Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E hanahana te Atua i ‘ta te varua e faatupu’

E hanahana te Atua i ‘ta te varua e faatupu’

E hanahana te Atua i ‘ta te varua e faatupu’

“O te mea ïa e maitai ai tau Metua, ia rahi to outou hotu.”—IOA. 15:8.

1, 2. (a) I teihea mau taime e faaitoito ai tatou ia vetahi ê? (b) Eaha te ô no ǒ mai ia Iehova e faaaravihi atu â ia tatou no te tavini ia ˈna?

 TEIE e piti tupuraa: E ite te hoê tuahine paari aˈe e te peapea ra te hoê tuahine apî. E faanaho oia ia poro raua. A paraparau ai raua i roto i te pororaa, e faaite te tuahine apî i to ˈna peapea. I tera iho â mahana, e haamauruuru te tuahine apî ia Iehova na roto i te pure no te anaanatae î i te here o te tuahine paari; e tera iho â ta ˈna i hinaaro. I te tahi atu vahi, no hoˈi noa maira na hoa faaipoipo na te pororaa mai i te fenua ê. A faatia ˈi raua ma te oaoa rahi i ta raua taviniraa, te faaroo noa ra te hoê taeae apî. Tau matahiti i muri aˈe, a faaineine ai oia i te reva no ta ˈna iho taviniraa i te ara, e manaˈo oia i na hoa faaipoipo e ta raua faatiatiaraa a hinaaro atu ai oia e riro ei mitionare.

2 Te haamanaˈo ra paha teie na tupuraa ia oe i to te hoê Kerisetiano tautururaa ia oe. Mea varavara roa e taui ai te oraraa o te hoê taata no te hoê noa aparauraa. I te mau mahana atoa râ, e nehenehe tatou e faaitoito ia vetahi ê. Mai te peu e te vai ra te tahi mea o te faaaravihi e o te haamaitai atu â ia oe no te tauturu i to oe mau taeae e tuahine e no te ohipa ˈtu â no te Atua, mea faahiahia roa ïa. O te varua moˈa ïa ei ô no ǒ mai ia Iehova. (Luka 11:13) A ohipa ˈi te varua o te Atua i roto i to tatou oraraa, e faatupu te reira i roto ia tatou i te mau huru nehenehe o te haamaitai i ta tatou taviniraa taatoa i te Atua. E ô hau ê mau â te reira!—A taio i te Galatia 5:22, 23.

3. (a) E nafea te Atua e hanahana ˈi ia atuatu tatou i ‘ta te varua e faatupu’? (b) E pahonohia teihea mau uiraa?

3 E faaiteraa te mau huru maitatai ta te varua moˈa e faatupu i te huru mau o te Atua ra o Iehova, te Tumu o taua varua ra. (Kol. 3:9, 10) Ua faataa Iesu no te aha te mau Kerisetiano e tutava ˈi i te pee i te Atua i to ˈna parauraa i ta ˈna mau aposetolo: “O te mea ïa e maitai ai [aore ra e hanahana ˈi] tau Metua, ia rahi to outou hotu.” * (Ioa. 15:8) A atuatu ai tatou i ‘ta te varua e faatupu,’ e ite-maitai-hia te reira i roto i ta tatou huru paraparau e ohipa, a aruehia ˈi to tatou Atua. (Mat. 5:16) E nafea te hotu a te varua e taa ê ai i te mau peu a te ao a Satani? E nafea ia atuatu i te hotu a te varua? No te aha mea fifi ai paha? E pahonohia teie mau uiraa a hiˈopoa ˈi tatou i na huru matamua e toru o te hotu a te varua, oia hoi te here, te oaoa, e te hau.

Te here niuhia i nia i te hoê faaueraa tumu hau ê

4. Teihea huru here ta Iesu i haapii i ta ˈna mau pǐpǐ ia faatupu?

4 Mea taa ê roa te here ta te varua moˈa e faatupu i te here matauhia i roto i teie nei ao. E nafea ïa? Ua niuhia te reira i nia i te hoê faaueraa tumu hau ê. Ua faataa maitai Iesu i teie taa-ê-raa i roto i ta ˈna Aˈoraa i nia i te mouˈa. (A taio i te Mataio 5:43-48.) Ua faaite oia e e hamani maitai atoa te taata hara i tei hamani maitai ia ratou. Aita tera “here” i taaihia i te haapaeraa mau, tera râ i te faahoˈi-noa-raa i te maitai i fanaˈohia. Ia hinaaro tatou e ‘riro ei tamarii na to tatou Metua’ i te raˈi, ia taa ê ïa tatou. E pee anaˈe i te manaˈo o Iehova e ta ˈna huru raveraa i te taata. E nafea paˈi e here ai i to tatou mau enemi, mai ta Iesu i faaue?

