidubi naca xquendanabaneʼ. Ne zaqué bineʼ ni.

Despué bieneʼ cadi ca Testigu diʼ nga nacaʼ chaaʼ ca guendaridagulisaa que, sínuque Dios peʼ nga cayabi naa chaaʼ, casi na Hebreos 10:24, 25. Ni gucané naa gudieeʼ naa Jiobá ne chuaanisaʼ nga ca guendaridagulisaa que, purtiʼ maʼ qué ñaadxaʼ nin tobi de laacani ne jma maʼ binebiaʼyaʼ ca binni ni rié raqué.

XI MAʼ GULEENDUAʼ: Nabé nayecheʼ riuu ladxiduáʼ ora riníʼ iqueʼ modo rudii Jiobá lugar gaca xhamígunu laa. Cumu nácabe ti Dios ni riá ne nadxiibe binni la? nga bicaa naa guneʼ cásica biʼniʼ Jesucristu, xiiñibe, lu xquendanabaneʼ (1 Pedro 2:21). Neca nannaʼ naquiiñeʼ gacaʼ casi Cristu, peru laaca maʼ biziideʼ zanda gacaʼ modo riuuladxeʼ. Huayuneʼ stipa pur gacaʼ nachaʼhuiʼ ne gusihuinneʼ nadxieeʼ binni, ne ruyubeʼ modo gacaʼ casi Cristu ra gannaxhieeʼ xheelaʼ ne xiiñeʼ. Laaca ruyubeʼ modo gacaniáʼ xcaadxi xpinni Cristu. Ra cayuneʼ cásica biʼniʼ Cristu la? rudieeʼ cuenta maʼ runi respetar binni naa, maʼ runeʼ sentir galán ne maʼ randa rannaxhieeʼ binni.

«Biʼniʼ respetárcabe naa» (GUADALUPE VILLARREAL)

GÚLEBE LU IZA 1964

DE MÉJICU LAABE

GÚCABE MUXEʼ

MODO BIBANEʼ DXIQUÉ: Bixhozeʼ ne jñaaʼ gúpacaʼ gadxe xiiñicaʼ. De Hermosillo (Sonora, Méjicu) naa, ti guidxi ra nabé nuu binni pobre. Bixhozeʼ guti dxi nahuiineʼ, ngue runi stubi si jñaaʼ bisiniisi laadu. Dede dxi nahuiineʼ maʼ bizuluáʼ bineʼ dxiiñaʼ ti ganda gacaniáʼ para guixuíʼ guiráʼ ni riquiiñedu ralídxidu. Peru neca zaqué puru xie ñeeʼ rizayaʼ purtiʼ qué gapaʼ bueltu para nizieeʼ zapatu nicá ñeeʼ. Guiradu nabézadu ndaaniʼ ti yoo huiiniʼ, ne zaqué nga nabeza stale familia raqué.

Cumu guidubi dxi runi jñaaʼ dxiiñaʼ la? qué ñanda diʼ ñápabe laadu de ca binni ni zándaca guniná laadu. Dxi napaʼ xhoopaʼ iza gulaxoo ti hombrehuiiniʼ de 15 iza naa ne bíʼnibe ni stale biaje. Tobi de ca cosa ni bizaacaʼ pur laani nga maʼ qué ñanda diʼ ñuuyaʼ pa naquiiñeʼ chúʼladxeʼ gunaa. Guníʼ iqueʼ gastiʼ naca chúʼladxeʼ hombre. Ora gunabadiidxaʼ ca doctor ne ca xaíque yuʼduʼ pa jneza ngue ni runeʼ sentir que, gúdxicabe naa cadi malu diʼ chúʼladxeʼ hombre.

Dxi napaʼ catorce iza maʼ bisihuinneʼ muxeʼ naa. Gúcaruaʼ muxeʼ stiʼ once iza, ne dede guyuaaniáʼ stale hombre. Biziideʼ ugayaʼ guicha ique binni ne bixheleʼ ti salón de belleza. Neca zaqué, qué nibanediáʼ nayecheʼ, gupaʼ stale yuubaʼ ne nabé gucaná ladxiduáʼ ora rudxiidéchecabe naa. Nuu biaje runeʼ sentir casi ora cadi jneza ni cayuneʼ ne riníʼ iqueʼ pa nuu binni nachaʼhuiʼ ndaaniʼ guidxilayú riʼ.

