Eaha to roto?

Tapura tumu parau

O Iehova anei ta oe tufaa?

O Iehova anei ta oe tufaa?

O Iehova anei ta oe tufaa?

“E mata na . . . outou i te imi i te basileia o te Atua, e te parau-tia na ˈna; e amui-atoa-hia mai taua mau mea ra ia outou.”—MAT. 6:33.

1, 2. (a) O vai ‘te Iseraela o te Atua’ o te Galatia 6:16? (b) O vai na “opu o Iseraela tino ahuru ma piti” o te Mataio 19:28?

 IA ITE oe i te iˈoa Iseraela i roto i te Bibilia, o vai ta oe e manaˈo? Te tamaiti a Isaaka anei o Iakoba tei parau-atoa-hia Iseraela? Te nunaa Iseraela i tahito anei? Te faahiti atoa ra te Bibilia i te Iseraela pae varua, ‘te Iseraela o te Atua.’ O vai ratou? O na 144 000 taata ïa tei faatavaihia i te varua moˈa o te riro ei arii e ei tahuˈa i nia i te raˈi. (Gal. 6:16; Apo. 7:4; 21:12) Te faahiti atoa ra râ te Mataio 19:28 ia Iseraela.

2 Ua na ô Iesu: “Ia tae i te faahouraa ra, ia parahi te Tamaiti a te taata i nia iho i to ˈna terono hanahana, e parahi atoa outou, o tei pee mai ia ˈu nei, i nia iho i te terono hoê ahuru e ma piti i te haavaraa i te mau opu o Iseraela tino ahuru ma piti.” O te feia e ora e a muri noa ˈtu i roto i te paradaiso i te fenua teie na “opu o Iseraela tino ahuru ma piti.” E riro na 144 000 ei arii e ei tahuˈa no ratou.

3, 4. Eaha te hiˈoraa maitai ta te feia faatavaihia taiva ore e horoa maira?

3 I teie mahana, te haafaufaa nei te feia faatavaihia i ta ratou taviniraa mai te tahuˈa e te ati Levi i tahito. (Num. 18:20) Ua ite tei faatavaihia e e ore e horoahia te tahi vahi no ratou i te fenua nei. Te tiai ru nei râ ratou i te ohipa ei arii e ei tahuˈa i pihai iho ia Iesu Mesia i nia i te raˈi. E ia au i te Apokalupo 4:10, 11, i reira ratou e tavini noa ˈi ia Iehova.—Ezk. 44:28.

4 I te fenua, te faaite nei tei faatavaihia e o Iehova ta ratou tufaa i roto i to ratou oraraa. E tavini ia ˈna te mea faufaa roa no ratou. Ma te faatupu i te faaroo i te tusia taraehara o te Mesia e ma te pee noa ia ˈna e ite-mau-hia ˈi to ratou ‘parauraa e maitiraa’ no nia mai. (Pet. 2, 1:10) E ere hoê â tupuraa e aravihi to ratou. Noa ˈtu te mau haafifiraa, mea itoito roa ratou i te tavini i te Atua na mua roa e ia au i te maraa. E hiˈoraa maitai ïa ratou no te feia e tiaturi ra e ora i roto i te paradaiso i te fenua.

5. E nafea te mau Kerisetiano atoa e faaite ai e o Iehova ta ratou tufaa? No te aha mea fifi ai?

5 No te mau Kerisetiano e tiaturi ra e ora i te raˈi aore ra i te fenua, ia ‘faarue ratou ia ratou iho ma te pee i te Mesia’ a rave ai i ta ratou pou haamauiuiraa. (Mat. 16:24) E mirioni taata e haamori ra i te Atua e e pee ra i te Mesia ia au i te maraa a tiai ru ai i te paradaiso i te fenua. Mea rahi tei faaohie i to ratou oraraa no te riro ei pionie tamau aore ra tau avaˈe i te mau matahiti atoa. Area te tahi atu, te rohi ra ïa i roto i te taviniraa. Mea itoito roa ratou mai ia Maria tei ninii i te monoˈi noˈanoˈa i nia ia Iesu, tei parau: “E ravea maitai ta ˈna i rave iho ia ˈu nei . . . Ua rave hoi oia i te vahi i tia ia ˈna.” (Mar. 14:6-8) Te ora nei tatou i roto i te hoê ao o Satani te faatere, e ere ïa i te mea ohie ia rave i te maraa. Ia tutava hua ïa tatou ma te tiaturi ia Iehova. E nafea? E hiˈo mai tatou e maha ravea.

A imi na mua i te Basileia o te Atua

6. (a) E nafea te taata o teie nei ao e faaite ai e o teie oraraa anaˈe te mea faufaa no ratou? (b) Mea maitai aˈe ia pee ia Davida, no te aha?

