Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A rave i te mau faaotiraa o te faahanahana i te Atua

A rave i te mau faaotiraa o te faahanahana i te Atua

A rave i te mau faaotiraa o te faahanahana i te Atua

“Te hiˈo maitai ra . . . te taata haapao ra i to ˈna taahiraa.”—MAS. 14:15.

1, 2. (a) Eaha ta tatou tapitapiraa matamua a rave ai i te mau faaotiraa atoa? (b) Eaha te mau uiraa e hiˈopoahia?

 E RAVE rahi tatou i te reira i te mahana taitahi. E ohipa puai vetahi i nia i to tatou oraraa, area te tahi atu, mea rahi, eita ïa. Eaha te reira? Ta tatou ïa mau faaotiraa. Te tapitapiraa matamua a rave ai tatou i te mau faaotiraa, rahi aore ra nainai, o te faahanahanaraa ïa i te Atua.—A taio i te Korinetia 1, 10:31.

2 Mea ohie anei no oe ia rave i te mau faaotiraa, aore ra aita? No te haere i mua i te pae varua, ia haapii tatou i te faataa ê i te maitai e te ino a rave atu ai i te mau faaotiraa e tu ra i ta tatou mau tiaturiraa, eiaha i to vetahi ê. (Roma 12:1, 2; Heb. 5:14) No teihea ˈtu â tumu papu e mea tia ˈi ia haapii i te rave i te mau faaotiraa maitatai? No te aha mea fifi roa ˈi i te tahi taime? E eaha te mau taahiraa e rave e papu ai e te faahanahana ra ta tatou mau faaotiraa i te Atua?

No te aha e rave ai i te mau faaotiraa?

3. Eiaha tatou ia vaiiho i te aha ia haafifi i ta tatou mau faaotiraa?

3 Ia feaa tatou i roto i te mau tupuraa e ô atoa mai ai te mau ture aveia Bibilia, e manaˈo paha to tatou mau hoa haapiiraa aore ra ohipa e aita tatou i papu roa i ta tatou e tiaturi ra, e e pee hanoa ïa tatou. E haavare paha ratou, e punu, aore ra e eiâ a tamata ˈtu ai i te faahepo ia tatou ia “pee i te feia rahi” ma te amui atu ia ratou aore ra ma te huna i ta ratou e rave nei. (Exo. 23:2) Eita râ te hoê taata i ite e nafea ia rave i te mau faaotiraa o te faahanahana i te Atua e vaiiho i te mǎtaˈu aore ra te hinaaro ia auhia mai oia ia turai ia ˈna ia pee i te hoê haerea e tu ore ra i to ˈna manaˈo haava haapiihia e te Bibilia.—Roma 13:5.

4. No te aha vetahi ê e hinaaro ai e faaoti no tatou?

4 E ere râ te taatoaraa o te hinaaro e rave i te faaotiraa no tatou i te mea ino. E onoono atoa paha te mau hoa manaˈo maitai ia pee i ta ratou i parau mai. Mai te peu e aita faahou tatou i te fare, e haapeapea noâ paha to tatou fetii a hinaaro atu ai e faaô noa mai ia ratou i roto i ta tatou mau faaotiraa faufaa. Ei hiˈoraa, no nia i te mau ravea rapaauraa, te faahapa papu ra te Bibilia i te faaohipa-ino-raa i te toto. (Ohi. 15:28, 29) Teie râ, eita paha te tahi atu mau parau no nia i te ea i te mea papu e na tatou iho â e faaoti eaha te rapaauraa e farii aore ra aita. * E manaˈo etaeta paha to to tatou feia herehia i nia i te reira. A ravehia ˈi râ te faaotiraa, na te Kerisetiano pûpûhia e bapetizohia taitahi e amo i ‘ta ˈna iho hopoia.’ (Gal. 6:4, 5) O te tapearaa i te manaˈo haava maitai i mua i te Atua, eiaha i mua i te taata, ta tatou tapitapiraa matamua.—Tim. 1, 1:5.

