Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te arataihia ra anei oe e te varua o te Atua?

Te arataihia ra anei oe e te varua o te Atua?

Te arataihia ra anei oe e te varua o te Atua?

“Ia arataihia vau e to varua maitai i te fenua parau-tia.”—SAL. 143:10.

1, 2. (a) A faahiti i te tahi mau tupuraa i faaohipa ˈi Iehova i te varua moˈa i nia i ta ˈna mau tavini. (b) E ohipa anei te varua moˈa i te mau taime taa ê anaˈe? A faataa.

 EAHA te puta mai ia manaˈo oe i te ohiparaa a te varua moˈa? I te mau ohipa puai anei a Gideona e a Samasona? (Tav. 6:33, 34; 15:14, 15) I te mǎtaˈu ore anei o te mau Kerisetiano matamua aore ra i te hau o Setephano i mua i te Sunederi? (Ohi. 4:31; 6:15) I te oaoa anei te itehia i ta tatou mau tairururaa nunaa rau? I te hapa ore anei o to tatou mau taeae o tei tapeahia no to ratou tiaraa amui ore aore ra i te maraaraa rahi o te ohipa pororaa i teie tau? E haapapuraa anaˈe teie i te ohiparaa a te varua moˈa.

2 E ohipa anei te varua moˈa i te mau taime aore ra tupuraa taa ê anaˈe? Eita. Te faahiti ra te Parau a te Atua i te mau Kerisetiano ‘e haapao ra i ta te varua,’ ‘e arataihia ra e te varua’ e ‘e ora nei i te varua.’ (Gal. 5:16, 18, 25) Te auraa ïa e e nehenehe te varua moˈa e ohipa i te roaraa o to tatou oraraa. Ia ani ïa tatou ia Iehova i to ˈna varua i te mau mahana atoa no te aratai i to tatou feruriraa, ta tatou parau e ohipa. (A taio i te Salamo 143:10.) A ohipa ˈi te varua i roto i to tatou oraraa, e faatupu te reira i te hotu o te tamahanahana ia vetahi ê e o te arue i te Atua.

3. (a) No te aha mea faufaa roa ˈi ia arataihia tatou e te varua moˈa? (b) Eaha na uiraa ta tatou e hiˈopoa?

3 No te aha mea faufaa roa ˈi ia arataihia tatou e te varua moˈa? No te mea e puai ê atu te haafifi ra ia tatou, te hoê puai o te patoi ra i te ohiparaa a te varua moˈa. Oia hoi “te tino” ia au i te mau Papai. Te mau hinaaro ïa o to tatou tino hara, te huru tia ore ta Adamu i vaiiho mai ia tatou to ˈna huaai. (A taio i te Galatia 5:17.) Eaha tei taaihia i te vaiihoraa i te varua moˈa ia aratai ia tatou? Te vai ra anei te mau ravea tano no te haavî i te hinaaro o to tatou tino hara? E hiˈopoa anaˈe i teie na uiraa a faataa ˈi tatou i na huru hopea e ono o ‘ta te varua e faatupu,’ te faaoromai, te hamani maitai, te maitai, te faaroo, te mǎrû e te hitahita ore, aore ra haavîraa ia ˈna.—Gal. 5:22, 23.

Maoti te mǎrû e te faaoromai e vai hau ai te amuiraa

4. E nafea te mǎrû e te faaoromai e tauturu ai i te amuiraa ia vai hau?

4 A taio i te Kolosa 3:12, 13. * E vai hau te amuiraa maoti te mǎrû e te faaoromai. E tauturu mai teie na huru ta te varua e faatupu ia hamani maitai ia vetahi ê, ia vai hau noa ia ririhia mai, e ia ore e tahoo ia parau aore ra ia rave te taata i te mau mea o te haamauiui mai. Ia peapea tatou e te hoê taeae aore ra tuahine, e tauturu mai te faaoromai rahi eiaha ia riri atu ia ˈna ia faaafaro râ i te fifi. Mea faufaa mau anei te mǎrû e te faaoromai i roto i te amuiraa? E, no te mea e taata tia ore anaˈe tatou.

5. Ua aha Paulo raua Baranaba i te hoê mahana? Eaha ta te reira e haapapu ra?

5 A hiˈo na ia Paulo raua Baranaba. E rave rahi matahiti to raua ohipa-amui-raa no te poro haere i te evanelia. E huru maitatai to raua toopiti. I te hoê râ mahana ua riri roa te tahi i te tahi e ua taa ê atura raua. (Ohi. 15:36-39) Te haapapu ra te reira e e peapea iho â te mau tavini taiva ore a te Atua i te tahi taime. Ia tatamaˈi e piti Kerisetiano, ia aha te hoê ia ore raua e aimârô rahi a fifi atu ai to raua taairaa?

