Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E evanelia faufaa no te taata atoa

E evanelia faufaa no te taata atoa

E evanelia faufaa no te taata atoa

“Te evanelia . . . o te mana ïa o te Atua, ia ora te feia atoa i faaroo.”—ROMA 1:16.

1, 2. No te aha oe e poro ai i “te evanelia o te basileia,” e eaha te mau tuhaa o te reira ta oe e faahiti?

 ‘TE OAOA nei au i te poro i te evanelia i te mau mahana atoa.’ Tera atoa paha to oe manaˈo aore ra ta oe i parau. Ei Ite no Iehova itoito rahi, ua ite oe mea faufaa ia poro i “te evanelia o te basileia.” Ua mau aau paha ia oe te parau tohu a Iesu no nia i te reira.—Mat. 24:14.

2 Ma te poro i “te evanelia o te basileia,” te tamau noa ra oe i ta Iesu i haamata i te rave. (A taio i te Luka 4:43.) E faahiti pinepine paha oe e ua fatata te Atua i te faaô mai i roto i te mau ohipa a te taata. I te “ati rahi,” e haamou oia i te haapaoraa hape e e faaore i te ino i nia i te fenua. (Mat. 24:21) E faahiti atoa paha oe e e faariro te Basileia o te Atua i te fenua ei paradaiso, a tupu noa ˈi te hau e te oaoa. Inaha “te evanelia o te basileia,” o ‘te evanelia atoa ïa i faaitehia ia Aberahama i mutaa ihora, Ei ia oe na e maitai ai te mau fenua atoa.’—Gal. 3:8.

3. Eaha te haapapuraa e ua haafaufaa te aposetolo Paulo i te evanelia i roto i ta ˈna rata i to Roma?

3 Aita râ paha tatou e haapao roa ra i te tuhaa matamua o te evanelia mea faufaa ia ite te taata. Ia au i ta ˈna rata i to Roma i roto i te mau Papai Heleni tumu, ua faahiti te aposetolo Paulo i te “basileia” hoê noa taime, area te “evanelia,” 12 ïa taime. (A taio i te Roma 14:17.) Eaha te tuhaa o te evanelia ta Paulo i faahiti pinepine i roto i taua rata ra? No te aha mea faufaa roa ˈi taua evanelia ra? E no te aha e haamanaˈo ai i te reira ia poro tatou i “te evanelia o te Atua” i te taata o ta tatou tuhaa fenua?—Mar. 1:14; Roma 15:16; Tes. 1, 2:2.

Ia ite to Roma i te aha?

4. I to ˈna tapearaahia i te taime matamua i Roma, ua poro Paulo i te aha?

4 A tapao na i te mau manaˈo ta Paulo i parau a tapeahia ˈi oia i te taime matamua i Roma. Te taio nei tatou e i to te ati Iuda e rave rahi haereraa e hiˈo ia ˈna, ua ‘faaite atu oia i (1) te basileia o te Atua’ e ua haapapu atu ‘i te parau no nia ia (2) Iesu.’ Ua aha te taata? “Ua faaroo maira te tahi pae i taua mau parau i parauhia ra, e aore te tahi pae i faaroo.” Ua ‘farii atura Paulo i te taata atoa e haere atu ia ˈna, ma te parau i (1) te basileia o te Atua e te haapii i te mau parau o (2) te Fatu ra o Iesu Mesia.’ (Ohi. 28:17, 23-31) Ua haafaufaa mau â Paulo i te Basileia o te Atua. I te aha atoa râ? Te ohipa ïa a Iesu i roto i te opuaraa a te Atua, te niu o te Basileia.

5. Eaha te mea faufaa ta Paulo i faataa i roto i ta ˈna rata i to Roma?

5 Mea faufaa roa ia ite te taata atoa ia Iesu e ia faatupu i te faaroo ia ˈna. I roto i ta ˈna rata i to Roma, ua faataa Paulo i te reira. I te omuaraa, ua papai oia no nia i ‘te Atua ta ˈu e faaroo ma tau varua atoa, i te evanelia o ta ˈna Tamaiti.’ Ua na ô atoa oia: “Aore hoi au i haama i te evanelia . . . no te mea, o te mana ïa o te Atua, ia ora te feia atoa i faaroo.” I muri aˈe, ua faahiti oia i te taime “e haava ˈi te Atua i te mau mea moe a te taata nei ia Iesu Mesia ra, i te evanelia na ˈu nei.” E ua na ô atura: “Ua parau hua hoi au i te evanelia o te Mesia na Ierusalema ˈtu i te haaati haere[raa] e tae roa aˈenei i Iliriko.” * (Roma 1:9, 16; 2:16; 15:19) I to oe manaˈo, no te aha Paulo i onoono ai i te faahiti ia Iesu Mesia i to Roma?

