Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E haapao anei oe i te mau faaararaa papu a Iehova?

E haapao anei oe i te mau faaararaa papu a Iehova?

E haapao anei oe i te mau faaararaa papu a Iehova?

“Teie te eˈa: e na reira i te haere.”—ISA. 30:21.

1, 2. Eaha ta Satani i faaoti e rave? E nafea te Bibilia e tauturu ai ia tatou?

 IA PEE oe i te hoê tapao purumu hape, mea atâta ïa. E faaara paha te hoê hoa e na te hoê taata ino i taui i te tapao ia moe te mau ratere aita e vai ara ra. E haapao anei oe i ta ˈna faaararaa?

2 Ua faaoti to tatou enemi ra o Satani e faahahi ê ia tatou. (Apo. 12:9) Te faaohipa ra oia i te mau fifi atâta atoa i hiˈopoahia i to na mua ˈtu tumu parau ia faarue tatou i te eˈa e tae atu ai i te ora mure ore. (Mat. 7:13, 14) Te faaara maira râ to tatou Atua hamani maitai eiaha e vare ia Satani. E hiˈo mai tatou i teie nei e toru atu â fifi atâta e e nafea te Bibilia e tauturu mai ai ia ore ia hema. Te parau maira hoi Iehova: “Teie te eˈa: e na reira i te haere.” (Isa. 30:21) E hinaaro atu â tatou e haapao i ta Iehova mau faaararaa papu maitai ia feruri maite tatou i te reira.

Eiaha e pee i te mau “orometua haavare”

3, 4. (a) E nafea te mau orometua haavare e au ai i te mau apoo aita e pape to roto? (b) Nohea mai te mau orometua haavare, e eaha ta ratou opuaraa?

3 A feruri na e tei te medebara oe. E ite oe i te hoê apoo pape i te atea e e manaˈo oe e e mâha to oe poihâ. I to oe râ taeraa ˈtu i reira, aita e pape to roto. Auê te peapea e! E au te parau mau i te pape e te mau orometua haavare i te mau apoo aita e pape to roto. E tatarahapa roa te feia e manaˈo ra e tei taua mau orometua ra te parau mau. Na roto i ta ˈna na aposetolo Paulo e Petero, te faaara maira Iehova o vai te mau orometua haavare, nohea mai ratou e e nafea ratou e ohipa ˈi.—A taio i te Ohipa 20:29, 30; Petero 2, 2:1-3.

4 Ua parau Paulo i te mau matahiapo o te amuiraa no Ephesia: “E tia mai hoi te taata i roto ia outou iho, e parau mai i te parau piˈo.” Ua papai Petero i to ˈna mau hoa Kerisetiano: “E riro atoa i te orometua haavare to roto ia outou.” Nohea mai te mau orometua haavare? No roto mai ïa i te amuiraa e ua taiva ratou. a Eaha ta ratou opuaraa? E faarue i ta Iehova faanahonahoraa e “ia peehia ratou e te pǐpǐ,” mai ta Paulo i faataa. E rave, aore ra e eiâ, ratou i te mau pǐpǐ a te Mesia, eita râ e imi i ta ratou iho. Ua parau Iesu e e au te feia taiva i te luko o te amu i te mamoe. Ta ratou fa, ia ere te mau melo o te amuiraa i to ratou faaroo, a faarue atu ai i te parau mau.—Mat. 7:15; Tim. 2, 2:18.

5. Eaha te mau raveraa a te mau orometua haavare?

5 E nafea te mau orometua haavare e ohipa ˈi? Ma te haavarevare. Mai te feia ohipa ino, e “faatupu omoe” te feia taiva i te mau manaˈo piˈo i roto i te amuiraa e e faaohipa i te “parau haavare” ia manaˈohia e mea tano to ratou mau manaˈo hape. E faaatutu ratou i te mau haapiiraa haavare, ma te ‘ruri ê i te mau parau i papaihia’ ia tano e to ratou iho mau manaˈo. (Pet. 2, 2:1, 3, 13; 3:16) Aita iho â te feia taiva e hinaaro ra ia maitai tatou. Ia pee tatou ia ratou, e faarue tatou i te eˈa e tae atu ai i te ora mure ore.

6. Eaha ta te Bibilia e aˈo maira?

6 E nafea ia paruru ia tatou i te mau orometua haavare? Te aˈo maira te Bibilia: “E fariu ê atu outou ia ratou.” Te auraa, e faaatea ê mai tatou i te mau orometua haavare. (A taio i te Roma 16:17; Ioane 2, 9-11.) Ei hiˈoraa, ua parau te hoê taote ia oe ia ape i te hoê taata e maˈi pee to ˈna a pohe oe. Ua taa ia oe ta ˈna parau. E haapao ïa oe i ta ˈna faaararaa. Te parau ra te Bibilia e mea “aoaoa” te feia taiva, o te imi ra ia vare te taata i ta ratou mau haapiiraa haavare. (Tim. 1, 6:3, 4) Mai taua taote maitai ra o Iehova, o te faaue maira ia ape roa ia ratou. E faaoti anaˈe ïa e haapao noa i ta ˈna faaararaa.