6, 7. (a) Eaha te aˈoraa Bibilia e pee hou tatou e tatamaˈi roa ˈi e te hoê Kerisetiano? (b) Eaha te maitai ‘ia ru i te faaroo, ia haere maine i te parau e i te riri’?

6 E peapea rahi e te manaˈo-ore-hia to Paulo raua Baranaba. Ia ite te hoê Kerisetiano e te haamata ra oia i te riri a tauaparau ai i te tahi atu Kerisetiano, mea maitai ia pee oia i te aˈoraa a te Iakobo 1:19, 20: “Ia ru te taata atoa i te faaroo, ia haere maine i te parau, ia haere maine hoi i te riri: e ore hoi te riri o te taata nei e faatupu i te parau-tia a te Atua.” Ia au i te tupuraa, e taui paha o ˈna i te tumu parau, e tauaparau i te tahi atu taime, aore ra e vaiiho oia ia ˈna hou raua a tatamaˈi roa ˈi.—Mas. 12:16; 17:14; 29:11.

7 Eaha te maitai ia pee i teie aˈoraa? Ia tiai rii te hoê Kerisetiano ia mǎrû mai oia, ia pure no nia i te fifi, e ia feruri i te haerea maitai aˈe, te arataihia ra ïa oia e te varua o te Atua. (Mas. 15:1, 28) Maoti te ohiparaa a te varua e faaite ai oia i te mǎrû e te faaoromai. E nehenehe ïa oia e pee i te aˈoraa a te Ephesia 4:26, 29: “Ia riri outou ra, eiaha ia harahia . . . Eiaha ei parau faufau to roto mai i to outou vaha, ei parau maitai râ, e tupu ai te maitai au ra, e maitai ai te feia e faaroo ra.” Ia mǎrû e ia faaoromai tatou e vai hau e e tahoê ai te amuiraa.

A tamahanahana i to oe utuafare maoti te hamani maitai e te maitai

8, 9. Eaha te hamani maitai e te maitai? Eaha ta te reira e faatupu i roto i te utuafare?

8 A taio i te Ephesia 4:31, 32; 5:8, 9. Te hamani maitai e te maitai o te tamǎrû, e au ïa i te mataˈi puihau e te pape toetoe i te hoê mahana veavea. E oaoa roa te utuafare i te reira. E huru au-roa-hia te hamani maitai ia tâuˈa mau tatou ia vetahi ê ma te tauturu atu e ma te parau i te mau mea maitatai. Mai no te hamani maitai, ua taaihia te maitai i te mau ohipa ta tatou e rave no vetahi ê ma te horoa noa. (Ohi. 9:36, 39; 16:14, 15) E ere râ tera anaˈe.

9 E huru hau ê te maitai, tei taaihia eiaha noa i ta tatou e rave i to tatou atoa râ huru mau, te mea faufaa aˈe ïa. E au te reira i te hoê maa hotu monamona maitai e aita hoê aˈe ino to nia i to ˈna paa e to roto. Oia atoa, e itehia te maitai ta te varua moˈa e faatupu i roto i te huru oraraa taatoa o te hoê Kerisetiano.

10. Eaha te tauturu i te mau melo utuafare ia atuatu i te mau huru maitatai ta te varua e faatupu?

10 Na te aha e tauturu i te mau melo o te hoê utuafare Kerisetiano ia hamani maitai e ia maitai te tahi i nia i te tahi? Te ite mau ïa i te Parau a te Atua. (Kol. 3:9, 10) E faanaho te tahi mau upoo utuafare e hiˈopoa i te mau huru maitatai ta te varua e faatupu i ta ratou arui haamoriraa utuafare i te mau hebedoma atoa. E ere i te mea fifi. A faaohipa i te mau ravea maimiraa e vai ra i roto i to oe reo no te maiti i te mau papai no nia i teie mau huru maitatai. A hiˈopoa i te tahi noa paratarafa i te hebedoma taitahi. E rave rahi ïa hebedoma no te hiˈopoa i te hoê huru maitai. A taio e a tauaparau no nia i te mau irava e vai ra i roto i tera mau papai. A feruri e nafea ia faaohipa i ta oe e haapii ra e a pure ia Iehova ia haamaitai i ta oe mau tutavaraa. (Tim. 1, 4:15; Ioa. 1, 5:14, 15) E haamaitai iho â anei teie hiˈopoaraa i te huru o te mau melo utuafare te tahi i nia i te tahi?

11, 12. Mea nafea e piti utuafare Kerisetiano i maitai ai i te haapiiraa no nia i te hamani maitai?

