Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

¿Ñee caquiiñeʼ quíxeluʼ impuestu la?

¿Ñee caquiiñeʼ quíxeluʼ impuestu la?

¿Ñee caquiiñeʼ quíxeluʼ impuestu la?

HUAXIÉʼ si tu riuulaʼdxiʼ quixe impuestu. Stale tu ná cadi jneza modo riquiiñecabe bueltu ni rutópacabe, riaananécabe ni o ribáʼnacabe ni. Xcaadxi qué riná quixe impuestu purtiʼ riníʼ íquecaʼ riquiiñecabe ni para guninácabe xcaadxi binni. Ne nga peʼ nga ni bizaaca caadxi binni ni nabeza ndaaniʼ tobi de ca guidxi stiʼ Oriente Medio, guniʼcaʼ xiñee qué riguíxecaʼ impuestu, nacaʼ: «Qué zaguíxedu ca bala ni ruuti ca xiiñidu».

Peru cadi deruʼ yanna nga riníʼ binni zacá. Mohandas Gandhi, ti líder hindú guníʼ xiñee qué riguixe impuestu, laa guníʼ: «Guiráʼ binni ni cayuni apoyar ti estadu ni rié lu guerra, pa cheʼ peʼ, o pa quixe impuestu la? maʼ cuchee. Guiráʼ hombre, cásica ca joven ne ca ni huaniisi, cucheecaʼ purtiʼ cayacanecaʼ guiaapaʼ guidxi ca ora riguíxecaʼ impuestu».

Zaqueca guníʼ Henry David Thoreau, filósofo de siglu XIX, laa guníʼ qué riguixe impuestu purtiʼ riquiiñecabe bueltu ca para sícabe ni chinécabe lu guerra. Laa gunabadiidxaʼ: «¿Ñee caquiiñeʼ gudii binni lugar ti legislador guicaa decisión pur laa ne cadi gulabi ni ná conciencia stiʼ la? Pa zacá ni, ¿xi para ga napa binni conciencia yaʼ?».

Riuulaʼdxiʼ ca xpinni Cristu gánnacaʼ de tema riʼ, purtiʼ Biblia rusiidiʼ caquiiñeʼ gápacabe ti conciencia nayá lu guiráʼ cosa (2 Timoteo 1:⁠3). Lu Biblia laaca riete napa ca gobiernu ca derechu guni cobrarcaʼ impuestu, sicaríʼ ná ni: «Naquiiñeʼ guzuubaʼ guiráʼ binni stiidxaʼ ca autoridad (ca gobiernu ni runi mandar lu Guidxilayú), purtiʼ qué ñuu diʼ ca autoridad pa ñaca qué niguu Dios laacaʼ; guluu Dios ca autoridad gadxé gadxé lugar. Nga runi naquiiñeʼ guzuubatu diidxaʼ, cadi purtiʼ si zaca castigartu, sínuque naquiiñeʼ gúnitu ni pur conciencia stitu. Nga runi laaca riguíxetu impuestu, purtiʼ ca ni naca autoridad rúnicaʼ xhiiñaʼ Dios para gacanecaʼ binni, ne qué rusaana de gúnicaʼ dxiiñaʼ riʼ. Lagudii cada tobi ni naquiiñeʼ guicaa: ni guinabaʼ impuestu la? lagudii impuestu» (Romanos 13:1, 5-7).

Nga runi, ca xpinni Cristu ni bibani lu primé siglu que, nabé binibiáʼ binni laacaʼ purtiʼ gudíxecaʼ impuestu, neca stale de ca ni riguíxecabe que riquiiñeʼ gobiernu ni para siʼ ni chinécabe lu guerra. Ngaca nga ni runi ca testigu stiʼ Jehová tiempu riʼ. a ¿Xiñee riguíxecabe impuestu pa riquiiñeʼ gobiernu ni para guni xiixa ni qué runi apoyárcabe yaʼ? ¿Ñee cadi naquiiñeʼ gulabi ti xpinni Cristu conciencia stiʼ ne naquiiñeʼ quixe impuestu la?

Ca impuestu ca ne conciencia stinu

Galán gánnanu caadxi de ca impuestu ni gudixe ca xpinni Cristu lu primé siglu que biquiiñeʼ gobiernu ni para siʼ ni chiné ca soldadu que lu guerra. Pur modo biquiiñeʼ gobiernu bueltu riʼ nga bicaa Gandhi ne Thoreau cadi quíxecaʼ impuestu.

Ca xpinni Cristu que yenándacaʼ mandatu ni zeeda lu capítulo 13 stiʼ Romanos, cadi purtiʼ zaca castigarcaʼ, sínuque «pur conciencia» sticaʼ (Romanos 13:⁠5). Ni dxandíʼ la? conciencia stiʼ ti xpinni Cristu nga rucaa laa quixe impuestu, neca iquiiñeʼ gobiernu ni para guni xiixa ni qué runi apoyárcabe. Para ganda guiene chaahuinu ni la? caquiiñeʼ gánnanu ti cosa nabé risaca de conciencia stinu, laani nga rabi ni laanu xii nga ni jneza ne ni cadi jneza.