5. E nafea tatou e faaite ai i te here i te feia e hamani ino mai?

5 Teie te hoê hiˈoraa Bibilia. A poro ai Paulo raua Sila i Philipi, ua haruhia raua, ua tairihia, ua hurihia i te tapearaa i roto roa, e ua haamauhia to raua avae i roto i te raau. Ua hamani-ino-atoa-hia paha raua e te tiai o te fare tapearaa. I muri aˈe i te hoê aueueraa fenua, ua matara mai raua. Ua manaˈo anei raua e tahoo? Aita. No to raua anaanatae mau, aore ra here haapae, i ohipa oioi ai raua ia ore te tiai e haapohe ia ˈna. Ua nehenehe atura te tiai e to ˈna utuafare taatoa e riro mai ei Kerisetiano. (Ohi. 16:19-34) E rave rahi o to tatou mau taeae i teie tau atoa tei ‘faaora [aore ra haamaitai] i te feia hamani ino.’—Roma 12:14.

6. E nafea ia faaite i te here haapae i to tatou mau taeae? (A hiˈo i te tumu parau tarenihia i te api 26.)

6 Eita e navai ia here noa i to tatou mau hoa Kerisetiano. “Ia horoa atoa tatou i to tatou ora no te mau taeae e tia ˈi.” (A taio i te Ioane 1, 3:16-18.) E nehenehe tatou e faaite pinepine i te here i te mau taime fifi rii. Ei hiˈoraa, ia parau aore ra ia rave tatou i te tahi mea e inoino ai te hoê taeae, e haere anaˈe e farerei ia ˈna no te faatupu i te hau. (Mat. 5:23, 24) E ia hapa mai te tahi taata? E ‘tia anei ia tatou ia faaore i te hara,’ aore ra e inoino noa anei tatou i te tahi taime? (Sal. 86:5) E tauturu mai te here rahi ta te varua moˈa e faatupu ia tapoˈi i te mau hapa rii, ma te faaore noa ˈtu i ta vetahi ê hapa “mai ta te Fatu [ra o Iehova] i faaore” i ta tatou.—Kol. 3:13, 14, V.C.J.S., huriraa Katolika reo Tahiti, 1976; Pet. 1, 4:8.

7, 8. (a) Mea nafea te here i te taata i taaihia ˈi i te here i te Atua? (b) E nafea to tatou here ia Iehova e rahi atu â ˈi? (A hiˈo i te hohoˈa i raro nei.)

7 E nafea ia atuatu i te here haapae i to tatou mau taeae? Ma te here atu â i te Atua. (Eph. 5:1, 2; Ioa. 1, 4:9-11, 20, 21) Te taime ta tatou e faataa no te haafatata ˈtu ia Iehova na roto i te taioraa i te Bibilia, te feruriruriraa, e te pure, e faaitoito mai ïa a here atu â ˈi tatou i to tatou Metua i te raˈi. E faaherehere anaˈe ïa i te taime no te haafatata ˈtu i te Atua.

8 Ei hiˈoraa: E nehenehe paha oe e taio i te Parau a te Atua, e feruri maite i te reira, e e pure ia Iehova i te tahi noa hora i te mahana taitahi. Eita anei oe e faaherehere maite i taua taime ra no te haafatata ˈtu ia Iehova ma te ore e vaiiho i te tahi mea ia haafifi mai? Aita iho â e taata e nehenehe e tapea ia oe ia ore e pure i te Atua. E nehenehe atoa te rahiraa o tatou e taio i te Bibilia i te mau taime atoa e hinaaro ai tatou. Teie râ, e ara anaˈe ia ore ta tatou mau ohipa i te mau mahana atoa ia haafifi i te taime ta tatou i faataa no te haafatata ˈtu i te Atua. Te faaherehere ra anei oe i te reira i te mau mahana atoa?

