Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ua ô anei oe i te faaearaa o te Atua?

Ua ô anei oe i te faaearaa o te Atua?

Ua ô anei oe i te faaearaa o te Atua?

“E mea ora . . . te parau a te Atua, e te puai rahi.”—HEB. 4:12.

1. E nafea ia ô i te faaearaa o te Atua i teie mahana, no te aha râ e ere ai i te mea ohie?

 I TO na mua ˈtu tumu parau, ua ite tatou e e nehenehe e ô i to te Atua faaearaa, ma te faaroo ia ˈna e ma te turu i ta ˈna opuaraa. E ere i te mea ohie. Ei hiˈoraa, ia ite tatou e eita Iehova e farii i te hoê mea ta tatou e au, e faaroo atâ tatou. E tutava anaˈe ïa i te “faaroo ohie.” (Iak. 3:17) E faataa mai teie tumu parau i te tahi mau tupuraa e faaite ai tatou e e faaroo anei tatou i te mau taime atoa.

2, 3. Ia aha noa tatou e oaoa ˈi Iehova?

2 E faaroo ohie anei oe i te mau aˈoraa Bibilia? Ia au i te mau Papai, e haaputuputu te Atua i “tei hinaarohia [no] te mau fenua atoa.” (Hag. 2:7) Parau mau, i to tatou haapiiraa i te Bibilia, i rave na te rahiraa o tatou i te mea ino. No to tatou râ here i te Atua e i ta ˈna Tamaiti i taui ai tatou i to tatou haerea e peu ia mauruuru te Atua. Ua pure e ua tutava tatou no te taui, a nehenehe atu ai e bapetizo.—A taio i te Kolosa 1:9, 10.

3 Tera râ, e taata hara â tatou. Mea titauhia ia rave noa i te mau tauiraa i roto i te oraraa e ia tutava i te rave i te mea maitai. Te fafau ra râ Iehova e e tauturu mai oia ia faaitoito noa tatou i te faaoaoa ia ˈna.

Ia aˈohia tatou

4. A faahiti e toru ravea e aˈohia ˈi tatou.

4 Hou a taui ai, ia ite tatou eaha te taui. E faaite mai paha te hoê oreroraa parau putapû aore ra te hoê tumu parau o te haaferuri, i te hoê paruparu. E ia ore tatou e taa i te tahi manaˈo i vauvauhia i roto i te hoê oreroraa parau aore ra ia ore tatou e haapao i te mau aˈoraa i roto i te mau papai Kerisetiano, e faaohipa paha Iehova i te hoê taeae aore ra tuahine no te faatitiaifaro ia tatou.—A taio i te Galatia 6:1.

5. E nafea tatou ia aˈohia mai? No te aha te mau matahiapo e tutava noa ˈi i te tauturu ia tatou?

5 E ere i te mea ohie ia aˈohia tatou e te hoê taata hara, noa ˈtu mea na roto i te mǎrû e te here. Ia au râ i te Galatia 6:1, te faaue ra Iehova i te mau matahiapo ia “faaora,” aore ra faatitiaifaro, ia tatou “ma te aau mǎrû.” Ia farii tatou i ta ratou tauturu, e au roa te Atua ia tatou. I roto i te pure, e farii noa hoi tatou e e taata hara tatou. Ia parau mai râ te hoê matahiapo e ua hapa tatou, e imi iho â tatou i te otoheraa. E na ô tatou e e ere i te hapa rahi e te manaˈo ino ra o ˈna. E faahapa atoa tatou i ta ˈna huru paraparau. (Arii 2, 5:11) Aore ra e riri roa paha tatou ia parau mai te matahiapo e te rave ra te hoê melo utuafare i te tahi ohipa ino, aore ra ia aˈo mai oia no nia i to tatou ahu, faaneheneheraa, vai-mâ-raa e faaanaanataeraa mea au ore na Iehova. E parau paha ïa tatou i te tahi mau mea tano ore, a huru ê atu ai tatou e te matahiapo. I muri aˈe râ, e farii iho â tatou e ua tano te aˈoraa.

