Eaha to roto?

Tapura tumu parau

O Iehova ta ˈu tufaa

O Iehova ta ˈu tufaa

O Iehova ta ˈu tufaa

“O vau to oe ra tufaa, e to oe ra fenua i ǒ te tamarii a Iseraela.”—NUM. 18:20.

1, 2. (a) A faataa i te ohipa i tupu i te vahiraahia te fenua. (b) Eaha ta Iehova i fafau i te ati Levi?

 I MURI aˈe i to Iseraela haruraa i te hoê tuhaa rahi o te Fenua tǎpǔhia, ua vahi Iosua, Eleazara tahuˈa rahi, e te mau tavana o te mau opu tamarii i taua fenua ra. (Num. 34:13-29) Ua horoahia te hoê tuhaa fenua na te opu taitahi, aita râ ta te ati Levi. (Ios. 14:1-5) No te aha aita ˈi e fenua to te ati Levi? Ua moehia anei ratou?

2 Aita Iehova i haamoe i te ati Levi, ua fafau atu oia: “O vau to oe ra tufaa, e to oe ra fenua i ǒ te tamarii a Iseraela.” (Num. 18:20) Eaha to oe huru ahani o oe ta Iehova i parau e “O vau to oe ra tufaa”? E na ô paha ïa oe, ‘No ˈu anei tera parau?’ Aore ra, ‘E riro iho â anei Iehova ei tufaa no te mau Kerisetiano tia ore atoa i teie mahana?’ E uiraa faufaa teie no te mea e nehenehe Iehova e riro ei tufaa no oe e no tei herehia. No reira, e imi anaˈe i te auraa o tera parau fafau e e nafea Iehova e riro ai ei tufaa no te mau Kerisetiano i teie mahana, no oe atoa e tiaturi ra e ora i nia i te raˈi aore ra i roto i te paradaiso i te fenua.

Ua aupuru Iehova i te ati Levi

3. Eaha tei tupu i maiti ai te Atua i te ati Levi no ta ˈna taviniraa?

3 Na mua ˈˈe, o te mau patereareha te tahuˈa no to ratou iho utuafare. I to Iehova râ horoaraa i te Ture ia Iseraela, ua maiti oia i te tahi mau ati Levi ei tahuˈa e ei tauturu. Eaha tei tupu? I to te Atua haapoheraa i te mau tamarii matahiapo Aiphiti, ua faataa oia i te mau tamarii matahiapo Iseraela no ˈna. No te tavini taatoa râ ia ˈna, ua faaoti oia e ‘rave i te ati Levi ei mono i te mau tamaroa matahiapo i roto i te tamarii o Iseraela.’ Mea rahi aˈe râ te mau tamarii matahiapo a Iseraela i te ati Levi. Ua aufauhia ïa te tahi tuhaa moni ei hoo no tei hau. (Num. 3:11-13, 41, 46, 47) Ua nehenehe atura te ati Levi e tavini i te Atua o Iseraela.

4, 5. (a) Eaha te auraa no te ati Levi e e tufaa Iehova no ratou? (b) Mea nafea te Atua i te aupururaa i te ati Levi?

4 Eaha te auraa no te ati Levi e e tufaa Iehova no ratou? E ohipa faufaa roa ta ˈna e horoa na ratou, eiaha râ te tahi fenua. E tavini ei tahuˈa na ˈna ta ratou tufaa. (Ios. 18:7) Ia au i te Numera 18:20, eita ratou e ere i te maa, te ahu e te moni. (A taio i te Numera 18:19, 21, 24.) E horoa Iseraela i ‘te ahuru o ta ratou mau mea atoa,’ te maa hotu, te maa tupu, e te fanauˈa matamua o te nǎnǎ puaatoro e mamoe, ‘na te tamarii a Levi ei tufaa no ta ratou ohipa e rave.’ Area te ati Levi, e horoa ïa na te tahuˈa i te tuhaa ahuru o te mea maitai roa tei hopoihia ˈtu. * (Num. 18:25-29) E fanaˈo atoa te tahuˈa i “te mau mea moˈa atoa” ta Iseraela e hopoi ei tusia na te Atua i to ˈna sekene. E nehenehe ïa te mau tahuˈa e tiaturi ia Iehova o te aupuru ia ratou.