Te oaoa a te varua moˈa

9. E tauturu mai te varua moˈa ia vai oaoa noa ˈtu te aha?

9 E vai noa te hotu a te varua i roto ia tatou noa ˈtu te mau fifi. Ta te oaoa ïa e haapapu ra. E au te oaoa i te moana hohonu hautiuti ore noa ˈtu e e are to nia mai. E rave rahi tavini a te Atua i te mau fenua atoa tei ‘farii i te parau ma te ati rahi, e ma te oaoa a te varua maitai,’ aore ra moˈa. (Tes. 1, 1:6) Te faaû ra vetahi i te mau ati i roto i to ratou oraraa. Tera râ, te haapuai ra Iehova ia ratou maoti to ˈna varua no “te faaoromai, e te haamahuraa roa i te ino ma te oaoa.” (Kol. 1:11) Nohea mai teie oaoa?

10. Nohea mai to tatou oaoa?

10 Taa ê atu i te taoˈa rahi papu ore a te ao a Satani, e faufaa mure ore râ to te mau taoˈa pae varua no ǒ mai ia Iehova. (Tim. 1, 6:17; Mat. 6:19, 20) Te horoa maira oia i te tiaturiraa oaoa o te ora mure ore. Te oaoa atoa ra tatou ei melo o te autaeaeraa Kerisetiano na te ao atoa nei. Hau atu â, ua niuhia to tatou oaoa i nia i to tatou taairaa e te Atua. Hoê â manaˈo to tatou e to Davida, o tei overe haere na, a arue ai ia Iehova ma te himene: “E maitai rahi tei to hamani maitai i tei te ora; e teie nei, e haamaitai tau vaha ia oe. E na reira vau i te haamaitai ia oe i to ˈu nei oraraa.” (Sal. 63:3, 4) Ia roohia tatou i te ati, e turai to tatou aau ia arue i te Atua ma te oaoa.

11. No te aha mea faufaa ˈi ia tavini ia Iehova ma te oaoa?

11 Ua faaitoito te aposetolo Paulo i te mau Kerisetiano: “E oaoa i te Fatu, eiaha e faaea, e parau faahou atu â vau, E oaoâ outou.” (Phil. 4:4) No te aha mea faufaa ˈi no te mau Kerisetiano ia tavini ia Iehova ma te oaoa? No ta Satani ïa mârôraa i te mana arii o Iehova. Ua parau Satani e eita te taata e tavini i te Atua ma te aau tae. (Ioba 1:9-11) Mai te peu e e tavini maite tatou ia Iehova ma te oaoa ore râ, aita ïa tatou e arue ra ia ˈna ma to tatou aau atoa. E tutava tatou i te pee i te aˈoraa a te papai Salamo: “E haamori ia Iehova ma te oaoa: e haere mai i mua i tana aro ma te himene.” (Sal. 100:2) E hanahana te Atua i te taviniraa ia ˈna ma te oaoa e te aau tae.

12, 13. Ia aha tatou ia ore e toaruaru faahou?

12 I te tahi mau taime, e toaruaru atoa hoi te mau tavini taiva ore a te Fatu ra o Iehova e e tutava ratou i te tapea i te hoê manaˈo maitai. (Phil. 2:25-30) I taua mau taime ra na te aha e tauturu ia tatou? Te na ô ra te Ephesia 5:18, 19: “Ia î . . . outou i te [v]arua; e te paraparauraa te tahi i te tahi i te salamo, e te himene, e te sire a te [v]arua ra, i te himeneraa ma te au o te aau i te Fatu.” E nafea tatou e faaohipa ˈi i teie aˈoraa?

13 Ia toaruaru to tatou aau, ia tiaoro ïa tatou ia Iehova na roto i te pure e ia tutava i te feruri maite i te tahi mau mea haamaitai. (A taio i te Philipi 4:6-9.) Ua ite te tahi pae e e faaoaoa te himenemeneraa i te mau himene o te Basileia tei haruharuhia a feruri maitai faahou ai ratou. Te haamanaˈo ra te hoê taeae tei faaû i te hoê ati e e pinepine oia i te inoino e te toaruaru: “Ua pure noa vau ma to ˈu aau atoa e ua tamau aau atoa vau i te tahi mau himene o te Basileia. E topa te hau ia himene au ma te haapuai aore ra mǎrû i teie mau arueraa nehenehe ia Iehova. I tera taime ua pia-atoa-hia te buka E haafatata ˈtu ia Iehova. E i te matahiti i muri aˈe e piti taime to ˈu taioraa i tera buka. E au te reira i te hoê raau tamǎrû no to ˈu aau. Ua ite au e ua haamaitai Iehova i ta ˈu mau tutavaraa.”