Bietenaladxeʼ de bizanaʼ. Biindanécabe laabe Biblia ti tiempu ne despué guyuunísabe para gácabe ti testigu stiʼ Jiobá. Nabé byuíʼnebe naa xi guiráʼ caziidibe, peru qué nulabeʼ laabe. Neca zaqué, nabé ridxagayaaʼ ora guuyaʼ pabiáʼ galán modo nabánibe ne modo nabezanebe xheelabe. Nabé nachaʼhuiʼ guca xcuñaduaʼ né bizanaʼ ne zaqueca guca bizanaʼ né laabe, nadxiisaacabe ne runi respetársaacabe. Gudiʼdiʼ si tiempu bizulú biindané ti gunaa Testigu naa de Biblia. Dxi nacubi cadúʼndadu la? runeʼ ni purtiʼ si maʼ gudxeʼ laabe tiidibe ne cadi purtiʼ dxandíʼ napaʼ gana guiziideʼ, peru despué bichaa stale cosa.

XIMODO GUCANÉ BIBLIA NAA PARA BICHAAʼ: Guyaaʼ ti guendaridagulisaa stiʼ ca Testigu ne bidieeʼ cuenta maʼ gadxé modo ca binni que. Qué ñuu ora ñuni búrlacabe naa cásica runi guiráʼ binni. Laga bisihuínnicabe nacháʼhuicabe ora bidiinácabe naa ne biʼniʼ respetárcabe naa. Nabé galán bineʼ sentir.

Ora guyaaʼ ti guendaridagulisaa roʼ bidieeʼ cuenta dxandíʼ nachaʼhuiʼ ca binni que cásica bizanaʼ. Guníʼ iqueʼ sicaríʼ: «Ñee ndiʼ nga ca binni nachaʼhuiʼ ni maʼ xadxí de cuyubeʼ la?». Nabé bidxagayaaʼ ora biiyaʼ modo nadxiisaacabe ne nuucabe tobi si. Laaca bidxagayaaʼ ora biiyaʼ riquiiñecabe Biblia para guicábicabe guiráʼ ni guinabadiidxacabe. Bidieeʼ cuenta nabé racané Biblia laacabe para guibánicabe galán. Biiyaʼ naquiiñeʼ guchaaʼ stale pa racalaʼdxeʼ gacaʼ casi laacabe.

Gupaʼ xidé bichaaʼ guidubi naca xquendanabaneʼ purtiʼ dxiqué bibaneʼ casi ti gunaa. Caquiiñeʼ guchaaʼ modo riniéʼ, modo runiibeʼ luaʼ, modo rieequeʼ, modo racuaʼ lari, modo runechaahueʼ guicha iqueʼ, ca xhamiguaʼ, guirani. Cani guca xhamiguaʼ nabé guzíñecaʼ naa ne nacaʼ: «Xiñee cayúniluʼ ni pue. Galán ca la nuuluʼ yaʼ. Cadi gúʼndaluʼ Biblia. Nápaluʼ guiráʼ ni caquiiñeluʼ». Peru ni jma nagana guca para naa nga gusaanaʼ guiráʼ cosa dxabaʼ bineʼ que.

Ca diidxaʼ ni ca lu 1 Corintios 6:9-11 yendácani ndaaniʼ ladxiduáʼ ne bidieeʼ cuenta zanda guchaaʼ. Textu ca na: «Ñee qué ganna tu pa qué ziuu cani qué runi jneza ra runi mandar Dios la? Cadi quite ique tu laatu, purti nin cani napa jnadxii, nin cani runi cre bidóʼ, nin cani riuu né xheela stobi, nin ca muxeʼ, nin cani riuu né muxeʼ [...] qué ziuu ra runi mandar Dios. Zacaca guca caadxi de laatu chiqué, peru yanna ma bia ladxidóʼ to ne ma ulee chu Dios laatu». Jiobá gucané ca binni ni bibani dxiqué para bichaacaʼ ne laaca gucanebe naa. Gudiʼdiʼ stale iza para gunda bichaaʼ ne bineʼ stale stipa para bineʼ ni, peru ni jma gucané naa nga ca conseju bidii ca Testigu naa ne modo gunnaxhiicabe naa.

XI MAʼ GULEENDUAʼ: Yanna maʼ bichaganayaʼ ne maʼ napaʼ ti hombrehuiiniʼ, naa ne xheelaʼ cayacanedu laabe guibánibe casi na ca conseju ni zeeda lu Biblia. Maʼ qué liica rietenalaʼdxeʼ modo bibaneʼ dxiqué ne yanna maʼ ribeenduáʼ stale cosa galán ne napaʼ stale ndaayaʼ ndaaniʼ xquidxi Dios. Maʼ nacaʼ binnigola ndaaniʼ ti neza binni ridagulisaa ne huayacaniáʼ stale binni guiziidiʼ de Stiidxaʼ Dios. Pur modo bichaaʼ que gucaneni jñaaʼ chuulaʼdxiʼ guʼndanécabe laa Biblia ne despué guyuunisa. Tobi de ca bizanaʼ ni guzá zacasi laaca bichaa modo nabani ne yanna maʼ naca ti testigu stiʼ Jiobá.