5. E nafea ia ore ia ere i te faaroo?

5 Mea atâta roa ia feaa tatou. Ua papai te pǐpǐ Iakobo e mea “papu ore” te taata aau piti “i to ˈna atoa ra mau haerea.” (Iak. 1:8) E pee haere noa oia i te manaˈo tauiui o te taata mai te hoê poti i painu i nia i te miti rahi. Mea ohie mau â no taua taata ra ia ere i te faaroo a pari atu ai e no vetahi ê te hape! (Tim. 1, 1:19) E nafea ia ape i tera tupuraa? “Ia papu [ta]tou i te parau faaroo.” (A taio i te Kolosa 2:6, 7.) No te na reira, ia haapii tatou i te rave i te mau faaotiraa e faaite i to tatou faaroo i te Parau faaurua a te Atua. (Tim. 2, 3:14-17) Eaha râ te haafifi mai ia rave i te mau faaotiraa maitatai?

No te aha mea fifi ai ia rave i te mau faaotiraa?

6. E nafea te taiâ e ohipa ai i nia ia tatou?

6 E faatoaruaru paha te taiâ ia tatou, aˈunei tatou e haamaamaahia ˈi, e rave ai i te faaotiraa hape aore ra o te ore e manuïa. Tera iho â te manaˈohia. Aita e taata e hinaaro e rave i te faaotiraa ino o te haamauiui e o te faahaama. Noa ˈtu â râ, e tauturu mai te here i te Atua e te hinaaro i ta ˈna Parau ia tinai i te reira. E nafea? E turai noa te here i te Atua ia tatou ia hiˈopoa i ta ˈna Parau e te mau papai Bibilia hou a rave ai i te mau faaotiraa faufaa. E iti mai ïa te hape. No te aha? Maoti hoi te Bibilia e ‘noaa ˈi te haapaoraa i te taata maua e te ite e te haapao maitai i te taata apî.’—Mas. 1:4.

7. Eaha ta te hiˈoraa o te arii Davida e haapii maira?

7 E rave noa anei tatou i te faaotiraa tano? Eita. E hape tatou paatoa. (Roma 3:23) Ei hiˈoraa, e taata haapao maitai e te paari te arii Davida. I te tahi râ taime, ua rave oia i te mau faaotiraa iino o tei haamauiui ia ˈna e ia vetahi atu. (Sam. 2, 12:9-12) Aita râ Davida i vaiiho i ta ˈna mau hapa ia haafifi ia ˈna ia rave i te mau faaotiraa o te faaoaoa i te Atua. (Arii 1, 15:4, 5) Mai ia Davida, e haamanaˈo anaˈe e e haamoe Iehova i ta tatou mau hape e e faaore oia i ta tatou mau hara. Eita ïa tatou e feaa noa ˈtu te mau hapa tahito. E turu noa Oia i te feia e here e e faaroo ia ˈna.—Sal. 51:1-4, 7-10.

8. Eaha ta te mau parau a te aposetolo Paulo no nia i te faaipoiporaa e haapii maira?

8 E nehenehe e faaiti mai i to tatou ahoaho ia rave i te mau faaotiraa. E nafea? Ma te haamanaˈo e i te tahi taime e rave rahi maitiraa tano. A hiˈo na i te huru haaferuriraa a te aposetolo Paulo no nia i te faaipoiporaa. Ua turai te Atua ia ˈna ia papai: “Teie ta ˈu parau i te feia taa noa, e te mau ivi ra; e mea maitai ia ratou ia parahi noa mai ia ˈu atoa nei. Ia ore râ ia tia ia ratou ra, a faaipoipo ratou: e mea maitai te faaipoipo i te amâ.” (Kor. 1, 7:8, 9) No Paulo, o te faaea-taa-noa-raa te haerea maitai roa ˈˈe, e ere râ tera anaˈe.