7, 8. (a) Eaha te auraa e fariu ê i te mau orometua haavare? (b) No te aha e faaoti papu ai e fariu ê i te mau orometua haavare?

7 Eaha te auraa e fariu ê i te mau orometua haavare? Eita tatou e farii ia ratou i ǒ tatou, eita atoa e aroha ˈtu. Eita atoa tatou e taio i ta ratou mau papai, e mataitai ia ratou i roto i te afata teata, e hiˈo i ta ratou mau reni Internet no te pahono atu. No te aha eiaha ˈi e na reira? No to tatou ïa here i “te Atua parau mau.” Eita ïa tatou e faaroo i te mau haapiiraa piˈo e patoi ra i ta ˈna Parau mau. (Sal. 31:5; Ioa. 17:17) Mea au atoa na tatou ta Iehova faanahonahoraa, tei haapii mai i te parau mau faahiahia no nia anei i te iˈoa o Iehova e te auraa o te reira, ta ˈna opuaraa no te fenua, te huru o te feia pohe, e te tiaturiraa o te tia-faahou-raa. Te haamanaˈo ra anei oe i to oe oaoa rahi i te iteraa i te parau mau? Eiaha ïa e faarue i te faanahonahoraa o tei haapii ia oe i te parau mau, no te pee i te mau orometua haavare.—Ioa. 6:66-69.

8 Noa ˈtu eaha ta ratou e parau mai, eita tatou e pee atu! No te aha hoi e vare ai i tera mau taata e au i te apoo aita e pape to roto, a tatarahapa ˈtu ai tatou? E faaoti papu anaˈe râ e tapea i to tatou taiva ore ia Iehova e i ta ˈna faanahonahoraa, o te haamâha noa i to tatou hiaai i te parau mau Bibilia e au i te pape viivii ore.—Isa. 55:1-3; Mat. 24:45-47.

Eiaha e pee i te “fabula”

9, 10. Eaha ta Paulo i faaara ia Timoteo no nia i te “fabula”? Eaha paha ta Paulo e manaˈo ra? (A hiˈo atoa i te nota i raro i te api.)

9 I te tahi taime, mea ohie ia ite e mea hape te hoê tapao purumu. I te tahi atu râ taime, e ere ïa. Hoê â huru no te mau haavare a Satani, mai te “fabula” ta Paulo e faaara maira. (A taio i te Timoteo 1, 1:3, 4.) Mea faufaa ia ite tatou eaha te fabula, e e nafea ia ore e tiaturi i te reira. Eita ïa tatou e faarue i te eˈa e tae atu ai i te ora mure ore.

10 Ua faaara Paulo ia Timoteo, te hoê matahiapo Kerisetiano, no nia i te fabula. Ua faaue oia ia ˈna ia paruru i te viivii ore o te amuiraa e ia tauturu i to ˈna mau taeae e tuahine ia vai taiva ore noa ia Iehova. (Tim. 1, 1:18, 19) E aai aore ra e haavare te “fabula” ta Paulo i faahiti. Ia au i te hoê buka, e aamu faaroo ïa aita i tupu mau. (The International Standard Bible Encyclopaedia) Te manaˈo ra paha Paulo i te mau haavare faaroo no roto mai i te mau aai maere rahi a te taata. b E hiti mai te mau uiraa faufaa ore o te titau i te mau maimiraa haapau taime, ‘a tupu atu ai te mârô.’ Te faaohipa ra Satani i te mau haavare faaroo e te mau aai, ia hahi ê te feia aita e vai ara ra. Eiaha e tiaturi atu, ta Paulo ïa e aˈo maira!

11. E nafea Satani e haavare ai i te taata na roto i te haapaoraa hape? Ma te pee i teihea faaararaa e ore ai tatou e vare?