6 Ua haapii Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia imi na mua i te Basileia o te Atua e ta ˈna parau-tia. Area “te taata no teie nei ao, e tei teie nei ao ta ratou tufaa,” te imi ra ïa i to ratou iho maitai. (A taio i te Salamo 17:1, 13-15.) Aita ratou e tâuˈa ra ia Iehova, te tapi ra râ i te oraraa fanaˈo, te haamauraa i te utuafare, e te vaiihoraa mai i te tahi tufaa na te tamarii. O teie nei ao ïa ta ratou tufaa. Area Davida, ua hinaaro ïa i “te iˈoa maitai” i te aro o Iehova, ia au i ta Solomona i parau. Ia na reira atoa tatou paatoa. (Koh. 7:1) Mai ia Asapha, ua ite Davida e o te faahoaraa ia Iehova te mea faufaa roa ˈˈe i roto i te oraraa e oaoa ˈi oia. I teie tau, e rave rahi Kerisetiano tei haafaufaa aˈe i ta ratou taviniraa ia Iehova i ta ratou ohipa.

7. Eaha te haamaitairaa ta te hoê taeae i fanaˈo no to ˈna imiraa na mua i te Basileia?

7 E matahiapo faaipoipo o Jean-Claude e noho ra i te Repupirita Afirika no Ropu e e toru tamarii ta ˈna. Mea fifi roa ia noaa mai te ohipa i taua fenua ra. E imi te rahiraa i te mau ravea atoa eiaha ratou ia tihatihia. I te hoê mahana, ua faaue te paoti ia Jean-Claude e rave i te ohipa i te po, ma te haamata i te hora 6 e te afa i te ahiahi e hitu mahana. Ua faataa ˈtura Jean-Claude e na ˈna e faatamaa i te utuafare. E tauturu atoa râ oia ia ratou i te pae varua e e hopoia ta ˈna i roto i te amuiraa. Na ô atura te paoti: “Fanaˈo oe, e ohipa ta oe, eiaha ïa e tâuˈa i te tahi atu mau mea, ta oe atoa vahine, ta oe mau tamarii e to oe mau fifi. Haapao noa i ta oe ohipa, tera to oe ora. Na oe e maiti: ta oe haapaoraa aore ra ta oe ohipa.” Ahiri o oe tera, e nafea oe? Ua taa ia Jean-Claude e ia ere oia i ta ˈna ohipa, na te Atua e aupuru ia ˈna. Mea rahi â ta ˈna ohipa i roto i te taviniraa a te Atua, e na ˈNa e horoa mai i te hinaaro-mau-hia e to ˈna utuafare. Ua haere atura oia i te putuputuraa. I muri iho, ua faaineine oia ia ˈna no te haere i te ohipa noa ˈtu e aita oia i ite eaha te tupu. I reira te taˈiraa mai te niuniu. Ua tihatihia te paoti, eiaha râ to tatou taeae.

8, 9. E nafea ia faaite e o Iehova ta tatou tufaa mai te mau tahuˈa e ati Levi?

8 Ua ui paha vetahi tei faaruru i teie tupuraa, ‘E nafea ia faatamaa i to ˈu utuafare ia ere au i ta ˈu ohipa?’ (Tim. 1, 5:8) Ua farerei atoa paha oe i teie tupuraa aore ra aita. Ua ite oe i roto i to oe oraraa e eita roa ˈtu te Atua e faarue i te feia o te faariro ia ˈna ei tufaa no ratou ma te tavini ia ˈna na mua roa. I to Iesu parauraa i ta ˈna mau pǐpǐ e e mata na i te imi i te basileia, teie ta ˈna haapapuraa: “E amui-atoa-hia mai taua mau mea ra,” te maa, te inu aore ra te ahu, “ia outou.”—Mat. 6:33.

9 A haamanaˈo e aita to te ati Levi e tuhaa fenua. O te taviniraa moˈa a te Atua râ te mea faufaa no ratou a tiaturi noa ˈi ia Iehova o te aupuru ia ratou e tei parau: “O vau to oe ra tufaa.” (Num. 18:20) Aita tatou e tavini ra i te Atua i roto i te hoê hiero mai te mau tahuˈa e ati Levi, e nehenehe râ tatou e pee i to ratou hiˈoraa. A piri mai ai te hopea, e fifi roa ˈtu â te oraraa no tatou aita e turu ra i te ao a Satani. Mea faufaa roa ïa ia tiaturi ia Iehova o te aupuru mai.—Apo. 13:17.

A imi na mua i te parau-tia a te Atua

10, 11. No nia i te ohipa, mea nafea vetahi i faaite ai i to ratou tiaturi ia Iehova? A horoa i te hoê hiˈoraa.