9. Ia haapao anei tatou i to vetahi ê manaˈo i ta tatou mau faaotiraa? A faataa.

9 Ia haapao anei tatou i to vetahi ê manaˈo i ta tatou mau faaotiraa? I nia i te tahi faito, e. A tapao na i ta Paulo i parau no nia i te amuraa i te maa tei faatusiahia paha i te mau idolo. Ua ite oia e e ere paha te tahi faaotiraa i te mea hape, e nehenehe râ te reira e faaturori i to te tahi taata manaˈo haava paruparu. Eaha ta Paulo i faaoti? “Ia maheaitu tau taeae i te maa ra,” ta ˈna ïa i papai, “e ore roa vau e amu i te puaa, oi maheaitu mai tau taeae ia ˈu.” (Kor. 1, 8:4-13) Ia feruri atoa tatou i te mau faahopearaa o ta tatou mau faaotiraa i nia i te manaˈo haava o vetahi ê. O te huru ohiparaa o ta tatou mau maitiraa i nia i to tatou auhoaraa e o Iehova ta tatou tapitapiraa matamua. (A taio i te Roma 14:1-4.) Eaha te mau faaueraa tumu Bibilia e tauturu ia tatou ia rave i te mau faaotiraa o te faahanahana i te Atua?

Ono taahiraa no te rave i te mau faaotiraa maitatai

10, 11. (a) E nafea ia ore e teoteo i roto i te utuafare? (b) Ia haamanaˈo te mau matahiapo i te aha a rave ai i te mau faaotiraa no te amuiraa?

10 Eiaha e teoteo. Hou a maiti ai i te rave i te tahi faaotiraa, ia ui tatou, ‘E tiaraa anei to ˈu no te rave i tera faaotiraa?’ Ua papai te arii Solomona: “Ua tupu anaˈe te teoteo ra, tei muri iho te haama; tei te feia haehaa râ te paari.”—Mas. 11:2.

11 E faatia paha te mau metua i ta ratou mau tamarii ia rave i te tahi mau faaotiraa, eiaha râ te tamarii e manaˈo e no ratou tera tiaraa. (Kol. 3:20) E parau ta te mau vahine e metua vahine i roto i te utuafare, ia farii râ ratou i te tiaraa upoo o ta ratou tane. (Mas. 1:8; 31:10-18; Eph. 5:23) Oia atoa, ia farii te mau tane e mea taotiahia to ratou mana e o te Mesia to ratou upoo. (Kor. 1, 11:3) E rave te mau matahiapo i te mau faaotiraa no te amuiraa. Ia papu râ ia ratou e ‘eiaha ia hau to ratou manaˈo i tei papaihia’ i roto i te Parau a te Atua. (Kor. 1, 4:6) E pee maite atoa ratou i te aratairaa a te tavini haapao maitai e te paari. (Mat. 24:45-47) E rave anaˈe ma te haehaa i te mau faaotiraa i te taime noa e tiaraa ˈi to tatou no te na reira. E paruru ïa tatou ia tatou e ia vetahi ê i te ahoaho e te oto rahi.

12. (a) No te aha e rave ai i te mau maimiraa? (b) A faataa e nafea e rave ai i te reira.

12 A rave i te mau maimiraa. Ua papai Solomona, “Te imiraa o te feia faaitoito ra, tei nia ïa i te taoˈa rahi; area te imiraa o te feia ru noa ra, tei te veve ïa.” (Mas. 21:5) Ei hiˈoraa, ua faaau anei te tahi taata i te hoê parau tapihooraa e oe? A haavî i to oe huru aau. A feruri i ta oe i ite, a ani i te tauturu a te feia i matau i te reira, e a faaoti eaha te mau faaueraa tumu e ô mai. (Mas. 20:18) No te faanaho i ta oe maimiraa, a faaineine e piti tapura: hoê no te apî e te tahi no te pau. Hou a rave ai i te faaotiraa, a feruri i te haamâuˈaraa. (Luka 14:28) A hiˈo i ta ta oe faaotiraa e faatupu i nia i ta oe pute moni e i nia atoa i to oe mau taairaa e o Iehova. E titauhia te taime e te tutavaraa no te rave i te mau maimiraa. Ia na reira râ oe, eita oe e ru i te rave i te mau faaotiraa o te fifi e te ahoaho te hopea.

