Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E nafea ia haapii i te tamarii?—Ravea maitai roa

E nafea ia haapii i te tamarii?—Ravea maitai roa

E nafea ia haapii i te tamarii?—Ravea maitai roa

“E teie nei mau parau ta ˈu e parau atu ia oe i teie nei mahana, ei roto i to aau e vai ai: e e haapii tamau maite oe i to mau tamarii i taua mau parau nei; o ta oe ïa e parau ia parahi noa oe i roto i te fare, e ia haere noa oe na te eˈatia ra, e ia taoto noa oe ra, e ia tia noa oe i nia.”—DEUTERONOMI 6:6, 7.

I TE tahi taime, mea teimaha no na metua ia haapii i ta raua mau tamarii. E imi paha raua i te tauturu. Tera râ, mea rahi roa te parau e te aˈoraa ta raua e faaroo aore ra e taio i roto i te mau buka, vea e i nia i te Internet. E aˈoraa taa ê te tahi i te tahi. E oioi atoa te fetii e te hoa i te faaite i to ratou manaˈo.

Area te Bibilia, te horoa ra ïa i te mau aˈoraa e aratairaa papu eaha te haapii i te tamarii e e nafea. Ia au i te irava i nia nei, ia faataa raua i te taime i te mau mahana atoa no te paraparau no nia i te Atua. Teie te tahi mau manaˈo no roto mai i te Bibilia tei tauturu e rave rahi metua ia na reira.

1. Ta te mau mea i poietehia e haapii mai. I roto i te Roma 1:20, ua papai te aposetolo Paulo e ‘te mau mea no te Atua e ore e tia ia hiˈo, te ite-papu-hia nei ïa i te mau mea i hamanihia, mai te hamaniraa mai â o teie nei ao; oia hoi to ˈna mana hope e Atuaraa.’ E nehenehe na metua e faaitoito i ta raua mau tamarii ia hiˈo i ta te Atua i poiete, a ite atu ai i to ˈNa mau huru maitatai. E taa ïa ia ratou e e nehenehe e faahoa i te Atua.

Mea na reira to Iesu haapiiraa i ta ˈna mau pǐpǐ. Ua na ô oia: “A hiˈo na i te mau manu o te reva; aore ratou e ueue, aore hoi e ooti, aore a ratou fare pueraa maa; na to outou Metua i te ao râ e faaamu ia ratou. E ere anei te maitai rahi to outou i to ratou?” (Mataio 6:26) I ǒ nei, ua haafaufaa Iesu i to Iehova here e hamani maitai. Ua haaferuri atoa oia i ta ˈna mau pǐpǐ mea nafea to te Atua faaiteraa i teie na huru maitatai i nia i ta ˈna mau tamarii.

Ua faahiti te arii Solomona i te paari o te ro no ǒ mai i te Atua ra no te horoa mai i te hoê haapiiraa faufaa. Ua papai oia: “A haere na e hio i te ro, e te nana taata faatau e, a hiopoa i tona mau haerea, e a haapii i te paari. Ore noaˈtu oˈna e aratai, ore noaˈtu oˈna e orometua, ore noaˈtu oˈna e tavana, Te haapue ra hoi oia i te maâ nana i te tau mahanahana, e i te auhune ra e haaputu ai oia i tana e amu.” (Maseli 6:6-8, Te Bibilia Moˈa V.C.J.S., 1976) E ravea maitai roa teie no te haapii i te faufaaraa ia haamau i te mau fa hoona e ia faaitoito ia raea te reira.

E nehenehe na metua e pee i te huru raveraa a Iesu raua Solomona. A ani i te tamarii eaha te maa hotu e te animara mea au na ratou. A rave i te maimiraa e a faataa i ta te reira e haapii maira no nia i te Atua.

2. A pee i te huru o Iesu i nia i te feia ta ˈna i haapii. Ua haapii Iesu i te taata i te mau parau faufaa roa e ua uiui ia ratou no to ˈna hinaaro mau e ite i to ratou manaˈo. (Mataio 17:24, 25; Mareko 8:27-29) Ia pee ïa na metua ia Iesu, ma te haapii e rave rahi mea faufaa i ta raua mau tamarii e ma te uiui atu ia faaite mai ratou i to ratou manaˈo.

E rave paha te mau tamarii i te tahi mea ino aore ra e faaroo atâ i te hoê haapiiraa faufaa. E nafea ïa? A hiˈo i to Iesu huru i nia i ta ˈna mau aposetolo tei mârô rahi na e tei haapii atâ i te haehaa. Aita Iesu i riri, ua haapii noa râ i te faufaaraa ia haehaa ratou. (Mareko 9:33, 34; Luka 9:46-48; 22:24, 25) E aˈo na metua i ta raua mau tamarii ma te mǎrû mai ia Iesu. E ia titauhia, e faataa pinepine raua i te hoê haapiiraa faufaa a taa roa ˈtu ai ia ratou. a

3. A horoa i te hiˈoraa maitai. Ia faaroo iho â na metua i ta Paulo aˈoraa i te mau Kerisetiano no Roma. Ua papai oia: “O oe hoi o tei haapii ia vetahi ê ra, aita oe i haapii ia oe iho? O oe hoi o tei aˈo hua e, eiaha e eiâ, te eiâ na hoi oe?”—Roma 2:21.

E aˈoraa tano teie. E putapû aˈe te mau tamarii i ta te metua e rave eiaha râ i te parau noa. E faaroo ratou i to ratou na metua ia rave iho â raua i ta raua i haapii atu.

4. A haapii i te tamarii-rii-raa. E roo maitai roa to Timoteo tei apee ia Paulo i roto i to ˈna mau tere. (Ohipa 16:1, 2) ‘Mai to ˈna tamarii-rii-raa mai â’ to to ˈna mama e mama ruau haapiiraa ia ˈna i “te parau moˈa i papaihia.” Ua taio atu raua i te mau Papai ma te haaferuri ia ˈna i te pue parau mau i roto.—Timoteo 2, 1:5; 3:14, 15.

Te vai ra te tauturu

Mea rahi te ravea a te mau Ite no Iehova o te tauturu i na metua ia haapii i ta raua mau tamarii i te parau mau no nia i te Atua e ia matara noa te aparauraa. Te vai ra no te mau tamarii rii e no te mau metua ua taurearea te tamarii. b

Ia ite iho â na metua i te pahono i te tahi mau uiraa fifi a te tamarii, a haapii atu ai no nia i te Atua. Teie te tahi: No te aha te Atua e faatia ˈi i te mauiui? Eaha te opuaraa a te Atua no te fenua? Teihea roa te feia pohe? E oaoa te mau Ite no Iehova i te tauturu ia orua ia ite i te pahonoraa o teie mau uiraa e te tahi atu, a nehenehe atu ai orua e ta orua mau tamarii e haafatata ˈtu i te Atua.—Iakobo 4:8.

[Nota i raro i te api]

a Te faataa ra te taˈo Hebera tei hurihia ei “haapii tamau maite” o te Deuteronomi 6:7 i te faahiti-noa-raa i te hoê manaˈo.

b No te mau tamarii rii, te vai ra te buka Écoute le grand Enseignant o te faataa ra i te mau haapiiraa a Iesu Mesia aore ra Ta ˈu Buka Aamu Bibilia o te faatia ra ma te ohie i te mau manaˈo faufaa o te Parau a te Atua. E no te feia apî, Les jeunes s’interrogent—Réponses pratiques, buka 1 e te 2.