6, 7. Eaha te nehenehe e parau no nia i te haamataraa o te amuiraa no Roma e to ˈna mau melo?

6 Aita tatou i ite mea nafea te amuiraa no Roma i haamata ˈi. Ua hoˈi anei te mau ati Iuda aore ra peroseluto i vai na i Ierusalema i te Penetekose 33, i Roma ei Kerisetiano? (Ohi. 2:10) Aore ra na te feia hoohoo e te mau ratere Kerisetiano anei i haaparare i te parau mau i Roma? Atira noa ˈtu, i to Paulo papairaa i ta ˈna rata i te area matahiti 56, ua haamau-ê-na-hia te amuiraa. (Roma 1:8) O vai ma ïa te mau melo?

7 E ati Iuda vetahi, mai ia Anederoniko e ia Iunia ta Paulo i aroha ˈtu mai to ˈna na “taeae,” aore ra fetii. E ati Iuda atoa Akuila hamani fare ie i Roma e ta ˈna vahine o Perisila. (Roma 4:1; 9:3, 4; 16:3, 7; Ohi. 18:2) Area e rave rahi taeae e tuahine ta Paulo i aroha ˈtu, no te mau nunaa ê ïa. Te tahi pae, no “te utuafare o Kaisara” ïa, e tavini paha e e taata toroa haihai na Kaisara.—Phil. 4:22; Roma 1:5, 6; 11:13.

8. Tei roto to Roma i teihea tupuraa fifi?

8 Tei roto te Kerisetiano taitahi i Roma i te hoê tupuraa fifi, o tatou atoa hoi. Ua parau Paulo: “Ua rave paatoa hoi i te hara, e ua ere i te haamaitai a te Atua.” (Roma 3:23) Ia rave ïa te feia taio i teie rata a Paulo i te tahi mea. Ia farii hoi ratou e e taata hara ratou e ia faatupu i te faaroo i ta te Atua ravea no te faaafaro i teie tupuraa.

Te fariiraa e ua hara paatoa

9. Ua faahiti Paulo i teihea maitai o te evanelia?

9 I te omuaraa o ta ˈna rata i to Roma, ua faaite Paulo i te maitai faahiahia o te evanelia ta ˈna i faahiti noa: “Aore hoi au i haama i te evanelia o te Mesia ra, no te mea, o te mana ïa o te Atua, ia ora te feia atoa i faaroo ra; te ati Iuda na e te Heleni atoa.” E nehenehe iho â te taata e ora. Mea titauhia râ te faaroo, ia au i te parau mau hohonu o te Habakuka 2:4: “Te feia parau-tia i te faaroo ra, e ora ïa.” (Roma 1:16, 17; Gal. 3:11; Heb. 10:38) Mea nafea râ tera evanelia o te faaora i taaihia ˈi i te mea ra e “ua rave paatoa hoi i te hara”?

10, 11. No te aha te manaˈo o te Roma 3:23 e ere ai i te mea maere no vetahi, no te tahi atu râ oia ïa?

10 Hou te hoê taata e faatupu ai i te faaroo o te faaora, ia farii oia e e taata hara o ˈna. E ere teie manaˈo i te mea maere no te feia i paari mai ma te tiaturi i te Atua e ma te ite rii i te Bibilia. (A taio i te Koheleta 7:20.) Ia farii ratou aore ra eita, ua taa ia ratou te auraa o ta Paulo i parau: “Ua rave paatoa hoi i te hara.” (Roma 3:23) I roto râ i te pororaa, e farerei tatou e rave rahi taata aita e taa ra i teie parau.

11 I te tahi mau fenua, aita te taata i paari mai ma te manaˈo e ua fanauhia oia ei taata hara, oia hoi ua naea oia e te hara. Parau mau, te ite ra paha oia e te hape nei oia, e huru au ore to ˈna, e i rave na oia i te ohipa ino. E ia hiˈo oia ia vetahi ê, hoê â ïa tupuraa. No to ˈna râ huru oraraa, aita oia e taa maitai ra no te aha oia e vetahi ê e na reira ˈi. Inaha i roto i te tahi mau reo, ia parauhia e taata hara, e taata ohipa ino ïa aore ra tei ofati i te ture. Eita ïa te hoê taata tei paari mai i roto i teie huru tupuraa e manaˈo e e taata hara o ˈna ia au i te auraa o ta Paulo i parau.