6. E nafea te parau a te Atua e faaite ai i “te manaˈo e te opua o te aau”?

6 Te haamanaˈo maira te irava tumu e mea “puai rahi” te parau a te Atua, a taui atu ai to tatou oraraa. E tauturu te parau a te Atua ia tatou ia rave i te mau tauiraa hou te bapetizoraa e i muri aˈe. Ua papai atoa Paulo e e hiˈopoa te parau a te Atua i “te manaˈo e te opua o te aau.” (Heb. 4:12) Ia maramarama tatou i ta te Atua e titau maira, e faaite to tatou haerea eaha to roto ia tatou. Mea taa ê anei to tatou huru rapaeau e to tatou huru mau? (A taio i te Mataio 23:27, 28.) A feruri e nafea oe i roto i te mau tupuraa i muri nei.

A pee maite i ta Iehova faanahonahoraa

7, 8. (a) No te aha te tahi mau Kerisetiano Hebera i haapao noa ˈi i te tahi mau tuhaa o te Ture a Mose? (b) No te aha to ratou na reiraraa e patoi ai i te opuaraa a Iehova?

7 Ua mau aau paha ia tatou te Maseli 4:18 e ‘e au te eˈa o te feia parau-tia i te maramarama anaana o te tupu noa te anaanaraa e tae noa ˈtu i te avatea mau.’ E maitai mai ïa to tatou haerea e e ite atu â tatou i te mau opuaraa a te Atua i te roaraa o te tau.

8 I to na mua ˈtu tumu parau, ua ite mai tatou e i muri aˈe i to Iesu poheraa, mea rahi te Kerisetiano Hebera tei haapao noa i te Ture a Mose. (Ohi. 21:20) Noa ˈtu ta Paulo haaferuriraa e aita faahou ratou i raro aˈe i te Ture, ua patoi vetahi. (Kol. 2:13-15) Ua manaˈo paha ratou e ma te haapao noa i te tahi mau tuhaa o te Ture, eita ïa ratou e hamani-ino-hia. Ua faataa maitai râ Paulo e ia patoi ratou i te opuaraa a te Atua, eita ïa ratou e ô i to ˈna faaearaa. a (Heb. 4:1, 2, 6; a taio i te Hebera 4:11.) Ia farii ïa ratou e e aratairaa apî ta Iehova no to ˈna nunaa, e mauruuru ai oia ia ratou.

9. E nafea tatou ia faatanohia to tatou ite i te Bibilia?

9 I teie tau, ua faatanohia te tahi mau haapiiraa Bibilia. Eiaha tatou e haapeapea, e tiaturi anaˈe râ i te tavini haapao maitai e te paari. Ia faaoti te Tino aratai, e tia ra no teie “tavini,” e haamaramarama aore ra e faaafaro i te tahi mau haapiiraa, e rave iho â ratou i te mau faatanoraa. Eita ratou e taiâ ia faainohia ratou no te reira. Mea faufaa aˈe no ratou e turu i te opuaraa a te Atua. E nafea oe ia faatanohia to tatou ite i te Bibilia?—A taio i te Luka 5:39.

10, 11. Ua aha vetahi i te aniraahia ia faaohipa i te mau ravea pororaa apî? Eaha te haapiiraa?

10 A hiˈo atoa na i te tahi Feia haapii Bibilia, te iˈoa o te mau Ite no Iehova hou 1931. No to ratou ite i te orero, ua manaˈo ratou e te poro ra ratou ma te horoa i te mau oreroraa parau faaineine-maitai-hia. Mea au na ratou e paraparau i mua i te taata e ia haapopouhia ratou. I muri aˈe râ, ua papu i te mau tavini a Iehova e te hinaaro ra oia ia poro ratou na te mau fare e ma te tahi atu mau ravea. Aita vetahi feia ite i te orero i farii i teie faaueraa apî. E au ra e te here ra e te faaroo ra ratou ia Iehova. Ia hiˈohia râ ta ratou mau ohipa, aita ïa. Ua aha Iehova? Aita oia i haamaitai ia ratou. Ua faarue ratou i te faanahonahoraa.—Mat. 10:1-6; Ohi. 5:42; 20:20.