13. (a) Eaha ta te Iakobo 1:5 e haapapu ra? (b) E nafea te aniraa i te paari na roto i te pure e tauturu mai ai?

13 A pure no te ani i te paari. E faahanahana ta tatou mau faaotiraa i te Atua ia ani noa tatou ia ˈna ia tauturu mai. Ua papai te pǐpǐ Iakobo: “Te ere ra . . . te hoê o outou i te ite, e ani oia i te Atua ra, o tei horoa hua mai i te maitai i te taata atoa ra, ma te patoi ore; e e horoahia mai ta ˈna.” (Iak. 1:5) Aita e haamaraa ia faˈi e e hinaaro tatou i te paari o te Atua no te tauturu mai ia rave i te mau faaotiraa. (Mas. 3:5, 6) Inaha, e hape ohie tatou ia tiaturi noa tatou i to tatou iho ite. A pure ai ia noaa mai te paari e a imi atu ai i te mau faaueraa tumu i roto i te Parau a te Atua, e vaiiho tatou i te varua moˈa ia tauturu mai ia haroaroa i te tumu mau e hinaaro ai tatou e rave i te tahi ohipa.—Heb. 4:12; a taio i te Iakobo 1:22-25.

14. No te aha eiaha tatou e faataime?

14 A rave i te faaotiraa. Eiaha e ru i teie taahiraa hou e rave ai i te mau maimiraa e e pure ai no te ani i te paari. E rave te taata feruriraa paari i te taime no te ‘haapao i to ˈna taahiraa.’ (Mas. 14:15) Eiaha râ e faataime. E imi paha te taata e na reira ra i te mau otoheraa rau eiaha o ˈna ia ohipa. (Mas. 22:13) Te rave nei râ oia i te hoê faaotiraa: e vaiiho e na vetahi ê e faatere i to ˈna oraraa.

15, 16. Eaha te auraa e haa ia au i tei faaotihia?

15 A haa ia au i tei faaotihia. E mâuˈa paha ta tatou tutavaraa no te rave i te faaotiraa maitai ia ore tatou e haa maite ia au i te reira. Ua papai Solomona, “O tei itea ia oe ta to rima e rave ra, a rave ma to puai atoa.” (Koh. 9:10) E manuïa tatou, ia faaherehere tatou i tei nehenehe no te ohipa ia au i tei faaotihia. Ei hiˈoraa, e faaoti paha te hoê taata poro o te amuiraa e riro ei pionie. E manuïa anei ta ˈna faaotiraa? E, ia ore oia e vaiiho i te ohipa e te faaanaanataeraa ia faaiti mai i to ˈna itoito e ia eiâ i te taime hinaarohia no ta ˈna taviniraa.

16 Mea varavara e o te mau faaotiraa maitai roa ˈˈe te mea ohie roa ˈˈe ia faatupu. No te aha? ‘Te vai noa nei hoi to te ao atoa i raro aˈe i te varua ino.’ (Ioa. 1, 5:19) E titauhia ia aro tatou i “te mau tavana o teie nei ao pouri, e te mau varua iino i te reva nei.” (Eph. 6:12) Ua faaite te aposetolo Paulo e te pǐpǐ Iuda atoa e e rohiraa to te feia e faaoti i te faahanahana i te Atua.—Tim. 1, 6:12; Iuda 3.