10 Ua parau atoa Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e e ‘mata na i te imi i te parau-tia a te Atua.’ (Mat. 6:33) Te auraa e haapao i ta Iehova ture aveia no nia i te mea maitai e te mea ino, eiaha râ ta te taata. (A taio i te Isaia 55:8, 9.) Hou a riro ai ei Kerisetiano, i tanu aore ra i hoo na vetahi i te avaava, i haapii na i te taata ia tamaˈi e i hamani aore ra i hoo na i te mauhaa tamaˈi. I to ratou iteraa i te parau mau, ua taui e rave rahi i te ohipa e ua faaî i te mau titauraa no te bapetizoraa.—Isa. 2:4; Kor. 2, 7:1; Gal. 5:14.

11 Ta Andrew ïa i rave. Na mua ˈˈe, i ohipa na oia no te nuu. Mea au roa hoi na ˈna ta ˈna ohipa. I to raua râ ta ˈna vahine iteraa o vai Iehova, ua faaoti raua e tavini ia ˈna no te imi na mua i ta ˈna parau-tia. Ua faarue atura oia i ta ˈna ohipa. E piti hoi tamarii ta ˈna e maa moni noa ta ratou. E au ra e aita ta ˈna “tufaa,” mai te ati Levi. Ua tiaturi râ oia i te Atua a imi ai i te ohipa. I teie nei, e nehenehe oia e to ˈna utuafare e haapapu e aita to Iehova rima i poto. (Isa. 59:1) Ma te faaohie i to raua oraraa, ua nehenehe raua ta ˈna vahine e rave i te taviniraa taime taatoa. Ua papu ia raua e o te taviniraa ia Iehova te ohipa maitai e te fanaˈo roa ˈˈe. Te na ô ra Andrew e i te tahi taime e haapeapea raua no te moni, te nohoraa, te maˈi, e te ruau atoa maira raua. Ua tauturu noa râ Iehova ia ˈna e to ˈna utuafare. *Koh. 12:13.

12. Maoti te aha e imi na mua ˈi tatou i te parau-tia a te Atua? A faahiti i te tahi mau hiˈoraa no ǒ nei.

12 Ua parau Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ: “Ahiri e faaroo to outou, e mai te hoê huero sinapi noa iho te rahi, e tia ïa ia outou ia parau noa ˈtu i teie nei mouˈa, A haere i ǒ atu, e na ˈna ïa e haere noa; e aita roa e mea e ore te tia ia outou.” (Mat. 17:20) O te parau-tia a te Atua anei ta oe e imi na mua noa ˈtu te fifi? Te feaa ra anei oe? A paraparau ïa i te tahi atu mau melo o te amuiraa. E puai mau â to faaroo ia faatia mai ratou mea nafea Iehova i te tautururaa ia ratou.

E haafaufaa anaˈe i ta Iehova e horoa maira

13. Ia rohi tatou i roto i ta Iehova taviniraa, eaha ta ˈna e horoa mai?

13 Ia haafaufaa oe i ta oe haamaitairaa e tavini ia Iehova, e aupuru iho â oia ia oe i te pae tino e varua mai ta ˈna i na reira no te ati Levi. A haamanaˈo ia Davida i roto i te ana, ua tiaturi oia e na te Atua e tauturu ia ˈna. Ia na reira atoa tatou. I to Asapha haereraa i “te vahi moˈa a te Atua” i taa ˈi ia ˈna no te aha oia e peapea ˈi. (Sal. 73:17) E tiaturi atoa anaˈe ia Iehova o te horoa mai i te hinaaro-mau-hia ia hoa noa tatou e Oia. E haafaufaa ïa tatou i ta tatou taviniraa i te Atua noa ˈtu eaha te mau tupuraa, a riro atu ai oia ei tufaa no tatou.

14, 15. Ia aha tatou ia faatanohia te tahi haapiiraa Bibilia? No te aha?

14 E tiaturi anei tatou ia Iehova ia tauturu mai oia ia taa i ta ˈna “mau mea hohonu atoa” i roto i te Bibilia? (Kor. 1, 2:10-13) Ua parau Iesu i te mau ati Iuda: “Ia ore outou ia amu i te tino o te Tamaiti a te taata nei, e ia ore hoi ia inu i to ˈna toto, aore ïa e ora i roto ia outou.” Ua manaˈo e rave rahi pǐpǐ e e tino iˈo e e toto mau ta ˈna e parau, a na ô atu ai: “E parau riaria teie.” Ua ‘faarue maira ratou ia ˈna.’ Area te aposetolo Petero, ua na ô ïa: “E te Fatu, e haere tia matou ia vai ra? tei ia oe hoi te parau o te ora mure ore.” Ua vaiiho mai oia i te hiˈoraa maitai.—Ioa. 6:53, 60, 66, 68.