12. No te aha e rave rahi e ore ai e tiaturi e ua hara paatoa?

12 I te mau fenua atoa o te Amuiraa faaroo Kerisetiano, mea rahi aita e tiaturi ra i te manaˈo e e taata hara ratou. No te aha hoi? Te haere nei ratou i te pureraa i te tahi taime, tera râ te faariro nei ratou i te faatiaraa Bibilia o Adamu raua Eva ei fabula aore ra ei aai. Area te tahi atu, ua paari mai ïa ma te ore e tiaturi i te Atua. Ua feaa ˈtura ratou i te vai-mau-raa o te Atua, a ore atu ai e taa no te aha te hoê Ihotaata hau ê i haamau ai i te mau ture aveia morare no te taata e te oreraa e haapao i te reira, e hara ïa. E au ratou i te feia o te senekele matamua ta Paulo i faataa ei feia “tiaturiraa ore, e aore hoi e Atua i te ao nei.”—Eph. 2:12.

13, 14. (a) Eaha te hoê tumu aita ˈi e otoheraa ta te feia aore e tiaturi ra i te Atua e aore e tiaturi ra e e taata hara ratou? (b) Ua aha ˈtura ïa te taata e rave rahi?

13 I roto i ta ˈna rata i to Roma, ua faataa Paulo e piti tumu e ere ai teie tupuraa i te otoheraa i tera ra tau e i teie tau. Te tumu matamua, te faaite ra te mau mea hamanihia e te vai mau ra te hoê Atua Poiete. (A taio i te Roma 1:19, 20.) Te tano ra te reira e ta Paulo i papai mai Roma ˈtu i te mau Hebera: “E faatia hoi to te mau fare atoa nei, o te faatia râ i te mau mea atoa ra, o te Atua ïa.” (Heb. 3:4) Te faaite ra teie haaferuriraa e mea hamanihia te ao taatoa e te hoê Atua Poiete, mai te hoê fare tei hamanihia e te taata.

14 Ua tano ïa Paulo i te papairaa i to Roma e ‘aita e otoheraa’ ta te feia, tae noa ˈtu ia Iseraela i tahito, tei haamori i te mau hohoˈa ora ore. Te feia atoa tei rave i te mau peu faufau tane tane e vahine vahine. (Roma 1:22-27) Ua parau roa ˈtura Paulo e “te vai hara noa nei te ati Iuda e te Heleni atoa.”—Roma 3:9.

Ei ‘faaiteraa’

15. Eaha to te taata atoa, e eaha te faahopearaa?

15 Te faataa ra te rata i to Roma i te tahi atu tumu ia farii ai te taata e mea hara ratou e te faufaaraa o te hoê ravea e tiamâ mai ai. No nia i te mau ture ta te Atua i horoa ia Iseraela i tahito, ua papai Paulo: “Te feia atoa i rave i te hara ma te ture, e haavahia ïa i te ture.” (Roma 2:12) Ua faataa ˈtu â oia e e pinepine to te mau nunaa aore ra opu ê aita i ite i teie ture a te Atua, i te ‘rave noa i ta te ture.’ No te aha ratou e opani ai i te taotoraa i te fetii piri, te taparahiraa taata e te eiâ? Ua faataa Paulo i te tumu: E aau, aore ra manaˈo haava, to ratou.—A taio i te Roma 2:14, 15.

16. E ere no te mea e manaˈo haava to te hoê taata e ore ïa oia e hara, no te aha?

16 Ua ite râ paha oe e e ere no te mea e hauti te manaˈo haava o te hoê taata ei faaite i roto ia ˈna, e faaroo iho â ïa oia i te reira. A hiˈo na ia Iseraela i tahito. Ua horoa ˈtu te Atua i te manaˈo haava e te mau ture papu maitai no nia i te eiâ e te faaturi. Ua ofati pinepine râ ratou i te Ture a Iehova ma te ore e faaroo i to ratou manaˈo haava. (Roma 2:21-23) Ua hapa roa ïa ratou e no reira e taata hara anaˈe, tei ore i haapao i te mau ture aveia a te Atua e to ˈna hinaaro. Ua faaino te reira i to ratou taairaa e to ratou Atua Poiete.—Lev. 19:11; 20:10; Roma 3:20.

17. Eaha te faaitoitoraa i roto i te rata i to Roma?

17 Ia au i ta tatou i ite mai i roto i te rata i to Roma, e au ra e e tupuraa peapea mau to te taata, to tatou atoa, i te aro o te Manahope. Aita râ Paulo i faaea noa i reira. Ma te faahiti i ta Davida i parau i roto i te Salamo 32:1, 2, ua papai te aposetolo: “Ua maitai te feia i faaorehia ta ratou hara, o tei tapoˈihia to ratou ino. Ua maitai te taata o tei ore roa Iehova e parau e, e hara ta ˈna.” (Roma 4:7, 8) Ua faanaho iho â te Atua i te tahi ravea e faaorehia ˈi te hara ma te ore e ofati i ta ˈna mau ture parau-tia.