11 E haavare faaroo aore ra e aai te “fabula” o te ‘haafariu ê ia tatou i te parau mau.’ (Tim. 2, 4:3, 4) Mea ite roa Satani, o te faahua ‘melahi no te maramarama,’ i te haavare i te taata na roto i te haapaoraa hape. (Kor. 2, 11:14) Te parau ra te Amuiraa faaroo Kerisetiano e te pee ra ratou i te Mesia. Tera râ, te haavare ra ratou na roto i te mau haapiiraa mai te Toru tahi, te po auahi, e te ora-noa-raa te varua i muri aˈe i te pohe. Te faatupu atoa ra ratou i te mau oroa mea maitai i to ratou manaˈo, mai te Noela e te Pakate, no roto mai râ i te haapaoraa hape. Eita tatou e vare i te fabula ia pee tatou i te faaararaa a te Atua e faataa ê mai e “eiaha e rave noa ˈtu i te mea viivii.”—Kor. 2, 6:14-17.

12, 13. (a) Eaha te tahi mau haavare a Satani, e eaha râ te parau mau? (b) E nafea e ore ai e vare i ta Satani fabula?

12 Ia ore tatou e vai ara, e vare ohie noa tatou i te tahi atu mau haavare a Satani, mai teie: A rave mai ta oe e hinaaro. Na oe e faaoti i te mea maitai e te mea ino. Te haaparare nei te mau ravea haapurororaa parau e te faaanaanataeraa i teie manaˈo, a fifi atu ai tatou i te haapao i te mau ture aveia a te Atua. Te parau mau râ, e hinaaro iho â tatou i te aratairaa a te Atua no nia i te mea maitai e te mea ino. (Ier. 10:23) Eita te Atua e faaô ia ˈna i roto i te mau ohipa a te taata. Ia ora tatou no teie noa mahana ma te ore e tâuˈa i te Atua, e nehenehe tatou e “toaruaru e te hotu ore.” (Pet. 2, 1:8) Te parau mau râ, te piri roa maira te mahana o Iehova, e ia ineine noa tatou. (Mat. 24:44) Aita te Atua e tâuˈa ra ia oe. Ia vare tatou i teie haavare a Satani, e taora tatou i te tauera, ma te manaˈo e aita te Atua e here ra ia tatou. Te parau mau râ, mea poihere na Iehova ta ˈna mau tavini taitahi.—Mat. 10:29-31.

13 Ia vai ara noa tatou eiaha e manaˈo mai te feia o te ao a Satani. I te tahi taime, e au ra e mea tano ta ratou parau e to ratou manaˈo. A haamanaˈo râ e mea ite roa Satani i te haavare. Ia pee tatou i te mau aˈoraa e haamanaˈoraa Bibilia, eita ïa tatou e vare i ta Satani fabula.—Pet. 2, 1:16.

Eiaha e ‘pee ia Satani’

14. Eaha ta Paulo i faaara i te tahi mau vahine ivi apî, e ia tatou atoa ïa?

14 E auraro anei tatou i te hoê tapao purumu e na ô ra: “A pee ia Satani”? Eita ïa. Te faaara maira râ Paulo e e nehenehe te mau Kerisetiano bapetizohia e ‘pee ia Satani.’ (A taio i te Timoteo 1, 5:11-15.) Te faahiti ra oia i te tahi mau ‘vahine ivi apî’ o te amuiraa o te senekele matamua. No tatou paatoa râ te mau faaueraa tumu ta ˈna i papai. Te manaˈo ra paha tera mau tuahine e aita ratou e pee ra ia Satani. Ia hiˈohia râ ta ratou mau ohipa, oia ïa. E nafea ia ore ia na reira? Ma te hiˈo ïa i ta Paulo faaararaa no nia i te hopoi parau faaino.

15. Eaha ta Satani fa, e e nafea Paulo e faataa ˈi i ta ˈna raveraa?

15 Eita Satani e hinaaro ia faaite tatou i to tatou faaroo ma te poro i te evanelia. (Apo. 12:17) Ta ˈna fa, ia rave tatou i te mau ohipa haapau taime e o te faatupu i te amahamaha. Te faataa ra Paulo i te tahi mau raveraa a Satani. ‘Te faatau e te ori haere noa.’ Mea ohie i teie tau ia haamâuˈa i to tatou taime e to vera ma i te haponoraa i te mau poroi roro uira haavare faufaa ore. Te “hopoi parau.” E pari haavare te faahopearaa o te hopoi parau faaino, a tupu atu ai te mârô. (Mas. 26:20) Te pee ra te feia pari haavare ia Satani te Diabolo, noa ˈtu e aita ratou e ite ra. c Te “hiˈopoa” i to vetahi ê oraraa. E ere na tatou e parau ia vetahi ê e nafea ia faatere i to ratou oraraa. E faataupupu teie mau peu atâta i ta tatou pororaa i te Basileia, ta te Atua i faaue mai e rave. Ia faaea tatou i te poro, e pee ïa tatou ia Satani. O vai ta tatou e turu, Satani aore ra Iehova?—Mat. 12:30.