11 Ua faaoti te hoê taeae e ta ˈna vahine mea apî raua e haapii hohonu i te mau huru maitatai ta te varua e faatupu ia maitai to raua faaipoiporaa. Ua maitai anei raua? Te na ô ra te vahine: “I to mâua iteraa ˈtu â eaha te hamani maitai î i te here, ua maitai mai to mâua huru te tahi i nia i te tahi e tae roa mai i teie mahana. Ua haapii te reira ia mâua ia tuu noa ˈtu e ia faaore atoa i ta te tahi hapa. Ua tauturu atoa te reira ia mâua ia parau ‘mauruuru’ e ‘ua hape au’ i te taime tano.”

12 Ua taa i te tahi atu na hoa faaipoipo Kerisetiano o te fifi ra e aita raua e hamani maitai ra te tahi i te tahi. Ua faaoti raua e haapii no nia i te hamani maitai. Eaha tei itehia mai? Te haamanaˈo ra te tane: “Ua tauturu mai ta mâua haapiiraa ia ite i te faufaaraa ia tiaturi te tahi i te tahi ma te ore e manaˈo ino atu e ia hiˈo i te maitai o te tahi. Ua tâuˈa ˈtu â mâua i te mau hinaaro mau o te tahi. Ua hamani maitai au i ta ˈu vahine ma te ani ia ˈna ia faaite mai i to ˈna manaˈo ma te ore e riri atu. Te auraa ïa e ua tuu vau i to ˈu aau i raro. A hamani maitai ai mâua te tahi i te tahi, ua haamata mâua i te tiaturi atu â i te tahi. Mea au roa i teie nei!” E maitai anei to oe utuafare i te haapiiraa i te mau huru maitatai ta te varua e faatupu?

Te faaroo puai i te taime o oe anaˈe

13. Ia ara tatou i teihea fifi atâta no to tatou taairaa e o Iehova?

13 E titauhia ia vaiiho te Kerisetiano i te varua o te Atua ia aratai ia ˈna i mua i te taata e i te taime o ˈna anaˈe. Ua rahi roa te hohoˈa hairiiri e te faaanaanataeraa faufau i roto i te ao a Satani i teie mahana. Mea atâta te reira no to tatou taairaa e o Iehova. Ia aha ïa te hoê Kerisetiano? Te aˈo maira te Parau a te Atua: ‘E tuu ê atu i te mau mea faufau ra, e te mau ino rarahi atoa ra, a farii maite ai ma te mǎrû i te parau haamauhia i roto ra, e ora ˈi outou.’ (Iak. 1:21) E hiˈo mai tatou e nafea ia vai viivii ore noa i te aro o Iehova maoti te faaroo, te tahi atu huru ta te varua e faatupu.

14. E nafea te ereraa i te faaroo e aratai ai i te hoê taata ia rave i te ohipa ino?

14 E faaroo mau to tatou ia tiaturi tatou e te vai mau ra te Atua ra o Iehova. Ia ore anaˈe, e ohie noa ïa tatou i te rave i te ohipa ino. A hiˈo na i te nunaa o te Atua i tahito ra. Ua faaite Iehova i te peropheta Ezekiela i te mau mea faufau e rave-omoe-hia ra, i te na ôraa: “E te tamaiti a te taata na, ua ite [anei] oe i ta te feia paari o te utuafare o Iseraela e rave nei i te pouri, te mau taata atoa i roto i te mau piha vairaa hohoˈa no ˈna ra? ua na ô hoi ratou, E ore Iehova e hiˈo mai, ua faarue Iehova i te fenua nei.” (Ezek. 8:12) Ua ite anei oe eaha te fifi? Aita ratou i tiaturi e te hiˈo maira Iehova. No ratou, aita Iehova e vai mau ra.

15. E nafea te faaroo puai ia Iehova e paruru mai ai?

15 A hiˈo na râ ia Iosepha. Aita oia i pihai iho i to ˈna utuafare e i rotopu i to ˈna opu fetii. Ua patoi râ Iosepha i te faaturi e te vahine a Potiphara. No te aha? Ua na ô oia: “Eaha hoi au e tia ˈi ia rave i tena na ino rahi, a hara ˈi i te Atua?” (Gen. 39:7-9) No ˈna, te vai mau ra Iehova. Mai te peu e no tatou atoa, eita ïa tatou e mataitai i te mau faaanaanataeraa viivii aore ra e rave omoe i te tahi mea eita te Atua e au. Hoê â faaotiraa ta tatou e ta te papai salamo tei himene: “E haere noa vau ma te tia o te aau i roto i to ˈu iho nei fetii [aore ra fare]. E ore au e tuu i te hoê mea ino i mua i tau mata.”—Sal. 101:2, 3.

A tiai i to aau ma te haavî ia oe

16, 17. (a) Ia au i te Maseli, e nafea ‘te hoê taurearea haapao ore’ e topa ˈi i roto i te hara? (b) Ia au i te hohoˈa i te api 32, e nafea te hoê taata e na reira atoa ˈi i teie mahana?