Guiráʼ binni nga napa conciencia casi guníʼ Thoreau. Peru qué riníʼ diʼ nga jneza guiráʼ ni gabi ni laanu. Para ganda chuulaʼdxiʼ Dios guiráʼ ni rúninu la? caquiiñeʼ chinanda conciencia stinu ca norma stibe. Stale biaje caquiiñeʼ guchaʼnu modo riníʼ íquenu ne guiníʼ íquenu casi riníʼ ique Dios, purtiʼ laabe jma nuu xpiaanibe que laanu (Salmo 19:⁠7). Nga runi caquiiñeʼ guidúʼyanu ca gobiernu ca casi ruuyaʼ Dios laacaʼ. ¿Ximodo ruuyaʼ Dios laacabe yaʼ?

Cadi guiaandaʼ laanu guníʼ apóstol Pablo runi ca gobiernu ca «xhiiñaʼ Dios para gacanecaʼ binni» (Romanos 13:⁠6). ¿Xi riníʼ ndiʼ yaʼ? Ni riníʼ ni nga racanécabe para chuʼ orden ne rúnicabe stale dxiiñaʼ para gacanécabe binni. Dede ca ni jma corrupto ca rudiicaʼ binni serviciu de correu, bomberu, rucuicaʼ scuela ne riguucaʼ tu gapa xquídxicaʼ. Ne neca nanna Dios qué zanda gúnicabe ca cosa ca jneza la? cudii lugar chúʼcabe ti tiempu ne laabe nga cayábibe laanu quíxenu impuestu para guni respetarnu ni maʼ gudíxhebe, purtiʼ laabe nga cudiibe lugar guni mandar ca gobiernu ca binni.

Peru ti tiempu si nga cudii Dios lugar ca gobiernu ca guni mandarcaʼ. Ni racaláʼdxibe nga guchaabe ca gobiernu ca pur Reinu stibe ni nuu guibáʼ, ne tobi si tiru guni chaahuini guiráʼ ra maʼ bininá ca gobiernu ca (Daniel 2:44; Mateo 6:10). Peru laga caʼruʼ guedandá Reinu ca la? maʼ bidii Dios permisu ca xpinni Cristu chinándacaʼ ni ná gobiernu casi quíxecaʼ impuestu ne guzuubacaʼ diidxaʼ.

¿Xi zanda gúniluʼ para riníʼ íqueluʼ casi Gandhi que, ti pecadu nga quíxeluʼ impuestu purtiʼ riquiiñecabe bueltu ca para sícabe ni chinécabe lu guerra yaʼ? Cadi dxandíʼ jma galán ridúʼyanu ti paisaje ora dxíʼbanu ti lugar nasoo la? zacaca nga modo riníʼ ique Dios, jma dxiʼbaʼ ni que modo riníʼ íquenu. Pa guietenaláʼdxinu ndiʼ, zacané ni laanu guchaʼnu modo riníʼ íquenu ne guiníʼ íquenu modo riníʼ ique Dios. Biquiiñeʼ Dios profeta Isaías para guníʼ: «Cásica jma luguiáʼ nuu guibáʼ de guidxilayú, zacaca jma luguiáʼ nuu ca neza stinneʼ de ca neza stitu, ne ca ni riníʼ iqueʼ de ca ni riníʼ íquetu» (Isaías 55:8, 9).

¿Ñee nápacabe autoridad lu guiráʼ cosa la?

Ni rusiidiʼ Biblia de quixe binni impuestu cadi caníʼ diʼ ni napa ca gobiernu ca autoridad lu guiráʼ cosa. Bisiene Jesús autoridad ni maʼ bidii Dios ca gobiernu ca napa ni límite. Dxi gunabadiidxaʼ caadxi judíu Jesús pa riuulaʼdxiʼ bixhoze quíxecabe impuestu Roma, imperiu ni cayuni mandar laacaʼ, Jesús bicabi: «Laquixe César stiʼ César, ne lagudii Dios stiʼ Dios» (Marcos 12:​13-17).

Ca gobiernu ni zeeda gaca casi «César», rúnicaʼ moneda ne billete, ne laacaʼ riguíxhecaʼ pabiáʼ guisaca ca ni. Nga runi ná Dios nápacabe derechu guinábacabe guibiguetaʼ xpuéltucabe ra quíxenu impuestu. Peru Jesús bisiidiʼ nin ti gobiernu qué zanda guinabaʼ laanu ca cosa «stiʼ Dios», laacani nga xquendanabáninu ne guni adorarnu laabe. Peru ora nuu ca ley stiʼ gobiernu en contra de ley stiʼ Dios la? ca xpinni Cristu rinándacaʼ ni ná ca diidxaʼ riʼ: «Jma naquiiñeʼ guzúʼbadu stiidxaʼ Dios casi gobernante que guzúʼbadu stiidxaʼ hombre» (Hechos 5:29).