5 E au ra e ua faataa te Ture a Mose i te tahi atu tuhaa ahuru no te faatamaa i te mau utuafare Iseraela e ia oaoa ratou i te roaraa o te mau oroa moˈa. (Deut. 14:22-27) Teie râ, i te mau 7 matahiti atoa, i faatupu na Iseraela i te matahiti Sabati. Ia hope te 3 e te 6 o te matahiti, i horoa na Iseraela i teie tuhaa ahuru na tei veve e na te ati Levi. No te aha te ati Levi? No te mea “aita a [ratou] e tufaa e te fenua” i Iseraela.—Deut. 14:28, 29.

6. Ihea to te ati Levi nohoraa, aita hoi to ratou e tuhaa fenua?

6 Aita to te ati Levi e tuhaa fenua. Ihea ïa to ratou nohoraa? Ua horoa ˈtu te Atua e 48 oire e te vahi atoa i rapaeau mai. To roto atoa na oire haapuraa e ono. (Num. 35:6-8) E nohoraa ïa to te ati Levi i te mau taime aita ratou e tavini ra i te sekene a te Atua. Ua aupuru maitai Iehova i te feia e tavini taatoa ra ia ˈna. E faaite ïa te ati Levi e o Iehova ta ratou tufaa ma te tiaturi e e aupuru iho â Oia ia ratou.

7. Ia aha te ati Levi e riro ai Iehova ei tufaa no ratou?

7 I raro aˈe i te Ture, eita te hoê Iseraela e faautuahia ia ore oia e horoa i te tuhaa ahuru. E fifi râ te tahuˈa e te ati Levi ia ore te nunaa e na reira. Te ohipa ïa i tupu i te tau o Nehemia. Ua vaiiho te ati Levi i ta ratou taviniraa no te faaapu. (A taio i te Nehemia 13:10.) No reira, ia faaroo te nunaa i te Ture a Iehova, e tamaa ïa te ati Levi. Mea faufaa ïa ia tiaturi te tahuˈa e te ati Levi ia Iehova e i ta ˈna ravea no te aupuru ia ratou.

O Iehova te tufaa a te ati Levi taitahi

8. No te aha Asapha ati Levi i peapea ˈi?

8 Ua riro Iehova ei tufaa no te opu o Levi. Ua parau atoa râ te ati Levi taitahi e “o Iehova ta ˈu nei tufaa” no te faaite i to ˈna auhoaraa e tiaturi ia ˈNa. (Oto 3:24) Te vai ra o Asapha ati Levi himene e rohipehe. E huaai paha oia no te ati Levi himene matamua o Asapha atoa te iˈoa i te tau o te arii Davida. (Par. 1, 6:31-43) Ia au i te Salamo 73, ua nounou teie Asapha i te oraraa fanaˈo o te feia ino i parau roa ˈi oia: “E tamâraa faufaa ore maori ta ˈu i tau aau nei, e te horoiraa hoi i tau rima i te hapa ore.” E au ra e ua moe ia ˈna ta ˈna taviniraa faufaa ia Iehova ei tufaa na ˈna. ‘I to ˈna haereraa i te vahi moˈa a te Atua’ i ore ai to ˈna peapea.—Sal. 73:2, 3, 12, 13, 17.

9, 10. No te aha Asapha i parau ai e o te Atua ‘ta ˈna tufaa e a muri noa ˈtu’?

9 I te vahi moˈa i taui ai Asapha i to ˈna huru feruriraa. Peneiaˈe i moe atoa na ia oe ta oe taviniraa faufaa a manaˈonaˈo atu ai i ta oe i ere. Ma te haapii râ i te Bibilia e ma te haere i te mau putuputuraa i faatano ai oe i to oe manaˈo i nia i to Iehova. Ua taa ia Asapha eaha te tupu i nia i te feia ino. Ua feruri maite atura oia i te maitai ta ˈna e fanaˈo ra ei tavini na te Atua o te aratai ia ˈna. No reira oia i parau ai ia Iehova: “O vai râ ta ˈu i nia i te mau raˈi ra, e te fenua atoa nei, tei auhia ˈtu e au ra maori râ o oe?” (Sal. 73:23, 25) Ua faahiti atura oia ia ˈNa ei tufaa no ˈna. (A taio i te Salamo 73:26.) Noa ˈtu e e ‘paruparu te tino e te aau’ o Asapha, o te Atua ‘ta ˈna tufaa e a muri noa ˈtu.’ Ua ite oia e e haamanaˈo Iehova ia ˈna ei hoa e ei tavini taiva ore. (Koh. 7:1) Ua himene oia ma te hau o te aau e ‘mea maitai no ˈna ia haafatata ˈtu i te Atua e ua tiaturi oia i te Fatu ra ia Iehova.’—Sal. 73:28.

