Eaha to roto?

Titauhia anei ia tatou ia aufau i ta tatou mau tute?

Titauhia anei ia tatou ia aufau i ta tatou mau tute?

Titauhia anei ia tatou ia aufau i ta tatou mau tute?

MEA iti roa te oaoa ia aufau i te mau tute. Mea rahi te manaˈo ra, e haamâuˈahia ta ratou moni aufau tute no te ohipa eiâraa e te ohipa taviriraa. No vetahi atu, no te faaohiparaa tano ore ïa o te moni. Te faataa ra te tahi mau taata no te hoê oire i te pae hitia o te râ no Ropu, i ta ratou faaotiraa no te ore e aufau i ta ratou mau tute: “Eita matou e hinaaro e aufau i te mau ofai pupuhi no te haapohe i ta matou mau tamarii.”

Eita teie mau manaˈo i te mea apî. Ua parau te hoê tia aratai Hindou o Mohandas Gandhi i te reira: “Te hoê taata o te turu nei i te hoê faatereraa o te nuu ma te papu aore ra ma te papu ore te apiti ra o ˈna i teie hara. Te turu nei te feia paari aore ra te feia apî, i teie hara ma te aufau i ta ratou tute i te faatereraa.”

Hoê â huru no te philosopho Henry David Thoreau o te senekele 19 tei faahiti i te mau tumu tei ore roa e tuea i to ˈna manaˈo haava no te paturu i ta ˈna faaotiraa, eiaha e aufau i te mau tute no te turu i te tamaˈi. Ua uiui o ˈna: “Titauhia anei i te tino huiraatira ia vaiiho i te iriti ture e rave i te mau faaotiraa ta te tino huiraatira e faaoti ia au i to ˈna iho manaˈo haava? Eaha ïa te faufaaraa o te manaˈo haava no te taata tataitahi?”

E tano atoa teie manaˈo no te mau Kerisetiano, te haapii ra te Bibilia ma te papu maitai ei manaˈo haava mâ to ratou i roto i te mau tupuraa atoa. (Timoteo 2, 1:3) I te tahi aˈe pae, te haapapu ra te Bibilia e mana to te mau faatereraa no te titau i te mau tute. Te parau ra te Bibilia: “Ia auraro te taata atoa i te feia mana [te mau faatereraa a te taata], aita hoi e tiaraa mana e ere no ǒ mai i te Atua. Na te Atua hoi i tuu i te mana taotiahia i te feia mana e vai nei. No reira atoa outou e aufau ai i te tute, no te mea e tavini ratou na te Atua no te tavini atu i te huiraatira. E faahoˈi atu i tei au ia ratou atoa: i te titau ra i te tute, te tute.”—Roma 13:1, 5-7.

No teie tumu, i aufau ai te mau Kerisetiano matamua i ta ratou mau tute noa ˈtu e faaohipahia te reira no te turu i te nuu. Hoê â huru no te mau Ite no Iehova i teie tau. * Eaha te mau tumu no te aufau i te mau tute, ia turu anaˈe te mau tute i te mau ohipa ta te hoê Kerisetiano e ore e turu? Titauhia anei i te hoê Kerisetiano ia haapae i to ˈna manaˈo haava i te taime e titauhia ia aufau i ta ˈna mau tute?

Te mau tute e te manaˈo haava

A tapao na, e faaohipahia te hoê tuhaa o te mau tute tei titauhia i te mau Kerisetiano matamua ia aufau no te nuu. Tera te tumu i ore ai te manaˈo haava o Gandhi raua Thoreau i farii e aufau i te mau tute.

I te tahi atu pae, te auraro nei te mau Kerisetiano i te faaueraa i roto i te Roma pene 13 eiaha noa ia faautuahia ratou “no to [ratou] atoa râ manaˈo haava.” (Roma 13:5) Oia mau, na te manaˈo haava o te hoê Kerisetiano e turai ia ˈna ia aufau i ta ˈna mau tute, noa ˈtu e faaohipahia te reira no te turu i te mau ohipa ta ˈna iho e patoi. No te taa i teie manaˈo tuati ore, titauhia ia farii i teie manaˈo faufaa no nia i te manaˈo haava o te parau nei ia tatou mea tano aore ra aita ta tatou mau ohipa.