Dede né chupa chonna de ca binni ni gudxi naa cadi gusaanaʼ modo nabaneʼ dxiqué rudiicaʼ cuenta jma galán nabaneʼ yanna. Ne nannaʼ xi bicaa naa guchaaʼ. Dxiqué biyubeʼ ca doctor ca para gacanecaʼ naa, peru cadi jneza guiráʼ ni gúdxicabe naa guneʼ; Jiobá huaxa dxandipeʼ gucané naa. Neca bineʼ sentir guirutiʼ nga naa, peru gucanebe naa, gúpabe paciencia naa ne gunnaxhiibe naa. Ni bisihuinni maʼ gadxé laabe nga: neca nácabe ti Dios ni nabé rannaxhii ne nuu xpiaaniʼ, peru bizaaláʼdxibe naa ne gucanebe naa para guibaneʼ galán.

«Qué nibaneʼ nayecheʼ ne bineʼ sentir nuaaʼ stubeʼ» (KAZUHIRO KUNIMOCHI)

GÚLEBE LU IZA 1951

DE JAPÓN LAABE

GÚCABE TI CICLISTA NI GUCHELÚ GAPA STALE COSA

MODO BIBANEʼ DXIQUÉ: Biniiseʼ ndaaniʼ ti guidxi huiiniʼ stiʼ Shizuoka (Japón), ni nuu ruaa nisadóʼ, xhono binni nga familia stidu ne gulézadu ndaaniʼ ti yoo huiiniʼ. Bixhozeʼ gupa ti tienda ra bitoo bicicleta ne dede nahuiineʼ rinebe naa carrera bicicleta, ngue runi guyuuladxeʼ gacaʼ ciclista. Ni gucaláʼdxibe nga ñacaʼ ti ciclista profesional, ngue runi bizulú biʼniʼ entrenar bixhozeʼ naa dxi mayaca gusaaʼ 14 iza. Dxi napaʼ 16 hasta 18 iza, bineʼ ganar chonna título, tobi lu cada iza. Ne bineʼ ganar cani lu carrera ra guyé guiráʼ ciclista de guidubi naca guidxi Japón. Cani rusiidiʼ ndaaniʼ ti universidad gunábacaʼ naa guundaʼ ndaaniʼ scuela sticaʼ, peru gudixheʼ iqueʼ chaaʼ ti lugar ra gusiidicabe naa gacaʼ ti profesional. Dxi napaʼ 19 iza maʼ ti ciclista profesional naa.

Tiempu que nabé gucuá iqueʼ gacaʼ ti ciclista ni jma guni ganar lade guiráʼ ciclista ni nuu ndaaniʼ guidxi Japón. Ni gucuá iqueʼ nga guneʼ ganar stale bueltu para guibani familia stinneʼ galán ne gápacaʼ guiráʼ ni iquiiñecaʼ, ngue runi biquiiñeʼ guirá tiempu ne stipa stinneʼ para guneʼ entrenar. Ora nuu xiixa ni cabee gana naa, casi ora maʼ cayaca nagana para naa guxooñeniáʼ bicicleta o maʼ cusidxaga ca ejerciciu que naa, riniéʼ guleʼ para gacaʼ ti ciclista ne qué zanda diʼ guireeʼ gana. Qué nindaa de ngue maʼ bizulú guleenduáʼ ni galán pur ca stipa ni bineʼ que. Lu primé temporada que gulícabe naa para gacaʼ novato del año ne lu guiropa temporada que gulícabe naa para chuaaʼ lade cani chiguxooñené bicicleta para guihuinni tu guni ganar lu guidubi guidxi Japón. Xhoopaʼ biaje biaanaʼ guiropa lugar.

Cumu nabé napaʼ stale stipa ne nabé runeʼ ganar lu ca carrera que la? gulee lácabe naa Tren stiʼ Tokai, ti guidxi stiʼ Japón. Gucaʼ ti hombre ni nabé guchelú gapa stale cosa ne dede ridxibi xcaadxi ciclista naa, purtiʼ qué riaʼyaʼ guirutiʼ ora maʼ ziaaʼ lu ca carrera que. Cumu zeʼ dxi jma zidale xpuéltuaʼ la? gunda gupaʼ guiráʼ ni gucalaʼdxeʼ. Guzieeʼ ti yoo ne nápani ti cuartu ra nuu ca aparatu jma galán para guniné binni ejerciciu ne guzieeʼ ti carru ni bedanécabe de sti guidxi, carru que bisaca ni casi biaʼca bisaca yoo que. Para cadi guniteʼ xpuéltuaʼ, guluaaʼ ni para iquiiñeʼ ca binni ni rizíʼ ne rutoo layú ne laaca guluaaʼ xpuéltuaʼ lu negocio naroʼbaʼ (bolsa de valores).