10 I to Asapha parauraa e o Iehova ta ˈna tufaa, aita oia e manaˈo ra i te maa noa, te ahu e te moni ta ˈna i fanaˈo ei ati Levi. I ta ˈna atoa râ taviniraa faufaa e to ˈna auhoaraa e te Atua Teitei Mana hope. (Iak. 2:21-23) Ia tiaturi noa oia ia ˈNa e hoa noa ˈi raua. Ia ora Asapha ia au i ta Iehova mau ture aveia, e haamaitai iho â Oia ia ˈna. Ia na reira atoa ïa oe e tia ˈi.

11. Eaha ta Ieremia i ui ia Iehova? Mea nafea Iehova i pahono ai?

11 O Ieremia peropheta te tahi atu ati Levi tei parau e o Iehova ta ˈna tufaa. I ora na oia i Anatota, te hoê oire ati Levi i pihai iho ia Ierusalema. (Ier. 1:1) Ua ite Ieremia e e Atua parau-tia Iehova. No te ohipa râ e tupu ra i Ierusalema e i Iuda, ua autâ oia ma te ui ia Iehova no te aha te taata ino e maitai ai e te taata paieti e mauiui ai. (Ier. 12:1) Ua pahono Iehova i ta Ieremia uiraa ma te horoa ˈtu i te hoê parau tohu e ma te faatupu i te reira. Ua ora mai te feia i pee i ta Iehova aratairaa. Area te feia ino tei ore i tâuˈa i te faaararaa, ua pohe ïa.—Ier. 21:9.

12, 13. (a) No te aha Ieremia i parau ai e “o Iehova ta ˈu nei tufaa,” e ua aha oia? (b) No te aha ia tiaturi atoa ˈi te mau opu atoa o Iseraela ia Iehova?

12 Ua vai ano to Ieremia fenua no reira oia i manaˈo ai e tei te vahi poiri oia. Mai te huru ra e ‘ua haaparahi Iehova ia ˈna mai te feia pohe tahito ê ra.’ (Oto 1:1, 16; 3:6) I parau na Ieremia i te nunaa taiva e hoˈi i to ratou Metua i te raˈi, no te rahi râ o to ratou ino i faatia ˈi te Atua ia mou Ierusalema e Iuda. Noa ˈtu e ua rave oia i te maitai, ua oto Ieremia a haamanaˈo ai e no te aroha o te Atua i ‘ore ai ratou i hope i te pau.’ E aroha apî to ˈNa i te mau poipoi atoa! I reira ïa to Ieremia na ôraa: “O Iehova ta ˈu nei tufaa.” Ua tavini noa oia ia ˈNa ei peropheta.—A taio i te Oto o Ieremia 3:22-24.

13 E 70 matahiti te vai-ano-raa te fenua o Iseraela. (Ier. 25:11) I to Ieremia parauraa e “o Iehova ta ˈu nei tufaa,” ua haapapu oia i to ˈna tiaturi i te aroha o te Atua. Ua ere te mau opu atoa o Iseraela i to ratou fenua i titauhia ˈi ia tiaturi atoa ratou ia Iehova mai te peropheta. I muri aˈe i na matahiti e 70, ua faahoˈi te Atua i to ˈna nunaa i to ratou fenua no te tavini ia ˈna i reira.—Par. 2, 36:20-23.

O Iehova te tufaa a te tahi atu mau tavini

14, 15. Ua riro atoa te Atua ei tufaa no vai ma, e no te aha?