E manaˈo haava to te mau taata atoa, mai ta Thoreau i ite, tera râ eiaha e vare hanoa. Ia hinaaro tatou e faaoaoa i te Atua, titauhia ia faatano i to tatou manaˈo haava i ta ˈna mau ture aveia. E hinaaro pinepine tatou e faatano i to tatou manaˈo aore ra i to tatou feruriraa i nia i to te Atua no te mea mea teitei aˈe to ˈna mau manaˈo i to tatou. (Salamo 19:7) E hinaaro atoa tatou e taa i te manaˈo o te Atua no nia i te faatereraa a te taata. Eaha to ˈna manaˈo?

Te tapao nei tatou i ta te Aposetolo Paulo i parau no te faatereraa a te taata e “tavini ratou na te Atua.” (Roma 13:6) Eaha ïa te auraa? Te auraa na ratou e haapao ia vai noa te hau e e ia tere maitai te mau ohipa i roto i te totaiete. Hoê â huru no te mau faatereraa piˈo, e faanaho ratou i te mau tuhaa mai te mau fare rata, te haapiiraa, te tupohe auahi e te faaturaraa i te mau ture. Noa ˈtu e ua ite maitai te Atua eita e nehenehe e tiaturi ia ratou te farii nei ra o ˈna ia ratou no te hoê taime poto noa e e titau mai ra o ˈna ia aufau tatou i te mau tute ma te faatura no ta ˈna faanahoraa oia hoi te vaiiho ra o ˈna ia ratou ia faatere i te huitaata.

Te farii ra te Atua i te faatereraa a te taata no te hoê taime poto noa râ. Na ta ˈna Faatereraa arii i te raˈi e mono i te mau faatereraa atoa e e faaafaro i te mau fifi atoa ta te mau taata faatere i faatupu i nia i te huitaata i te roaraa o te mau senekele. (Daniela 2:44; Mataio 6:10) No teie râ taime, aita te Atua i farii i te mau Kerisetiano ia apiti i te auraro-ore-raa a te mau taata ma te patoi i te aufauraa i te mau tute aore ra te tahi atu mau mea.

Eaha râ, mai te peu mai ia Gandhi, te manaˈo ra outou e hara ia turu outou i te tamaˈi ma te aufau i te mau tute? E ite maitai tatou mai te peu e tia tatou i te hoê vahi teitei, e nehenehe tatou e faatano i to tatou feruriraa i to te Atua no te mea mea teitei aˈe ta ˈna hiˈoraa i ta tatou. Mai ta te Atua i parau na roto i te peropheta Isaia: “Mai te raˈi mea teitei aˈe i te fenua, oia atoa ta ˈu mau raveraa mea teitei aˈe i ta outou mau raveraa e to ˈu mau manaˈo i to outou mau manaˈo.”—Isaia 55:8, 9.

Te mana otia ore?

Eita te haapiiraa ta te Bibilia e faahiti ra no nia i te aufauraa i te mau tute e parau ra e nehenehe te mau faatereraa a te taata e parau e mana otia ore to ratou i nia i te huitaata. Ua haapii Iesu te mana ta te Atua i horoa i teie mau faatereraa mea taotiahia ïa. I te aniraahia mea tano anei i to te Atua hiˈoraa no nia i te aufauraa i te tute i te faatereraa Roma, ua pahono Iesu ma teie faahitiraa: “A faahoˈi i ta Kaisara ia Kaisara ra, ta te Atua râ i te Atua ïa.”—Mareko 12:13-17.

Ei tia no “Kaisara,” na te mau faatereraa e hamani i te moni e e haamau i te faufaaraa o te reira. I te hiˈoraa o te Atua, e tiaraa to ratou no te ani ia faahoˈihia te reira na roto i te aufauraa i te mau tute. Ua faaite râ Iesu i “ta te Atua râ” oia hoi to tatou ora e ta tatou taviniraa aita ïa e mana to te faatereraa a te taata i nia i te reira. Ia ofati te ture taata i te ture a te Atua, e auraro te mau Kerisetiano “i te Atua . . . e tia ˈi ei faatere no [ratou], eiaha te taata.”—Ohipa 5:29.