Te evanelia niuhia i nia ia Iesu

18, 19. (a) Teihea tuhaa o te evanelia ta Paulo i haapapu i to Roma? (b) Ia farii i te aha e fanaˈo ai tatou i te mau haamaitairaa a te Basileia?

18 Ia feruri oe i ta Iehova i rave, e na ô paha oe, “E parau apî maitai mau â teie!” Tera iho â, te haamanaˈo maira te reira i te tuhaa o te evanelia ta Paulo i haafaufaa i roto i ta ˈna rata i to Roma. Ua papai Paulo: “Aore hoi au i haama i te evanelia o te Mesia ra, no te mea, o te mana ïa o te Atua, ia ora te feia atoa i faaroo.”—Roma 1:15, 16.

19 Ua niuhia tera evanelia i nia i te ohipa a Iesu e tupu ai te opuaraa a te Atua. Ua tia ia Paulo ia tiai i “te mahana e haava ˈi te Atua i te mau mea moe a te taata nei ia Iesu Mesia ra, i te evanelia.” (Roma 2:16) Aita oia e haafaufaa ore ra i ‘te basileia o te Mesia e o te Atua’ aore ra i ta te Atua e rave maoti te Basileia. (Eph. 5:5) Te faaite ra râ oia e ia ora tatou a fanaˈo atu ai i te mau haamaitairaa a te Basileia o te Atua, ia farii ïa tatou e (1) e taata hara tatou i te aro o te Atua e (2) mea titauhia te faaroo ia Iesu Mesia e faaorehia ˈi ta tatou mau hara. Ia taa e ia farii te hoê taata i teie na tuhaa o te opuaraa a te Atua, a ite atu ai i te tiaturiraa no a muri aˈe, e nehenehe ïa oia e na ô, “E parau apî maitai mau â teie!”

20, 21. I roto i te pororaa, no te aha e haamanaˈo ai i te evanelia haafaufaahia i roto i te rata i to Roma, e eaha paha te itehia mai?

20 Mea faufaa ia haamanaˈo tatou i teie tuhaa o te evanelia i roto i ta tatou taviniraa Kerisetiano. No nia ia Iesu, ua faahiti Paulo i ta Isaia i parau: “O tei faaroo atoa ia ˈna ra, e ore anaˈe ïa e haama.” (Roma 10:11; Isa. 28:16) E ere te poroi tumu no nia ia Iesu i te mea maere no te feia tei ite i ta te Bibilia e parau ra no te hara. No te tahi atu râ, mea huru apî ïa teie poroi, mea matau-ore-hia aore ra tiaturi-ore-hia i roto i to ratou taˈere. Ia faataa iho â tatou i te ohipa a Iesu e tiaturi ai tera mau taata i te Atua e i te mau Papai. E faaite to muri nei tumu parau i te tatararaa a te Roma pene 5 i teie tuhaa o te evanelia. E tauturu paha teie haapiiraa ia oe i roto i te pororaa.

21 Mea oaoa roa ia tauturu i te taata aau tia ia taa i te evanelia faahiti-pinepine-hia i roto i te rata i to Roma. Oia hoi te evanelia, “te mana ïa o te Atua, ia ora te feia atoa i faaroo.” (Roma 1:16) Hau atu â, e ite tatou ia vetahi ê ia farii i ta Paulo i parau i roto i te Roma 10:15: “O te nehenehe o te avae o te feia i hopoi mai i te parau oaoa o te hau e, o tei hopoi mai i te evanelia o te maitai!”—Isa. 52:7.

[Nota i raro i te api]

^ E ite-atoa-hia tera mau parau i roto i te tahi atu mau buka faaurua.—Mar. 1:1; Kor. 1, 9:12; Phil. 1:27.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• Te haafaufaa ra te rata i to Roma i teihea tuhaa o te evanelia?

• Ia tauturu tatou ia vetahi ê ia taa i te aha?

• E nafea tatou e vetahi ê e maitai ai i “te evanelia o te Mesia”?

[Uiraa haapiiraa]

[Parau iti faaôhia i te api 12]

Ua taaihia te evanelia haapapuhia i to Roma i te ohipa faufaa roa a Iesu i roto i te opuaraa a te Atua

[Hohoˈa i te api 15]

Ua fanauhia tatou paatoa e te hoê fifi iti rahi, te hara!