‘Te atiraa no te hau’

14. Eaha te tahi huru faahiahia o te hau ta te varua moˈa e faatupu?

14 Mea au roa na to tatou mau taeae e tuahine e amuimui i ta tatou mau tairururaa nunaa rau. Te faaite maitai ra te reira i te tahi huru o te hau ta te nunaa o te Atua e fanaˈo ra i teie mahana, to tatou auhoêraa e ati aˈe te fenua. E pinepine to rapae i te maere i te iteraa i te taata ta ratou e manaˈo ra e te au ore ra te tahi i te tahi o ‘te ara maite ra ia vai â te au tahoê a te varua i te atiraa no te hau.’ (Eph. 4:3) Ia manaˈo te taata i ta e rave rahi i faaruru, mea faahiahia mau â teie auhoêraa.

15, 16. (a) Eaha to Petero manaˈo na mua ˈˈe, e mea nafea te reira i haafifi ai ia ˈna? (b) Mea nafea to Iehova tautururaa ia Petero ia faatano i to ˈna haerea?

15 E ere i te mea ohie ia tahoê i te mau taata oraraa rau. Ia taa maitai ia tatou eaha ta te taata e faaruru no te faatupu i te auhoêraa, e hiˈopoa anaˈe i te hiˈoraa o Petero aposetolo o te senekele matamua. E ite tatou i to ˈna huru i nia i te mau Etene peritome-ore-hia i roto i ta ˈna parau: “Ua ite hoi outou e, e ore te taata ati Iuda e amui atu, e e ore hoi e tomo i te fare o te taata o te hoê fenua ê ra; ua faaite mai râ te Atua ia ˈu e, eiaha vau e parau i te taata e, e viivii e te mâ ore.” (Ohi. 10:24-29; 11:1-3) No te manaˈo rahi o tera tau, ua paari paha Petero ma te tiaturi e te faahepo ra te Ture ia ˈna ia here i te mau ati Iuda anaˈe. No ˈna, mea tano iho â ia faariro i te mau Etene ei enemi tei ririhia. *

16 A feruri na i te huru o Petero a tomo ai oia i roto i te fare o Korenelio. E nehenehe anei te hoê taata tei hiˈo ino i te mau Etene e “au maite” e o ratou ma ‘te ati atu no te hau’? (Eph. 4:3, 16) Tau mahana na mua ˈtu, ua haamahorahora te varua o te Atua i to Petero aau, a nehenehe ai oia e faatano i to ˈna haerea e aita ˈtura i hiˈo ino faahou i te mau Etene. I roto i te hoê orama, ua haapapu maitai Iehova ia Petero e aita ta ˈNa huru hiˈoraa i te feia i taaihia i te iri aore ra i te nunaa o te taata. (Ohi. 10:10-15) No reira ïa Petero i parau ai ia Korenelio: “Ua ite mau atura vau e ore te Atua e haapao i te huru o te taata. O tei mǎtaˈu râ ia ˈna, e o tei rave i te parau-tia i te mau fenua atoa ra, o te itehia mai ïa e ana.” (Ohi. 10:34, 35) Ua taui Petero, e ua hoê mau â oia i “te hui taeae.”—Pet. 1, 2:17.

17. No te aha mea faahiahia ˈi te auhoêraa o te nunaa o te Atua?

17 E tauturu mai te hiˈoraa o Petero ia tatou ia haafaufaa i te tauiraa faahiahia e tupu ra i roto i te nunaa o te Atua i teie mahana. (A taio i te Isaia 2:3, 4.) Ua faatano tau mirioni taata ‘no te mau fenua, opu, nunaa, e reo atoa’ i to ratou manaˈo no te pee i te “hinaaro tia o te Atua ra, e te au, e te maitai.” (Apo. 7:9; Roma 12:2) Na mua ˈˈe, ua feii e rave rahi o ratou te tahi i te tahi, ua au ore e ua amahamaha. E huru tera o te ao a Satani. Maoti râ te haapiiraa i te Parau a te Atua e te tauturu a te varua moˈa i ‘titau ai ratou i te parau hau.’ (Roma 14:19) E hanahana te Atua i teie auhoêraa.

18, 19. (a) E nafea tatou taitahi e turu ai i te hau e te auhoêraa i roto i te amuiraa? (b) Eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i te tumu parau i muri nei?