17. No nia i ta tatou mau faaotiraa, eaha ta Iehova e tiai mai ra?

17 A hiˈo faahou i tei faaotihia e a faatano ia nehenehe. Eita te mau faaotiraa atoa e tupu roa mai tei manaˈohia, e tau e e tupuraa manaˈo-ore-hia hoi to tatou paatoa. (Koh. 9:11) Noa ˈtu â râ, te hinaaro ra Iehova ia haapao noa tatou i te tahi mau faaotiraa noa ˈtu te mau fifi. Ia pûpû te hoê taata i to ˈna ora no Iehova aore ra ia euhe oia e faaipoipo, e ere tera mau faaotiraa i te ohipa hauti. Te tiai ra Iehova ia ora tatou ia au i taua mau faaotiraa ra. (A taio i te Salamo 15:1, 2, 4.) E ere râ te rahiraa o te mau faaotiraa i te mea faufaa roa. I te tahi taime, e hiˈo faahou te hoê taata feruriraa paari i ta ˈna mau faaotiraa. Eita oia e vaiiho i te teoteo aore ra te aau etaeta ia haafifi ia ˈna ia faatano aore ra ia taui i te tahi faaotiraa. (Mas. 16:18) Ia papu e te faahanahana noa ra to ˈna huru oraraa i te Atua, ta ˈna ïa tapitapiraa matamua.

A haapii atu ia rave i te mau faaotiraa o te faahanahana i te Atua

18. E nafea te mau metua e haapii ai i ta ratou tamarii ia rave i te mau faaotiraa maitatai?

18 Mea rahi ta te mau metua e nehenehe e rave no te tauturu i ta ratou tamarii ia rave i te mau faaotiraa o te faahanahana i te Atua. O te hiˈoraa maitai te tahi ravea maitai aˈe. (Luka 6:40) Ia tano, e faataa ˈtu paha te mau metua mea nafea ratou iho i te raveraa i te tahi faaotiraa. E farii paha ratou e na te tamarii iho e rave i te tahi mau faaotiraa a haapopou atu ai ia manuïa te reira. E nafea râ e ere anaˈe i te faaotiraa maitai? Te manaˈo matamua o te metua, o te parururaa ïa i te tamarii i te mau faahopearaa. E ere râ paha te na reiraraa i te ravea maitai roa ˈˈe. Ei hiˈoraa, e farii paha te metua ia noaa te parau faahororaa pereoo a ta ˈna tamarii. Teie nei, ofati atura oia i te hoê ture purumu e papaihia ihora oia. E nehenehe te metua e aufau i te utua. Ia titau râ oia ia ohipa te tamarii no te aufau i te reira, mea papu e e haapao maitai oia i muri aˈe.—Roma 13:4.

19. Eaha te titauhia ia haapii i ta tatou mau piahi Bibilia, e e nafea ïa tatou?

19 Ua faaue Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia haapii ia vetahi ê. (Mat. 28:20) E nafea ia rave i te mau faaotiraa maitatai? Tera te hoê o te mau haapiiraa faufaa roa ˈˈe te haapii i ta tatou mau piahi Bibilia. No te na reira, eiaha roa ˈtu tatou e ru i te parau eaha te rave. Mea maitai mau aˈe no tatou ia haapii atu ia feruriruri i te mau faaueraa tumu Bibilia. Na ratou iho ïa e faaoti e nafea. Inaha, “e hope roa tatou atoa i te faˈi i te parau ia ˈna iho i te Atua.” (Roma 14:12) E tumu papu ïa ta tatou paatoa no te rave i te mau faaotiraa o te faahanahana i te Atua.

[Nota i raro i te api]

^ No nia i teie tumu parau, a hiˈo i te api hau “Eaha ta ˈu faaotiraa no nia i te mau tuhaa o te toto e te mau ravea rapaauraa o te faaohipa i to ˈu iho toto?” o Ta tatou taviniraa i te Basileia no Novema 2006, api 3-6.

Eaha ta outou e pahono?

• No te aha e titauhia ˈi ia haapii tatou i te rave i te mau faaotiraa?

• E nafea te taiâ e ohipa ai i nia ia tatou, e e nafea ia tinai i te reira?

• Eaha na taahiraa e ono e rave ia papu e e faahanahana ta tatou mau faaotiraa i te Atua?

[Uiraa haapiiraa]

[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 22]

Taahiraa no te rave i te mau faaotiraa maitatai

1 Eiaha e teoteo

2 A rave i te mau maimiraa

3 A pure no te ani i te paari

4 A rave i te faaotiraa

5 A haa ia au i tei faaotihia

6 A hiˈo faahou e a faatano

[Hohoˈa i te api 20]

E au te hoê taata e feaa ra i te hoê poti i painu i nia i te miti rahi