15 Noa ˈtu e aita Petero i taa maitai i ta Iesu i parau, ua tiaturi oia e te faaohipa ra Iehova ia Iesu no te tauturu i te taata ia taa i te parau mau. No reira, ia faatanohia te tahi haapiiraa Bibilia, a imi no te aha. (Mas. 4:18) I te senekele matamua, “ua farii noa [to Berea] i te parau ma te aau mahora, e te imiraa i te parau i papaihia ra i te mau mahana atoa.” (Ohi. 17:11) Ma te na reira atoa, e haafaufaa ˈtu â oe i ta oe taviniraa ia Iehova, a mauruuru atu ai ia ˈna ta oe tufaa.

E faaipoipo ia au i te Fatu

16. No nia i te Korinetia 1, 7:39, e nafea te mau Kerisetiano taa noa e faaite ai e o Iehova ta ratou tufaa?

16 E faaite atoa te mau Kerisetiano e aita i moe ia ratou ta te Atua opuaraa ma te pee i te faaueraa Bibilia e faaipoipo ‘ia au i te Fatu.’ (Kor. 1, 7:39) Mea rahi tei faaoti e faaea taa noa no te auraro i teie faaueraa e te aupuru nei Iehova ia ratou. I te tahi taime e moemoe paha ratou, mai ia Davida tei manaˈo e aita e hoa no te tauturu ia ˈna. Ua aha râ oia? Teie ta ˈna i parau: “Te niinii nei au i taˈu nei auta i mua iana [te Atua], Te tuu nei au i toˈu nei ati i mua i tona aro.” (Sal. 141:2, 3, Te Bibilia Moˈa V.C.J.S., 1976) I moemoe atoa na paha te peropheta Ieremia a tavini ai oia i te Atua ma te taiva ore e rave rahi matahiti ei taata taa noa. E nehenehe oe e taio i te pene 8 o te buka Dieu nous parle par Jérémie o te faataa ra i to ˈna hiˈoraa.

17. Eaha ta te hoê tuahine taa noa e rave ia moemoe oia?

17 Ua parau te hoê tuahine i Marite e aita oia i faaoti e faaea taa noa. E faaipoipo iho â oia, i te tane maitai râ. No to ˈna râ mama e ere i te Ite no Iehova, te tane ïa e na mua mai. Ua ani atura oia i to ˈna mama e e hinaaro anei o ˈna ia fifi to ˈna faaipoiporaa. Aita te mama i onoono faahou i to ˈna iteraa e e imiraa maitai ta ta ˈna tamahine e te oaoa ra oia i to ˈna oraraa. I te tahi taime, e moemoe te tuahine. Te na ô ra râ oia: “O Iehova ta ˈu e tiaturi. Eita roa ˈtu oia e faarue ia ˈu.” Maoti te aha i tiaturi ai oia ia Iehova? “Maoti te pure i papu ai ia ˈu e te vai mau ra te Atua, a ore atu ai au e moemoe. Te faatura ra tei Teitei o te ao taatoa ia ˈu ma te faaroo mai e e oaoa iho â ïa vau.” Ua papu ia ˈna e “mea maitai i te horoa ˈtu i te rave mai,” i na ô ai oia: “Te tutava nei au i te tauturu ia vetahi ê ma te ore e tiai i te tahi faahoˈiraa. Ia manaˈo vau ‘E nafea ia tauturu i teie taata?’ e oaoa vau.” (Ohi. 20:35) O Iehova mau â ta ˈna tufaa e te oaoa roa nei oia i roto i ta ˈna taviniraa.

18. E nafea Iehova e riro ai ei tufaa no oe?

18 Noa ˈtu eaha to oe tupuraa, e nehenehe Iehova e riro ei tufaa no oe. E oaoa atoa ïa oe i rotopu i to ˈna nunaa. (Kor. 2, 6:16, 17) O Iehova hoi te tufaa a ta ˈna mau tavini i tahito, no oe atoa ïa. (A taio i te Deuteronomi 32:9, 10.) I rotopu i te mau nunaa, o Iseraela ta te Atua i maiti ei tufaa na ˈna a aupuru atu ai ia ratou ma te here. E nehenehe atoa oia e na reira no oe.—Sal. 17:8.

[Nota i raro i te api]

^ A hiˈo i te Réveillez-vous! no Novema 2009, api 12-14.

Eaha ta outou e pahono?

E nafea ia faaite e o Iehova ta outou taitahi tufaa

• ma te imi na mua i te Basileia o te Atua e ta ˈna parau-tia?

• ma te haafaufaa i ta ˈna e horoa maira?

• ma te auraro i ta te Atua faaueraa e faaipoipo ia au i te Fatu?

[Uiraa haapiiraa]

[Parau iti faaôhia i te api 16]

O Iehova ta tatou tufaa ia tavini tatou ia ˈna na mua roa

[Hohoˈa i te api 18]

E hiˈoraa faaitoito to Ieremia