16. Te haapaoraa i teihea aˈoraa e ore ai tatou e ‘pee ia Satani’?

16 E tauturu mai te haapaoraa i te mau aˈoraa Bibilia ia ore e ‘pee ia Satani.’ Teie te tahi: “Ia rahi â te rave i te ohipa a te Fatu.” (Kor. 1, 15:58) Ia rave noa tatou i ta Iehova ohipa, aita ïa to tatou e taime no te mau mea faufaa ore e te atâta. (Mat. 6:33) ‘Ei parau maitai e maitai ai te taata.’ (Eph. 4:29) Eiaha e faaroo i te feia hopoi parau faaino e eiaha e haapuhara i ta ratou parau. d E tiaturi e e faatura anaˈe i to tatou mau hoa Kerisetiano ma te parau i te mau mea o te faaitoito eiaha râ o te vavahi. ‘A imi maite i te haapao i ta outou iho ohipa.’ (Tes. 1, 4:11) E tâuˈa anaˈe ia vetahi ê, ma te faatura râ. E haamanaˈo anaˈe e te vai ra te tahi mau mea o to ratou oraraa eita ratou e hinaaro e tauaparau, e te tahi atu eiaha vetahi ê ia ite. E haamanaˈo atoa anaˈe e eiaha e faaoti no vetahi ê no nia i te mau mea e ohipa ïa na ratou.—Gal. 6:5.

17. (a) No te aha Iehova i faaara mai ai eiaha e pee i te tahi mau mea? (b) E faaoti tatou e aha?

17 Te mauruuru roa nei tatou ia Iehova i te faaiteraa mai eiaha e pee i tei hiˈopoahia i roto i teie tumu parau e to na mua ˈtu! E haamanaˈo anaˈe râ e no to ˈna here rahi ia tatou i na reira ˈi oia. Eita oia e hinaaro ia vare tatou ia Satani, a mauiui atu ai. Parau mau, mea apǐapǐ te eˈa ta Iehova e hinaaro ra ia rave tatou, e tae râ tatou i te ora mure ore. (Mat. 7:14) E faaoti noa anaˈe e haapao i ta Iehova faaueraa: “Teie te eˈa: e na reira i te haere.”—Isa. 30:21.

[Nota i raro i te api]

a E patoi e e faarue te hoê taata taiva i te haamoriraa mau.

b I to Paulo tau, te vai ra te buka Tobia, tei papaihia i te senekele 3 hou te Mesia e ta vetahi e manaˈo ra e e parau mau e e tuhaa no te Bibilia. Mea rahi te tiaturiraa hape e te aai tahutahu i roto.—A hiˈo i te Étude perspicace des Écritures, buka 1, api 135.

c E “pari haavare” te auraa o te taˈo Heleni di·aʹbo·los tei hurihia ei “diabolo.” E iˈoa atoa tera no Satani, te pari haavare rahi.—Ioa. 8:44; Apo. 12:9, 10.

Eaha ta outou e pahono?

E nafea outou taitahi e faaohipa ˈi i te faaararaa o teie mau irava?

Petero 2, 2:1-3

Timoteo 1, 1:3, 4

Timoteo 1, 5:11-15

[Uiraa haapiiraa]

[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 18]

 Te haapurararaa i te huruhuru manu

Te faaite ra te hoê aamu ati Iuda tahito i te fifi ia hopoi i te parau faaino.

Ua faatia haere te hoê taata i te parau haavare no nia i te taata î i te paari o te oire. I muri aˈe, ua taa i te taata faaino e ua hape o ˈna e ua ani ia faaorehia ta ˈna hapa. Ua ineine oia i te rave i te mau mea atoa ia afaro te fifi. Hoê noa aniraa ta te taata paari: Ia rave te taata faaino i te hoê turua huruhuru manu, ia tâpû e ia haapurara i te huruhuru manu ia pee i te mataˈi. Noa ˈtu to ˈna maere, ua na reira oia. Hoˈi atura oia e hiˈo i te taata paari.

“Ua faaore anei oe i ta ˈu hapa?” ta ˈna ïa i ui.

“Haere a ohi pauroa i te huruhuru manu,” te pahonoraa ïa a te taata paari.

“E nafea ïa? Ua pee pauroa hoi i te mataˈi.”

“Mai te huruhuru manu tei purara, ua atutu atoa ta oe parau haavare e ore roa e moe i te taata.”

Teie ïa te haapiiraa: Ia puharahia te parau, ua reva ïa a mauiui atu ai te taata. No reira, hou a hopoi ai i te parau faaino, e haamanaˈo anaˈe e e au ta tatou mau parau i te huruhuru manu e pee i te mataˈi.

[Hohoˈa i te api 16]

E nafea vetahi e farii ai i te feia taiva i ǒ ratou?