11 Mea fifi atoa no te tahi atu feia taiva ore i te faanahonahoraa a Iehova ia poro i te taata i te omuaraa. Ua faaroo râ ratou. I muri aˈe, aita ratou i taiâ faahou e ua haamaitai rahi Iehova ia ratou. E nafea oe ia anihia oe ia apiti i te tahi huru pororaa aita oe i matau? E na reira anei oe?

Ia faarue tei herehia ia Iehova

12, 13. (a) No te aha Iehova i faaue ai e tiavaru i te feia rave hara tatarahapa ore? (b) Eaha te hoê tupuraa fifi no te mau metua Kerisetiano?

12 E farii iho â tatou paatoa e ia vai mâ noa tatou i te pae tino, morare e varua e mauruuru ai te Atua. (A taio i te Tito 2:14.) Te vai ra râ te tahi mau tupuraa e mea fifi ai no tatou ia faaroo i teie faaueraa. Ei hiˈoraa, e faarue te tamaiti hoê roa a te tahi na metua Kerisetiano i te parau mau. E nounou aˈe oia i te navenave poto noa o te hara, eiaha râ to ˈna taairaa e o Iehova e to ˈna na metua. E tiavaruhia oia.—Heb. 11:25.

13 E mauiui roa na metua! Ua ite raua i ta te Bibilia e parau ra no nia i te tiavaruraa: “Eiaha outou e amui atu i te taata i parauhia e taeae [tei] riro ei taiata, e te nounou taoˈa, e te haamori idolo, e te faaino, e te taero ava, e te haru; e eiaha atoa e amu noa ˈtu i te maa i reira.” (Kor. 1, 5:11, 13) Ua taa ia raua e “te taata” o teie irava, o te mau melo utuafare atoa ïa aita e faaea faahou ra i te fare. No to raua here rahi i ta raua tamaiti, e na ô paha raua: ‘E nafea ia tauturu i ta tâua tamaiti ia hoˈi ia Iehova ra ia ore tâua e farerei pinepine faahou ia ˈna? Mea maitai paha ïa ia paraparau noa ia ˈna.’ b

14, 15. Ia haamanaˈo te mau metua i te aha ia faaoti ratou e farerei i ta ratou tamarii i tiavaruhia?

14 Mea aroha roa na metua. E nehenehe ta raua tamaiti e faaoti e taui. Ua maiti râ oia i te oraraa tia ore, eiaha i to ˈna na metua e to ˈna mau hoa Kerisetiano. Aita hoi ta te metua e parau. No reira raua e mauiui roa ˈi!

15 E nafea râ teie na metua here? E faaroo anei raua i te aratairaa papu a Iehova? Aore ra e manaˈo anei raua e farerei noa i ta raua tamaiti tiavaruhia no te mau ohipa utuafare faufaa? Ia rave raua i ta raua faaotiraa, ia haamanaˈo raua eaha ta Iehova e hinaaro ra. Oia hoi ia vai viivii ore noa ta ˈna faanahonahoraa e ia hoˈi mai te feia rave hara i te amuiraa. E nafea te mau metua Kerisetiano e turu ai i te reira?

16, 17. Eaha ta te hiˈoraa o Aarona e haapii maira?

16 Ua fifi Aarona, to Mose tuaana, no Nadaba raua Abihu ta ˈna na tamaiti. Ua pûpû raua i te auahi tano ore ia Iehova e ua haapohe Oia ia raua. Eaha râ ïa Aarona i te mauiui! Eita ta ˈna e nehenehe e paraparau faahou i ta ˈna na tamaiti tei pohe. Ua faaue atoa râ Iehova ia Aarona e ta ˈna na tamaiti taiva ore: “Eiaha e iritihia to outou taupoo, eiaha hoi e hahae i to outou ahu [no te oto], a pohe outou, a roohia-atoa-hia te mau taata atoa nei e te riri [o Iehova].” (Lev. 10:1-6) Mea maramarama maitai te haapiiraa. Ia puai aˈe to tatou here ia Iehova i to tatou here i te mau melo taiva o te utuafare.