16 Maoti te hitahita ore, te huru maitatai hopea ta te varua e faatupu, e nehenehe ai tatou e patoi i te mau mea ta te Atua e opani. E tiai atoa i to tatou aau. (Mas. 4:23) A hiˈo i tei papaihia i roto i te Maseli 7:6-23, e faataa ra e nafea ‘te hoê taurearea haapao ore’ e hema ˈi i te raveraa a te hoê vahine faaturi. ‘Te haere noa ra oia na te aroâ i te pae fare o tera vahine.’ Peneiaˈe no te hiˈohiˈo haere noa. Aita roa ˈtu oia i ite e te umehia ra oia ia rave i te hoê ohipa maamaa e ‘pohe ai oia.’

17 E nehenehe teie taurearea e ape i teie hara. E nafea? Ma te pee ïa i teie faaararaa: “Eiaha oe e haere na to ˈna ra mau eˈa.” (Mas. 7:25) Teie te haapiiraa: Ia arataihia tatou e te varua o te Atua, eiaha e tuu ia tatou i roto i te mau tupuraa e hema ˈi tatou. E nehenehe te hoê taata e haere na te eˈa maamaa o ‘te taurearea haapao ore.’ E nafea? Ma te taui hanoa i te mau reni afata teata aore ra ma te haere hanoa i nia i te Internet. Mea opuahia aore ra eita, e ite iho â oia i te mau hohoˈa o te faaara i te hinaaro e taati. E nehenehe oia e matau riirii i te mataitai i te mau hohoˈa faufau, o te faaino i to ˈna manaˈo haava e to ˈna taairaa e te Atua. O te pohe ïa.—A taio i te Roma 8:5-8.

18. E nafea te hoê Kerisetiano e haavî ai ia ˈna, e eaha te mau ravea ta ˈna e faanaho no te tiai i to ˈna aau?

18 E nehenehe tatou e haavî ia tatou ma te ohipa oioi ia fa mai te hoê hohoˈa o te faaara i te hinaaro e taati. Ia na reira iho â tatou. Tera râ, mea maitai aˈe te ape-roa-raa i te reira! (Mas. 22:3) Ia haavî tatou ia tatou ma te haamau e te haapao maite i te mau ravea tano o te paruru mai e tia ˈi. Ei hiˈoraa, a tuu i te matini roro uira i te vahi e ite-maitai-hia. Ua manaˈo vetahi e mea maitai aˈe ia faaohipa i te matini roro uira aore ra ia mataitai i te afata teata mai te peu e e taata to te fare. Ua faaoti te tahi atu eiaha roa ˈtu e rave i te Internet. (A taio i te Mataio 5:27-30.) Ia faanaho iho â tatou i te mau ravea faufaa atoa o te paruru ia tatou e to tatou utuafare no te haamori ia Iehova ma ‘te aau viivii ore, te aau [aore ra manaˈo haava] maitai, e te faaroo haavare ore.’—Tim. 1, 1:5.

19. Eaha te maitai ia arataihia tatou e te varua moˈa?

19 E maitai tatou i te mau huru maitatai ta te varua moˈa e faatupu. E vai hau te amuiraa maoti te mǎrû e te faaoromai. E oaoa te utuafare i te hamani maitai e te maitai. Maoti te faaroo e te haavîraa ia tatou e piri noa ˈi tatou ia Iehova e e haerea viivii ore noa ˈi to tatou. Te haapapu atoa maira te Galatia 6:8: “O te ueue i ta te [v]arua ra, o te ora mure ore ta ˈna e noaa i te [v]arua.” Maoti te hoo o te Mesia e faaohipa ˈi Iehova i te varua moˈa ia ora te feia e arataihia ra e to ˈna varua e a muri noa ˈtu.

[Nota i raro i te api]

^ Kolosa 3:12, 13: “E tena na, e faaaau aroha noa, e te hamani maitai, e te haehaa, e te mǎrû, e te faaoromai rahi, mai te feia moˈa e te herehia i maitihia e te Atua ra; e faaoromai te tahi i te tahi, e e faaore te tahi i ta te tahi hapa, ia pariraahia ta te tahi i te tahi.”

Eaha ta outou e pahono?

• E nafea te mǎrû e te faaoromai e tauturu ai i te amuiraa ia vai hau?

• Eaha te tauturu i te mau Kerisetiano ia hamani maitai e ia maitai te tahi i nia i te tahi i te fare?

• E nafea te faaroo e te haavîraa ia ˈna e tauturu ai i te hoê Kerisetiano ia tiai i to ˈna aau?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 30]

E nafea oe ia ore orua ia aimârô?

[Hohoˈa i te api 31]

E maitai te utuafare ia haapii no nia i ta te varua e faatupu

[Hohoˈa i te api 32]

E apehia teihea mau fifi maoti te faaroo e te hitahita ore?