Dxandíʼ nga nuu xpinni Cristu zándaca guchiiñaʼ conciencia stiʼ la? purtiʼ cadi jneza modo riquiiñecabe parte de bueltu ni riaxa impuestu. Peru cadi pur nga riníʼcabe qué zaguíxecabe impuestu o gucaalúcabe ca autoridad ca pur decisión ni gucuaacaʼ. Pa gúnicabe nga la? zusihuínnicabe qué gápacabe confianza zuni chaahuiʼ Dios guiráʼ ca guendanagana ni cayuniná binni, sínuque nápacabe paciencia ne cabézacabe dede ora maʼ gudixhe Dios guni chaahuiʼ ca guendanagana napa binni ra iquiiñeʼ Reinu stiʼ Jesús, Xiiñiʼ. Jesús peʼ guníʼ: «Cadi naca Reinu stinneʼ parte de guidxilayú riʼ» (Juan 18:36).

Ni ribeendú tuuxa ora rinanda ca mandatu ni zeeda lu Biblia

Zabeenduluʼ ni galán pa chinándaluʼ mandatu ni zeeda lu Biblia ra ná quíxeluʼ impuestu. Qué zuni castigar ley riʼ casi raca castigar ca ni qué riguixe impuestu ne qué zadxíbiluʼ gueeda guinaazecabe lii (Romanos 13:3-5). Peru ni jma risaca la? ziuuluʼ nayecheʼ purtiʼ nápaluʼ ti conciencia nayá nezalú Dios ne zusisácaluʼ laabe purtiʼ cayuni respetarluʼ ni ná ley. Ne neca huaxiéʼ bueltu nápaluʼ qué biaʼ ni napa ca ni qué riguixe impuestu o ca ni ruyúbicaʼ modo para cadi quíxecaʼ stale la? zanda gápaluʼ confianza zuni cumplir Dios promesa stiʼ ne zapa ca xpinni ni naca leal. Sicaríʼ guníʼ David, tobi de ca hombre bicaa Biblia: «Gucaʼ Joven, ne yanna maʼ nagolaʼ, peru qué huayuu dxi guuyaʼ tuuxa guni ni jneza guiaana stubi ne nin qué huayuuyaʼ ca xiiñibe canayubi pan» (Salmo 37:25).

Ne últimu la? zatadxí ladxidoʼno ora guiénenu ne chinándanu mandatu ni zeeda lu Biblia ra ná caquiiñeʼ quíxenu impuestu. ¿Xiñee yaʼ? Purtiʼ nanna Dios cadi lii diouʼ napuʼ donda pur modo iquiiñecabe bueltu ni riaxa impuestu, cásica ti binni ni riguixe renta, qué gápabe donda pur modo iquiiñeʼ dueñu stiʼ yoo ca bueltu ni riguixenebe renta. Ti hombre láʼ Stelvio, ante guiziidibe de Jehová, xadxí bicaalube para gacané ca políticu ca binni ni nabeza ladu gueteʼ stiʼ Europa. Sicaríʼ bisiénebe xiñee bisaanabe de gucaalube: «Bieneʼ qué zanda guni chaahuiʼ hombre guidxilayú ra gaca ni jneza ne guibani binni en paz ne ra guibani guiráʼ binni casi ti familia. Reinu si stiʼ Dios nga zanda gacané binni guibani galán».

Ziuuluʼ seguru zacá ni pa gudiiluʼ Dios, ca cosa «stiʼ Dios». Laaca zuuyaluʼ ora guedané Dios Reinu stiʼ lu Guidxilayú ne guni chaahuiʼ guiráʼ cosa cadi jneza ni huayuni ca gobiernu ni nuu lu Guidxilayú.

[Nota]

a Zadxélaluʼ ni cusiene jma de ximodo naca ca testigu stiʼ Jehová binni ni riguixe impuestu lu La Atalaya 1 de noviembre de 2002, yaza 12, párrafo 15, ne 1 de mayo de 1996, yaza 16, párrafo 7.

[Ni caníʼ/Epígrafe]

Naquiiñeʼ guchaʼnu modo riníʼ íquenu ne guiníʼ íquenu modo riníʼ ique Dios purtiʼ laabe jma nuu xpiaanibe que laanu.

[Ni caníʼ/Epígrafe]

Ora rinanda ca xpinni Cristu mandatu ra ná naquiiñeʼ quíxecaʼ impuestu, rápacaʼ ti conciencia nayá nezalú Dios ne rusihuínnicaʼ nápacaʼ confianza zudiibe guiráʼ ni caquiiñecaʼ.

[Imagen]

«Laquixe César stiʼ César, ne lagudii Dios stiʼ Dios»

[Ra gucuaacabe imagen]

Copyright British Museum