17 I teie mahana, eita Iehova e haapohe i reira iho i tei ofati i ta ˈna mau ture. Ma te here, te horoa ra oia i te taime ia tatarahapa ratou. Eaha râ to Iehova huru ia faaroo ore te mau metua i ta ˈna faaueraa ma te manaˈo e e rave rahi tumu e paraparau ai ratou i ta ratou tamaiti aore ra tamahine i tiavaruhia?

18, 19. Eaha te mau haamaitairaa ia turu te mau melo utuafare i ta Iehova faaueraa?

18 Mea rahi te parau ra e ua hoˈi mai ratou i te amuiraa no te mea aita to ratou mau hoa e melo utuafare i taiva ia Iehova e aita i paraparau ia ratou. I to te mau matahiapo faaotiraa e faahoˈi mai i te hoê vahine apî, ua papai ratou e ua taui oia i to ˈna oraraa “no te mea ua faatura to ˈna tuaane i te faanahoraa o te tiavaruraa.” Ua parau oia e no te pee-maite-raa to ˈna tuaane i te mau faaueraa Bibilia i hinaaro ai oia e hoˈi mai.

19 E nafea ïa tatou? E faaroo anaˈe ia Iehova i roto i te mau tupuraa atoa o te oraraa. Mea fifi i te tahi taime no te mea e taata hara tatou. Ia papu roa râ ia tatou e e mea maitai noa ta Iehova e faaue maira.

“E mea ora hoi te parau a te Atua”

20. Eaha na tatararaa e piti o te Hebera 4:12? (A hiˈo i te nota i raro i te api.)

20 I to Paulo papairaa “e mea ora hoi te parau a te Atua,” aita o ˈna e faahiti ra i te Bibilia. c Ia au i te mau irava tapiri, o te parau fafau a te Atua ta ˈna e faahiti ra. E tupu iho â te reira. Ua haapapu hoi Iehova i te peropheta Isaia: “Te parau no roto i to ˈu nei vaha; e ore e hoˈi faufaa ore noa mai ia ˈu nei, . . . e noaa hoi te mea i faaue atu ai au.” (Isa. 55:11) Ia faaoromai ïa tatou ia ore te mau mea e tupu oioi mai ta tatou i manaˈo. “Te ohipa noa nei” Iehova ia tupu hope roa ta ˈna opuaraa.—Ioa. 5:17.

21. E nafea te Hebera 4:12 e faaitoito ai i te mau melo ruhiruhia taiva ore o te “feia rahi roa”?

21 E rave rahi matahiti to te tahi mau melo taiva ore o te “feia rahi roa” taviniraa ia Iehova. (Apo. 7:9) Aita ratou i manaˈo e e ruhiruhia ratou i roto i teie nei ao. Aita râ ratou i toaruaru. (Sal. 92:14) Ua ite ratou e mea ora te parau fafau a te Atua, e te ohipa ra Oia ia tupu te reira. Mea faufaa ta ˈna opuaraa no ˈna e ia haafaufaa tatou i te reira, e oaoa o ˈna. I te roaraa o teie hitu o te mahana, oia hoi te faaearaa o Iehova, ua ite oia e e tupu iho â ta ˈna opuaraa e e turu to ˈna nunaa i te reira. E oe ïa? Ua ô anei oe i te faaearaa o te Atua?

[Nota i raro i te api]

a Ua haapao maite e rave rahi aratai ati Iuda i te Ture a Mose, aita râ i farii i te Mesia i to ˈna taeraa mai. Ua patoi ratou i te opuaraa a te Atua.

c E tano atoa râ te Hebera 4:12 no te Bibilia. I teie mahana, te paraparau maira te Atua na roto i te Bibilia o te nehenehe e taui i to tatou oraraa.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• E nafea e ô ai i te faaearaa o te Atua i teie mahana?

• Ia taa ia tatou i ta Iehova e ani maira na roto i te Bibilia, e nafea ia faaite e te hinaaro ra tatou ia oaoa o ˈna?

• I roto i teihea mau tupuraa e mea fifi ai ia faaroo i te mau faaueraa Bibilia, e no te aha mea faufaa roa ˈi ia faaroo?

• Eaha na tatararaa e piti o te Hebera 4:12?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 31]

Te mauiui roa ra na metua!