Neca napaʼ guiráʼ ngue peru qué nibaneʼ nayecheʼ ne bineʼ sentir nuaaʼ stubeʼ. Ca dxi que maʼ bichaganayaʼ ne maʼ napaʼ chonna xiiñeʼ. Stale biaje bidxiicheniáʼ xheelaʼ ne ca xiiñeʼ pur intiisi cosa, ngue runi guʼyasícabe luaʼ rudiicabe cuenta pa cadxiicheʼ.

Ti dxi bizulú biindané ca testigu stiʼ Jiobá xheelaʼ de Biblia, dede dxi que bichaa stale cosa. Dxi guníʼ xheelaʼ racalaʼdxiʼ cheʼ ca guendaridagulisaa ni runi ca Testigu la? gudxeʼ laa ziuudu guidubi familia. De yanna rietenalaʼdxeʼ beeda ti binnigola stiʼ ti neza binni ridagulisaa ralidxeʼ ti huadxí para guʼndané naa de Biblia. Ni biziideʼ que yendani dede ndaaniʼ ladxiduáʼ.

XIMODO GUCANÉ BIBLIA NAA PARA BICHAAʼ: Qué ziuu dxi guiaandaʼ naa dxi biindaʼ Efesios 5:5. Textu ca na: «Nin tobi de cani riuu né ni cadi xheelaʼ, nin cani runi ru ni nadxabaʼ, nin cani ruyubi gapa para laasi, qué ziuu ra runi mandar Cristu ne Dios. Purti ni ruyubi gapa para laasi la? rusisaca ni nuu ndaani guidxilayú ne ma qué rusisaca Dios». Bidieeʼ cuenta nabé raca apuesta lu carrera bicicleta ne nabé rucaani binni gachelú gapa bueltu, ngue runi bizulú bichiiñaʼ xquendabiaaneʼ naa. Guníʼ iqueʼ, pa racalaʼdxeʼ gusiecheʼ Jiobá la? naquiiñeʼ gusaanaʼ de chaaʼ carrera bicicleta, ne nabé nagana gúcani para naa.

Maʼ biluxe ca iza jma galán ni gudideʼ lu ca carrera que ne maʼ rapaʼ gana guzuluáʼ sti biaje. Peru nannaʼ zatadxí ladxiduáʼ pa guundaʼ Biblia, ne cadi nga diʼ nga ni bineʼ sentir dxi guyaaʼ lu ca carrera que. Xhonna si biaje guyaaʼ carrera bicicleta despué de bizuluáʼ cayuundaʼ Biblia, neca zaqué riuuladxeruáʼ chaaʼ ca carrera que. Ne sti guendanagana gupaʼ nga qué gannaʼ guneʼ sti dxiiñaʼ para gudieeʼ ni caquiiñeʼ binnilidxeʼ. Casi ñaca biaanacayaʼ, nerúsica ca binnilidxeʼ qué ñuuláʼdxicaʼ religión stinneʼ. Bixhozeʼ biʼniʼ sentir casi ñaca bicheeniáʼ laa. Pur guiráʼ guendanagana cadideʼ que dede gupaʼ úlcera.

Ni gucané naa lu ca guendanagana que nga cadi gusaanaʼ de guundaʼ Biblia ne chaaʼ ca guendaridagulisaa ni rapa ca Testigu. Chaahuiʼ chaahuiʼ biroobaʼ fe stinneʼ. Gunabaʼ Jiobá gucaadiaga naa ne gacanebe naa gudieeʼ cuenta dxandíʼ rucaadiágabe oración ni runi binni. Xheelaʼ laaca gudixhedxí ladxiduáʼ ora gudxi naa cadi caquiiñeʼ diʼ ti yoo naroʼbaʼ para guibani nayecheʼ. Ne zaqué, chaahuiʼ chaahuiʼ biniiseʼ lu stiidxaʼ Dios.

XI MAʼ GULEENDUAʼ: Maʼ biziideʼ dxandíʼ ca diidxaʼ ni guníʼ Jesús lu Mateo 6:33, ra na: «Nirudó laguyubi [reinu stiʼ Dios] ne sa tu modo na, ne óraque zudii laatu cani riuu tu xizaa pur laa». Qué huayuu dxi guiaadxaʼ laadu ni caquiiñedu para guibaninedu. Neca maʼ qué runeʼ ganar biaʼ bineʼ ganar dxiqué la? gastiʼ qué huayaadxaʼ laadu lu gande iza ni maʼ gudiʼdiʼ ca.

Ridxátipa ladxiduáʼ ora runeniáʼ xcaadxi xpinni Cristu xhiiñaʼ Dios ne runeʼ sentir bi bi ridiʼdiʼ ca dxi ca. Laaca jma maʼ galán nabaneniáʼ familia stinneʼ. Ne laaca xpinni Jiobá guionnaʼ hombrehuiiniʼ stidu ne xheelacaʼ.