I teie mahana e huru ê paha te tahi mau Kerisetiano no nia i te faaohiparaahia i te mau tute, tera râ eita ratou e faaô, e ohipa i nia i te mau faaotiraa a te faatereraa ma te patoi i te reira aore ra te oreraa e aufau i te mau tute. E faaite te reira i te ereraa i te tiaturi no nia i te ravea a te Atua no te ati o te huitaata. Area râ, e tiai ratou ma te faaoromai i te taime ta te Atua i faataa no te faatitiaifaro i te mau ohipa a te taata na roto i te faatereraa a ta ˈna tamaiti Iesu tei parau: “E ere ta ˈu Faatereraa arii no teie nei ao.”—Ioane 18:36.

Te mau haamaitairaa ia pee i ta te Bibilia e haapii ra

E nehenehe outou e fanaˈo e rave rahi haamaitairaa ma te pee i ta te Bibilia e haapii ra no nia i te aufauraa tute. E ape outou i te faautuaraa faataahia no te feia ofati ture oia atoa te mǎtaˈu ia noaahia outou. (Roma 13:3-5)Te mea faufaa roa, e manaˈo haava mâ to outou i mua i te Atua e e faahanahana ia ˈna ma te haerea tano. Noa ˈtu e pau ta outou moni ia faaauhia i te feia tei ore e aufau aore ra te taviri ra i te tute, e nehenehe outou e tiaturi i ta te Atua e fafau ra no te aupuru i ta ˈna mau tavini taiva ore. Ua papai Davida i roto i te Bibilia: “I vai apî na vau e ua ruhiruhia i teie nei, aita râ vau i ite i te taata parau-tia i te faarueraahia e ta ˈna mau tamarii i te imiraa i te faraoa.”—Salamo 37:25.

Ei faahopearaa, e noaa ia outou te hau o te feruriraa ia ite e ia pee outou i ta te Bibilia e faaue ra, no nia i te aufauraa i te tute. Eita te Atua e faautua ia outou, no nia i te mau ohipa a te mau faatereraa atoa e rave ia faaohipa ratou i ta outou moni tute, mai te ture te ore e faautua ia outou ia faaohipa te fatu fenua i ta outou moni tarahu. Hou a haapii ai i te parau mau ua turu te hoê taata o Stelvio te iˈoa, i te ohipa poritita e rave rahi matahiti i Europa apatoa. Ua faataa o ˈna no te aha o ˈna i faaea ˈi i te reira, ua parau o ˈna: “Ua papu ia ˈu eita te taata e nehenehe e faatupu i te parau-tia, te hau e te autaeaeraa i roto i te ao nei. O te Faatereraa arii a te Atua anaˈe te nehenehe e haamaitai i te oraraa o te huitaata.”

Mai ia Stelvio, ia faahoˈi outou i ‘ta te Atua i te Atua ra,’ e oaoa atoa outou. E ite outou te taime e faatupu ai te Atua i te hoê faatereraa tia i nia i te fenua nei, ma te faaore i te mau ino e te ohipa parau-tia ore a te faatereraa a te taata.

[Nota i raro i te api]

^ par. 6 Te tahi haamaramaramaraa no nia i te rahiraa o te mau tute ta te mau Ite no Iehova i aufau, a hiˈo i Te Pare Tiairaa 1 no Novema 2002 api 13 paratarafa 15 e te 1 no Me 1996 api 17 paratarafa 7.

[Parau iti faaôhia i te api 22]

E hinaaro tatou e faatano i to tatou feruriraa i nia i to te Atua no te mea mea teitei aˈe to ˈna mau manaˈo i to tatou

[Parau iti faaôhia i te api 23]

Ma te auraro i te aufauraa i te mau tute, e manaˈo haava mâ to te mau Kerisetiano i mua i te Atua e e haapapu te tiaturi nei ratou na ˈna e horoa i ta ratou e hinaaro ra

[Hohoˈa i te api 22]

“A faahoˈi i ta Kaisara ia Kaisara ra, ta te Atua râ i te Atua ïa”

[Credit Line]

Copyright British Museum