14 No te opu o Levi Asapha raua Ieremia. E ere râ o te ati Levi anaˈe tei fanaˈo i te haamaitairaa e tavini ia Iehova. Ua parau atoa Davida o tei faatere i muri aˈe ei arii o Iseraela e o te Atua ta ˈna “tufaa i te fenua o te feia e ora nei.” (A taio i te Salamo 142:1, 5.) I to ˈna papairaa i te Salamo 142, aita oia i roto i te hoê aorai aore ra fare, to roto râ i te hoê ana i pihai iho paha ia Adulama aore ra te hoê ana i te medebara o Ene-gedi. Te imi ra hoi te enemi ia ˈna i tapuni ai oia i reira.

15 O te arii Saula te aˈuaˈu ra ia Davida no te haapohe ia ˈna. No reira Davida i tapuni ai i roto i te hoê ana i te hoê vahi atâta. (Sam. 1, 22:1, 4) I teie vahi moemoe, ua manaˈo paha oia e aita e hoa no te paruru ia ˈna. (Sal. 142:4) Ua tiaoro râ oia i te Atua.

16, 17. (a) No te aha Davida i moemoe ai? (b) Na vai i tauturu ia Davida?

16 A papai ai Davida i te Salamo 142, ua faaroo paha oia e ua faaue Saula pohehae e haapohe ia Ahimeleka tahuˈa rahi e to ˈna utuafare. No te mea ua tauturu Ahimeleka ia Davida ma te ite ore e te horo ê ra oia ia Saula. (Sam. 1, 22:11, 18, 19) Ua parau Davida e no ˈna i pohe ai ratou. Mai te mea ra e na ˈna i haapohe i te tahuˈa tei tauturu ia ˈna. Ta oe atoa paha ïa e manaˈo ahani o oe tera. Ua rahi atu â te ahoaho o Davida no te mea te aˈuaˈu noa ra Saula ia ˈna.

17 Ua pohe atoa ˈtura Samuela peropheta tei faatahinu ia Davida ei arii a muri aˈe. (Sam. 1, 25:1) Eita e ore e ua moemoe Davida. Ua ite râ oia e na Iehova e tauturu ia ˈna. E ere hoê â ohipa faufaa ta ˈna e ta te ati Levi. Tera râ, ua faatahinu-ê-na-hia oia no te tahi atu ohipa, e faatere ei arii i te nunaa o te Atua. (Sam. 1, 16:1, 13) Ua haamahora ˈtura oia i to ˈna aau ia Iehova ma te ani noa i ta ˈna aratairaa. E nehenehe Oia e riro atoa ei tufaa e ei haapuraa no oe ia rave maite oe i ta ˈna taviniraa.

18. Mea nafea to te mau tavini tei faahitihia faaiteraa e o Iehova ta ratou tufaa?

18 Ua ite mai nei tatou e o te Atua te tufaa a te ati Levi e a te mau tavini, mai ia Davida, o te tahi atu mau opu o Iseraela. Te auraa, ua horoa ˈtu Iehova i te hoê ohipa faufaa. Ua tavini ratou ia ˈna ma te tiaturi e na ˈNa e aupuru ia ratou. E nehenehe Iehova e riro atoa ei tufaa no oe. E nafea? E pahono mai to muri iho tumu parau.

[Nota i raro i te api]

^ Mea nafea Iehova i aupuru ai i te mau tahuˈa? A hiˈo i te Étude perspicace des Écritures, buka 2, api 655.

Eaha ta outou e pahono?

• Eaha te auraa o Iehova te tufaa a te ati Levi?

• Ua aha Asapha, Ieremia e Davida i faaite ai ratou e o Iehova ta ratou tufaa?

• Ia aha outou taitahi no te faaite e o Iehova ta outou tufaa?

[Uiraa haapiiraa]

[Parau iti faaôhia i te api 11]

E tufaa Iehova no te ati Levi, oia hoi ua horoa ˈtu oia i te hoê ohipa faufaa roa e rave, eiaha râ i te tahi fenua no ratou

[Hohoˈa i te api 10]

Mea nafea o Iehova ˈi te tufaa a te tahuˈa e te ati Levi?

[Hohoˈa i te api 12]

Maoti te aha o Iehova noa ˈi te tufaa a Asapha?