18 E nafea tatou taitahi e turu ai i te hau e te auhoêraa i roto i te nunaa o te Atua? No te mau fenua ê vetahi i roto e rave rahi amuiraa. Peneiaˈe e taˈere taa ê to ratou aore ra aita e paraparau maitai ra i to tatou reo. Te tamata ra anei tatou i te haamatau ia ratou? Ta te Parau a te Atua ïa e faaitoito maira. Ua papai Paulo i te mau Kerisetiano ati Iuda e to te mau fenua ê o te amuiraa i Roma: “E farii outou ia outou iho mai te Mesia i farii mai ia tatou nei ra, ia maitai [aore ra hanahana] te Atua.” (Roma 15:7) Te vai ra anei te hoê taata o te amuiraa ta oe e nehenehe e haamatau atu â?

19 Eaha ˈtu â ta tatou e nehenehe e rave ia ohipa te varua moˈa i roto i to tatou oraraa? Na to muri nei tumu parau e pahono ma te hiˈopoa i te tahi atu â mau huru o te hotu a te varua.

[Nota i raro i te api]

^ Te hotu ta Iesu i faahiti, o ‘ta te varua e faatupu’ ïa e “ta te vaha nei.” E pûpû te mau Kerisetiano i “ta te vaha nei” i te Atua maoti te pororaa i te Basileia.—Heb. 13:15.

^ Te na ô ra te Levitiko 19:18: “Eiaha oe e tahoo, eiaha e tairoiro i to outou iho na; e aroha râ oe i te taata tupu mai to aroha ia oe iho.” I haapapu na te mau aratai haapaoraa ati Iuda e o te mau ati Iuda anaˈe to ratou “taata tupu.” Ua titau te Ture i te mau Iseraela ia faataa ê ia ratou i te tahi atu mau nunaa. Aita râ te Ture i turu i te manaˈo o te mau aratai haapaoraa o te senekele matamua, e enemi te taata atoa e ere i te ati Iuda, ia ririhia ïa.

Eaha ta outou e pahono?

• Mea nafea e faaite ai i te here haapae i to tatou mau taeae?

• No te aha mea faufaa ˈi ia tavini ia Iehova ma te oaoa?

• E nafea tatou e turu ai i te hau e te auhoêraa i roto i te amuiraa?

[Uiraa haapiiraa]

[Tumu parau tarenihia i te api 26]

“O ratou te Kerisetiano mau”

I roto i te hoê buka (Between Resistance and Martyrdom—Jehovah’s Witnesses in the Third Reich), te faataa ra te hoê ati Iuda apî tei tapeahia i te taime matamua i farerei ai oia i te mau Ite no Iehova i to ˈna taeraa ˈtu i te aua haavîraa no Neuengamme:

“I to matou iho â te mau ati Iuda no Dachau taeraa ˈtu i te vahi i faataahia no matou, ua tahuna te tahi atu mau ati Iuda i ta ratou mau mea atoa, no te ore e tufa na matou. . . . Hou matou a tapeahia ˈi, i tauturu na te tahi i te tahi. I ǒ nei râ, e vahi atâta roa, e haapao noa te taata taitahi i to ˈna iho ora ma te tâuˈa ore ia vetahi ê. Ua ite anei râ outou i ta te Feia haapii Bibilia i rave? I tera taime, te tataî ra ratou i te mau auri pape, mea fifi roa. Mea toetoe roa hoi e e tia noa ratou e po noa ˈtu i roto i te pape toetoe. Aita hoê aˈe i taa mea nafea to ratou faaoromairaa. Ua na ô mai ratou e na Iehova e haapuai ra ia ratou. Mai ia matou, tei pohe poia roa, ua hinaaro mau â ratou i ta ratou faraoa. Ua nafea râ ratou? Ua haaputu ratou i ta ratou faraoa atoa, te afaraa na ratou ïa, e te toea na to ratou mau hoa Kerisetiano tei tae noa maira na Dachau mai, o ta ratou ïa i farii manihini ma te tauahi. Hou a tamaa ˈi ua pure ratou. I muri iho, ua paia e ua oaoa ratou ma te parau e aita ratou i poia faahou. No reira ïa vau i manaˈo ai: O ratou te Kerisetiano mau.”

[Hohoˈa i te api 25]

Te faaherehere ra anei oe i te taime i te mau mahana taitahi no te haafatata ˈtu ia Iehova?